Curs 5

Analiza de conținut a comunicării

(a)
 Analiza de conținut – definiții
Bernard Berelson, 1952, 18 „o tehnică de cercetare care permite descrierea obiectivă, sistematică
şi cantitativă a conţinutului manifest al comunicării”

Kumberly A. Neuendorf, „o analiză sistematică, obiectivă, cantitativă a caracteristicilor

2002, 1 mesajelor”
Klaus Krippendorff, 2004, 18 „o tehnică de cercetare pentru a face inferenţe fidele şi valide pe baza
unor texte (sau orice altă formă de conţinut al comunicării care are
sens) ţinând cont de contextul în care sunt folosite”

Septimiu Chelcea, 2004, 547
„un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a comunicării
verbale şi nonverbale, în scopul identificării şi descrierii obiective şi
sistematice a conţinutului manifest şi/ sau latent, pentru a trage
concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea însăşi, ca
proces de interacţiune socială”

Hsiu-Fang Hsieh and Sarah E. „analiza de conţinut calitativă este definită ca metodă de cercetare
Shannon, 2005, 1278 care constă în interpretarea subiectivă a unui text prin clasificarea
sistematică, codificarea şi identificarea temelor şi modelelor”

Mircea Agabrian, 2006, 22 „o tehnică pentru colectarea şi organizarea informaţiilor într-un

format care le permite cercetătorilor să facă inferenţe despre
caracteristicile şi înţelesul mesajelor (scrise şi orale) şi al artefactelor
comunicării sociale”
 Analiza de conținut

• Lasswell în 1960 : who says what, through

which channels, to whom, and with which
effects
 Conținutul manifest și
conținutul latent al comunicării
• Conținut manifest al comunicării - elementele
cantitative şi „vizibile” ale conţinutului
comunicării

• Conţinutul latent al comunicării se desprinde din

analiza unui conţinut al comunicării prin
evidenţierea mesajului care „nu este imediat
sesizabil, cea ce este «ascuns»” (Chelcea,
2004, 542).
 Analiza de conținut calitativă

• Kumberly A. Neuendorf (2002, 5-8) consideră că sunt

analize de conţinut calitative: analiza retorică, analiza de
discurs, analiza structuralistă sau semiotică, analiza
interpretativă, analiza conversaţională, analiza critică şi
analiza normativă.

• Klaus Krripendorff (2004, 16-17) susţine că analiza de

discurs, analiza social constructivistă, analiza retorică,
analiza conţinutului etnografic, analiza conversaţională
sunt forme de analiză de conţinut calitative.
 Analiza de discurs – exemplu
(Camelia Beciu, 2011, 58-59)
• analiza unui fragment din discursul preşedintelui american
Bill Clinton prezentat la televiziunea americană în ziua de
17 august 1997.

• ”As you know, in a deposition in January I was asked

questions about my relationship with Monica Lewinski.
While my answers were legally accurate, I did not
volunteer information. Indeed, I did have a relationship
with Ms. Lewinski that was not appropriate. In fact, it was
wrong. It constituted a critical lapse in judgment and a
personal failure on my part of which I am solely and
completely responsible.”
 Analiza de discurs – exemplu
(Camelia Beciu, 2011, 58-59)
”Preşedintele confirmă („după cum ştiţi”/ „as you know”) ceea ce – se
presupune – publicul ştie deja. Urmează apoi o serie de enunţuri prin
care comunicatorul îşi recunoaşte şi îşi asumă greşeala. Mai mult, se
poate observa o creştere în intensitatea asumării: mai întâi,
recunoaşte că a acţionat nepotrivit („într-adevăr”/ „indeed”), apoi
redefineşte acţiunea ca fiind „greşită” („de fapt”/ „in fact”), pentru ca în
final să o considere „un eşec personal” („a personal failure”). Din
perspectiva comportamentelor de enunţare, construcţiile verbale
folosite indică la prima vedere nişte judecăţi de valoare
(comunicatorul se autoevaluează); pe de altă parte, ţinând seama de
context şi de faptul că e vorba de nişte autoevaluări negative,
enunţurile acestea pot fi considerate o formă de confesiune publică.
În consecinţă, comunicatorul îşi asumă greşeala, e conştient de
gravitatea acesteia (poziţie de cunoaştere) şi se plasează pe poziţia
de inferioritate a celui care a greşit.”
 Genul social în mass media românești

Laurențiu Reghencamf despre Victor Pițurcă

• ”Eu sînt bărbat şi pot vorbi cu el faţă în faţă. Un bărbat
adevărat îşi rezolvă problemele fără comisii. Eu nu o să
merg ca o femeie să mă plâng pe la comisii”

Gheorghe Hagi despre Cristi Dulca

• ”E golgheterul campionatului [Florin Tănase], aleargă 12
kilometri pe meci, joacă şapte mii de posturi. Când a fost
la tineret a dat goluri. Dacă Dulca nu vrea şi nu-l
convoacă să spună că nu-l vrea! Ce tot o plimbăm, ce tot
o ocolim? Să fie bărbat.”
 Genul social în mass media românești

Vasile Blaga, la RFI

• "Avem formulată o moţiune de cenzură, ea este de fapt o

Carte Neagră a guvernării USL, ea este finalizată şi
aşteptăm voturile PNL, mai ales aşteptăm semnăturile
PNL, s-o putem depune, dacă sunt bărbaţi politici şi
dacă recunosc greşelile pe care le-au făcut (...). Noi îi
aşteptăm pe cei de la PNL să ne semneze moţiunea,
pentru că nu văd ce moţiune ar putea depune PNL dintr-
odată, de dimineaţă până seara"
 Genul social în mass media românești

Victor Ponta la Conferinţa Naţională a Organizaţiei

Femeilor Social Democrate, care are loc la Casa de
Cultură a Sindicatelor din Iaşi

• "Am mai multă încredere în femeile din politică decât în

bărbaţi. Cred că loialitatea, combaterea ideii de trădare
şi de oportunism sunt mult mai apropiate de
dumneavoastră"
 Genul social în mass media românești

Ioan Chelaru, vicepreședinte PSD și al Senatului

României

• ”Nu ne plângem, am tot sperat să mergem

împreună cu PNL. S-a pus punct aseară,
suntem bărbați politici, viața merge înainte,
politica merge înainte”
 Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, candidatul social-
democrat la alegerile prezidenţiale

• „De aici, din Teleorman, îl invit pe candidatul

Iohannis la o confruntare unu la unu. Să spună
ce a făcut în 5 ani de mandat la Cotroceni, iar
Viorica Dăncilă să spună ce a făcut în cele 21
de luni de mandat la Palatul Victoria. (…) Şi
dacă nu-i este frică de o femeie, atunci să
accepte această confruntare. Dacă nu, să-şi ia
fustă în loc de pantaloni”
 Analiza de conținut - exemple

Exemple
1. Wendy Griswold (1981) – analiză de conținut pe un
eșantion de 130 de povestiri de la sfârșitul sec. XIX și
începutul sec. XX
- Scop: dacă aceste texte reflectă specificul național
(vârsta, gen, clasa socială, iubirea heterosexuală,
banii)
 Analiza de conținut - exemple

2. Dorothy Jones (1942) – analiză a 100 de filme

americane

Scop: dacă reflectă structura socio-demografică americană

(188 personaje principale: 126 bărbați, 62 femei. Teme:

68% amor, 26% reputația personală, 16% securitatea
individului etc.)
 Analiza de conținut - exemple

3. Seggar și Wheeler (1973) – analiza statusurilor bărbaților

și femeilor în programele de ficțiune

Bărbații: medic, polițist, muzician, om de serviciu, diplomat

guvernamental

Femei: secretară, asistentă medicală, dansatoare,

servitoare, fotomodel
 Analiza de conținut - exemple

4. David H. Fisher – analiza a 30 de picturi ale familiei

americane (1729-1871)

- La început tatăl era plasat deasupra familiei, mama pe

scaun, copiii jos

- Mai târziu tatăl la același nivel cu mama

 Analiza de conținut - exemple

5. Apud Chelcea (p. 543) – analiză a revistei The Galilean

- 1195 de acord cu temele propagandei naziste

- 45 în dezacord cu aceste teme

- Consecința: suspendarea revistei

 Analiza de conținut - exemple

6. J. Hills (1957) – analiză tabloului Jocuri de copii (1560) a

lui Pieter Bruegel cel Bătrân

78 de experiențe ludice
Pieter Bruegel – Jocuri de copii (1560)
 Analiza de conținut - exemple

7. Gilmer J. Speed (1893) a analizat ziarele din

New York din perioada 1881-1893 şi a conchis
că a scăzut numărul de articole pe teme
religioase, ştiinţifice sau literare, dar a crescut
articolele de scandal, pe teme sportive sau de
tip gossip.
 Analiza de conținut - exemple

8. În anul 1943, British Political Warfare Executive a

analizat propaganda nazistă şi a realizat o serie de
inferenţe cu privire la construirea şi folosirea unei arme
secrete (rachete de tip V – V-weapons) (George,
1959/2009, 22-23)

• au estimat cu o eroare de câteva săptămâni când a fost

construită şi că germanii vor folosi această armă nu mai
devreme de ianuarie 1944 şi mai târziu de mijlocul lunii
aprilie 1944.
 Analiza de conținut - exemple

9. Michel M. Haigh, Pamela Brubaker şi Erin

Whiteside (2013)
Jie Zhang, Yongjun Sung şi Wei-Na Lee (2010)

• retailerii şi brandurile care au ca public ţintă

femeile sunt mult mai active pe Facebook şi
oferă mai mult divertisment.
 Unitățile de analiză

1. Unitatea de înregistrare

2. Unitatea de context

3. Unitatea de numărare
 Unitatea de înregistrare

- Partea comunicării care urmează să fie caracterizată și

să fie introdusă într-una din categoriile schemei de
analiză

- Ex. romanul, nuvela, poezia – pentru a analiza gradul de

patriotism din literatură

- Capitolul, articolul, paragraful, fraza, propoziția, cuvântul

sau tema (o aserțiune despre un anumit subiect)
 Unitatea de înregistrare – cuvânt,
dezbateri TV - campania electorală din 1960

J. F. Kennedy R. Nixon

Tratat 12 4

Atac 6 12

Război 12 18
 Unitatea de context

• Permite de a se vedea dacă unitatea de înregistrare are

o orientare pozitivă, negativă sau neutră

• Este cel puțin la fel de mare ca unitatea de înregistrare

 Unitatea de numărare

• Are o funcție de cuantificare

• Poate fi unitatea de înregistrare (frecvența în categoria

de analiză)

• Timpul, spațiul
 Schema de categorii

Trebuie să fie exclusive și exhaustive, precise, lipsite de

ambiguitate și derivate dintr-un singur principiu de
clasificare

- Similar definirii operaționale

Etapele analizei conținutului comunicării

1. Alegerea temei

- pot fi folosite și alte metode, dar acesta este potrivită (ex.

analiza de lizibilitate, analiza de conținut a scrisorilor în
Germania din timpul războiului, a declarațiilor
secretului de stat al SUA 1953-59 față de URSS)
Etapele analizei conținutului comunicării

2. Stabilirea materialului pentru analiză (ziare, scrisori,

filme, emisiuni de radio etc.)

3. Eșantionarea
- Alegerea mai întâi a clasei de documente (a ziarului,
canalului TV, a emisiunii etc. în funcție de prestigiu,
audiență, tiraj etc.)
- Eșantionarea documentelor
 Eșantionarea

În analiza ziarelor trebuie să ținem cont de fluctuația

textelor.

Fluctuația de eșantionare:
- Tendința primară (conținutul unui ziar depinde și de
conținutul ziarului anterior)
- Tendința ciclică (reluarea unor teme după o perioadă de
timp)
- Tendința de compensare (o informație prezentată
”astăzi” este mai puțin probabil să apară și ”mâine”
 Eșantionarea

• Cu pas de eșantionare (ex. prima zi din lună, din cinci în

cinci zile etc.)

• Două săptămâni complet

• Eșantioane aleatorii – minim 300-400 unități de

eșantionare
 Fidelitatea și validitatea măsurării

• Fidelitatea = intercoder reliability

• Validitatea de conținut (stabilită teoretic)

• Validitatea de construct (stabilită prin compararea cu alte

măsurători)
 Intercoder reliability
Piraţii din Caraibe ce tip de film este?
(Pe site-ul http://www.imdb.com/, acest film este considerat
ca fiind de acţiune, aventura, fantasy.)
I.4.10.1. Tipuri 1. De acţiune 10. Telenovelă
de filme 2. De dragoste 11. Serial românesc
3. Comedie romantică 12. Sitcom
4. Dramă 13. Erotic
5. Thriller 14. Aventuri
6. Comedie 15. De groază
7. Comedie neagră 16. Western
8. Science fiction 17. Poliţist
9. Serial/foileton/telefilm 18. Psihologic
 Procedee de analiză a conținutului

• Analiza frecvenței

• Analiza tendinței
AT=(F – D)/L
AT=(F – D)/T
AT – indice de analiză a tendinței
F –favorabil; D – defavorabil
L – numărul de unități în legătură cu tema
T – numărul total de unități
Analiza postărilor pe Instagram
#fitspiration
• ‘Strong is the new skinny’: A content
analysis of #fitspiration images on
Instagram

• https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.11
77/1359105316639436
 Analiza violenței
din programele de televiziune

• Știri

• Divertisment

• Desene animate

• Transmisii sportive

• Publicitate
 Analiza violenței
din programele de televiziune

Proiect:
”Evaluarea conținuturilor violente din programele de
televiziune”

Centru de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare -

Universitatea București (2004)
Beneficiar: CNA
 Analiza violenței
din programele de televiziune

Premise teoretice

1. Teza efectului cathartic

- Eliberarea de frustrări prin ”participarea simbolica”,
imaginară la scene violente
 Analiza violenței
din programele de televiziune

2. Teza suscitării violenței

- Violența din media stimulează agresivitatea, mărește
starea emoțională a individului

(George Gerbner (2004), citat de Ioan Drăgan (2007, vol II,

403), afirmă că industria cinematografică de la
Hollywood ucide ficțional 1000 de persoane pe zi)

Nuanțe – modul în care este prezentată violența (ex.

justificată), caracteristicile psihosociale ale receptorilor
 Analiza violenței
din programele de televiziune

3. Teza efectului de întărire

- Violența media actualizează și întărește tendințe

agresive existente în indivizi

- Nu este foarte important mesajul, ci structura de

personalitate și contextul social al receptorului
 Analiza violenței
din programele de televiziune
Mecanisme discursiv-reprezentaționale:

1. Absența consecințelor negative

2. Recompensarea și absența penalizării (confuzie intre

rezolvarea problemei – modul de rezolvare)

3. Desensibilizarea (”ireal”, număr mare de victime)

4. Scenarizarea violenței (estetic, ludic)

5. Maniheismul

- Folosirea ”planului apropiat” de filmare a acțiunii – apropierea

de ”zona intimității”
 Analiza violenței în televiziune

Violența reală (din jurnalele de știri sau reportaje) – care

apare ca scandaloasă

Violența ficțională (filme) – este integrată în acțiune

apărând, de obicei, ca un fapt logic
 Analiza violenței
din programele de televiziune

Eșantion:

10 canale TV saptamana 26 iulie – 8 august

11 canale TV saptmana 28 octombrie – 11 noiembrie

Intervalul orar 19-24 plus stirile de la ora 17.00 (PROTV si

Antena 1), respectiv sirile de la ora 18. 00 (Prima TV)
Total 734 de ore
 Frecvența scenelor de violență pe intervale orare
17 -19; 19-23; 23-24

PROTV 37.47
Prima TV 37.25
Antena 1 24.27
Antena 1 39.1
PRO TV 37.01
Prima TV 23.9
PRO TV 44.75
Prima TV 13.9
Antena 1 13.9

0 10 20 30 40 50
 Bibliografie
• Agabrian, Mircea. (2006). Analiza de conținut. Iași: Editura Polirom.
• Berelson, Bernard. (1952). Content Analysis in Communications
Research. New York: Free Press.
• Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode
cantitative și calitative. București: Editura Economică (pp. 541-569)
• Drăgan, Ioan, Ştefănescu, Poliana, Povară, Alexandra şi Velicu, Anca.
(2009). Reprezentarea violenţei televizuale şi protecţia copilului.
Bucureşti: Editura Venemonde.
• Ioan Drăgan. Comunicarea. Paradigme și teorii. București, Editura
Rao, 2007, vol II, pp. 401-454.
• George, Alexander L. [1959](2009). Propaganda Analysis. A Case
Study from World War II. În Klaus Krippendorff şi Mary Angela Bock
(Eds.), The Content Analysis Reader (pp. 21-27). Londra: Sage
Publications, Inc.
• Haigh, Michel M., Brubaker, Pamela şi Whiteside, Erin. (2013).
Facebook: Examining the Information Presented and its Impact on
Stakeholders. Corporate Communication: An International Journal,
18(1), 52-69.
 Bibliografie

• Hsieh, Hsiu-Fang şi Shannon, Sarah E. (2005). Three Approaches to

Qualitative Content Analysis. Qualitative Health Research, 15(9),
1277-1288.
• Hsieh, Hsiu-Fang şi Shannon, Sarah E. (2005). Three Approaches to
Qualitative Content Analysis. Qualitative Health Research, 15(9),
1277-1288.
• Krippendorff, Kaluss. (2004). Content Analysis. An Introduction to Its
Methodology. Londra: Sage Publications, Inc.
• Neuendorf, Kumberly A. (2002). The Conten Analysis Guidebook.
Londra: Sage Publications, Inc.
• Zhang, Jie, Sung, Yongjun şi Lee, Wei-Na. (2010). To Play or Not to
Play: An Exploratory Content Analysis of Branded Entertainment
in Facebook. American Journal of Business, 25(1), 53-46.
Analiza de conținut a comunicării
(b)
 Analiza de contingență
Charles Osgood (1959)

Pentru a face o inferență (predicție) în analiza de conținut

trebuie să existe:

1. indicatori sau clase de indicatori care pot fi identificați

în mesaj

2. stări sau procese ale indivizilor care produc sau

primesc mesajul

3. dependență între (1) și (2)

 Analiza de contingență
Charles Osgood (1959)
Tipuri de inferențe în funcție de gradul de generalitate:

1. Inferențe specifice:
(ex. dacă și când țara A intenționează să atace țara B)

2. Inferențe generale:
(ex. dacă creșterea vitezei de vorbire a vorbitorului este
asociată cu simplificarea discursului din punct de vedere
semantic și structural)
 Analiza de contingență
Charles Osgood (1959)
Tipuri de inferențe în funcție de obiective:

1. Atenția sau interesul

2. Atitudinile

3. Corespondențe lingvistice sau obiceiuri de

exprimare (linguistic habits)

4. Structuri de asociere (association structures) –

inferate din relațiile contingente dintre itemi
 Analiza de contingență
Charles Osgood (1959)
Când între itemi există contingențe greater-than-chance
atunci există asociații în modul de gândire a sursei
Ex. Joseph Goebbles folosea împreună ”food supply” și
”occupied countries”.

Când între itemi există contingențe less-than-chance atunci

există disociații (dissociations) în modul de gândire a
sursei
Ex. în psihoterapie ”mamă” și ”sex”. Asocierea lor produce
teamă sau anxietate
 Analiza de contingență
Charles Osgood (1959)
Exemplu: Să vedem dacă temele ”bani”, ”dragoste” și
”sănătate” se asociază în horoscop (nu întâmplător)

- Unitatea de înregistrare este horoscopul dintr-o revistă

- ”+” și ”-” semnifică prezența unor preziceri pozitive

respectiv negative

- fiecare rând reprezintă o unitate de înregistrare

(un horoscop pentru un anumit semn zodiacal dintr-un
anumit număr al revistei)
Unitatea de Bani (A) Dragoste (B) Sanătate (C)
înregistrare
1 + - +

2 + + +

3 + - +

4 + + -

5 + - +

6 - - -

7 + - +

8 + - +

9 + + +

10 + - +

Frecvența relativă 90% 30% 80%

Analiza de contingență - Charles Osgood
(1959)
Dacă cele trei teme nu ar fi asociate, atunci
probabilitatea teoretică (din întâmplare) ca ele
să apară împreună ar fi:
P(A și B) = P(A) x P(B) = 0,9 x 0,3 = 0,27
P(A și C) = P(A) x P(C) = 0,9 x 0,8 = 0,72
P(B și C) = P(B) x P(C) = 0,3 x 0,8 = 0,24

Probabilitatea observată este dată de numărul

de situații în care temele apar împreună raportat
la total număr de situații
 Matricea de contingență
în colțul din dreapta sus – probabilitatea teoretică
în colțul din stânga jos – probabilitatea observată

Categorii Bani (A) Dragoste (B) Sanatate (C)

Bani (A)   0,27 0,72

Dragoste (B) 0,30   0,24

Sanatate (C) 0,80 0,20  

 Analiza de contingență -
Charles Osgood (1959)
Critici (limite) (p. 119)
1. ”Association structure” pentru mesaje spontane informale
de la surse individuale cunoscute (ex. jurnale personale,
scrisori către prieteni, interviuri psihoterapeutice)
În cazul unui mesaj planificat, eventual al unei instituții
(retorician, advertiser, propagandist, candidat politic)
avem o ”politică a sursei” (policy)

2. Asocierea se face între idei nu între cuvinte. Ex. ”Our

young people are NOT susceptible to the desesed
ideologies of our times”. Trebuie să ținem cont de unitatea
de context.
 Analiza de contingență -
Charles Osgood (1959)
3. Metoda contingenței nu ia în considerare intensitatea relației.
Ex. ”The French are definitively like Italians in this respect”

4. Asocierea nu indică similarități semantice. Faptul că apar în

aceeași frază cuvintele ”comunism” și ”capitalism” nu
înseamnă că ele sunt similare

Legat de unitatea de înregistrare (p. 113). Dacă este prea mică

(ex. cuvântul), nu există contingență. Dacă este prea largă
(ex. întreg textul), totul este contingent
- One small-scale evaluation: Nivelul de contingență este
constant dacă unitatea de înregistrare are 120-210 cuvinte
 Agenda-setting
Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)

Obiectivul cercetării:
Investigarea capacității mass-media de a stabilii agenda-
setting

Context:
Alegerile prezidențiale din SUA din 1968
 Agenda-setting
Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)

Metodologie
A) Interviu (18 septembrie – 6 octombrie)
Au selectat un eșantion reprezentativ de 100 de subiecți
(care nu sunt deciși cu cine să voteze) pe baza listelor
de votare din localitatea Chapel Hill.

Întrebarea principală:
”Ce vă preocupă cel mai mult în aceste zile? Fără referire
la ceea ce spun politicienii, precizați două sau trei
probleme principale asupra cărora guvernul ar trebui să
se concentreze să le rezolve.”
 Agenda-setting
Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)
B. Analiză de conținut (12 septembrie – 6 octombrie)

Eșantion: 7 ziare și reviste, respectiv 2 canale de

televiziune

Unitatea de înregistrare: știrea și articolul

În funcție de poziția, timpul alocat sau suprafața, unitățile

de înregistrare au fost împărțite în itemi majori și itemi
minori
(ex. o știre de televiziune poate fi un item major dacă
durata știrii este de cel puțin 45 de secunde sau este
una dintre cele trei lead stories.)
 Agenda-setting
Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)
Rezultate

- Corelație semnificativă între temele prezentate de media și

cele de persoanele intervievate, atât pentru itemii majori
(+0,967) cat și pentru cei minori (+0,979)

- Corelație mai ridicată între temele considerate importante

de simpatizanți politici și temele din toate știrile decât între
temele considerate importante de simpatizanți politici și
temele din știrile referitoare la partidul simpatizat
(funcționează agenda-setting și nu percepția selectivă)
 Agenda-setting
Maxwell E. Mc.Combs și Donald L. Shaw (1972)

Rezultate

• Există o corelație ridicată (în special pentru itemii majori)

între temele prezentate de ziarele, revistele și
televiziunile din eșantion
(este mai scăzută între televiziuni și revistele săptămânale)

Concluziile acestei cercetări au fost nuanțate ulterior,

inclusiv de autorii articolului.
 Construcția mediatică a europenizarii ca problemă
publică în contextul integrării europene a societății
românești (COMESTOS)
Ipoteze:

1. Televiziunea publică prezintă într-o mai mare măsură

ştiri referitoare la UE decât televiziunile private.

2. Ştirile referitoare la UE sunt mai puţin proeminente

decât celelalte ştiri.

3. În timpul campaniei electorale pentru alegerile

europarlamentare apar mai multe ştiri referitoare la UE
decât în perioadele când nu sunt evenimente
importante în cadrul UE (de ex. votarea constituţiei
UE, summit-uri etc.)
 COMESTOS

Ipoteze:

4. Temele intervenţiilor corespund temelor ştirilor

referitoare la UE

5. Reprezentanţii partidului de stânga (PSD) au avut mai

multe intervenţii pe teme sociale decât reprezentanţii
partidelor de dreapta.
 COMESTOS

Eșantionul:

din perioada 8 mai – 4 iunie 2009

- Emisiunile de știri de la TVR 1 (ora 19), Antena 3 și

Realitatea TV (ora 21)

- Dezbaterile electorale de la TVR 1 și TVR 3

 COMESTOS

Dificultăți în cercetare:
- Stabilirea unității de înregistrare în analiza dezbaterilor
electorale. Cât de scurtă poate să fie o intervenție?
- Diferențe între codificatori. Lipsa de seriozitate a
codificatorilor.
- Stabilirea schemei de categorii. După pretestare a trebuit
să lărgim schema de categorii care măsoară temele
europene
- Prea multe categorii în măsurarea temelor europene – a
ridicat problema privind intercoder reliability sau au fost
în unele situații puține cazuri pentru analiză
COMESTOS - rezultate
 COMESTOS - rezultate
Distribuţia pe sexe a invitaţilor în funcţie de
afilierea politică

20 18 18
18 17

16 15 15 15 15 Total
14 13
M
12
10 F
8
6 4
4 3 3
2 2 2
2 1 1
0 0
1 1
0
1 1
0
0
Ponderea temelor abordate
din totalul intervenţiilor
 COMESTOS - rezultate
18
16.60
16
14.68
14

12

10

6
4.51
4 3.38
2.91 2.86

0
Romania Denmark Nederlands Garmany France UK

Timpul alocat temelor europene din totalul emisiunilor de ştiri (%)

Notă. Pentru România eşantionul cuprinde doar ştirile de la TVR 1. Sursa

pentru celelalte ţări europene Peter et al. (2003)
Timpul alocat ştirilor referitoare la UE în două
momente ale anului 2009 (% din total ştiri)
Procentul ştirilor referitoare la UE în timpul campaniei
electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009
 Plasarea ştirilor referitoare la UE în buletinele de
ştiri în timpul campaniei electorale pentru alegerile
europarlamentare din 2009

100%

37.50 29.10
80%
67.40
60%
26.14 46.19
40%
12.50
20% 36.36
24.71 20.10
0%
TVR 1 Realitatea TV Antena 3

prima treime a doua treime a treia treime

Proeminenţa ştirilor referitoare la UE la TVR1 în
timpul campaniei electorale pentru alegerile
prezidențiale
 COMESTOS - rezultate
Procentele temelor referitoare la UE în intervenţiile invitaţilor şi

moderatorilor sau din jurnalele de ştiri (%) (vezi agenda setting)

  Invitaţi Moderatori Ştiri TVR1

Parlamentul UE 39,46 47,6 28,79
Politici ale UE 20,90 17,6 17,42
Fonduri structurale 14,44 10,6 12,12
Moneda euro şi economie 7,98 6,3 14,39
Alte teme 6,28 10,8 12,12
Aspecte sociale în UE 3,23 2,6 4,55
Viitorul UE 2,51 0,9 2,27
Libera circulaţie a cetăţenilor
2,42 1,7 3,03
UE în spaţiul comunitar
Critici legate de UE 1,52 0,7 2,27
Identitatea europeană 1,26 1,2 3,03
Total 100 100 100
 Matricea de corelații
între procentele temelor referitoare la UE în intervenţiile invitaţilor,
moderatorilor și din jurnalele de ştiri

Invitaţi Moderatori Ştiri TVR1

Invitaţi Pearson 1 ,976 ,945
Correlation
Sig. (2-tailed)   ,000 ,000
N 10 10 10

Moderatori Pearson ,976 1 ,934

Correlation
Sig. (2-tailed) ,000   ,000
N 10 10 10
Ştiri TVR1 Pearson ,945 ,934 1
Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,000  
N 10 10 10
 Bibliografie

Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode

cantitative și calitative. București: Editura Economică (pp. 541-569)

Joachen, Peter, Semetko, Holi A. şi de Vreese, Claes H. (2003). EU

Politics onTelevision News. A Cross-National Comparative Study,
European Union Politics, Vol, 4 (3), pp, 305-327

McCombs, Maxwell E şi Shaw, Donald L. [1971](2009). The Agenda-

setting Function of Mass-media. În K. Krippendorff și M. A. Bock
(eds.), The Content Analysis Reader (pp. 99-104). Londra: Sage
Publications.

Osgood, Charles. [1959](2009). Contingency Analysis. Validating

Evidence and Process. În K. Krippendorff și M. A. Bock (eds.), The
Content Analysis Reader (pp. 108-120). Londra: Sage Publications.