Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tecusan Maria-Magdalena
Cuprins
Introducere
Simptomatologie
Patogenie si epidemiologie
Conditii de raspandire
Masuri de prevenire
Manipulari si analize genetice
Considerente generale
Concluzii
Introducere
Focul bacterian al rosaceelor (Erwinia amylovora) este o boală bacteriană extrem de periculoasă, fiind declarată
organism de carantină fitosanitară. Este des întâlnită bacteria în livezile de măr și păr din toată lumea, fiind
raportată până acum în țări din Europa, Asia, Africa de Nord, estul Mediteranei, America de Nord și Centrală,
Noua Zeelandă. Acest agent patogen nu a fost încă raportat în țări din America de Sud și unele zone din Asia și
Africa de Sud. Astăzi, bacteria Erwinia amylovora este larg răspândită la nivel mondial în toate bazinele
pomicole, cu mici excepții.
Simptomatologie
Bacteria infectează primăvara, în perioada înfloritului, atunci când vremea este umedă, iar temperatura aerului
este de peste plus 180C. În anii în care vremea umedă și caldă coincide cu perioada de înflorit, bacteria se
răspândește rapid. Atunci când temperaturile din timpul zilei sunt cuprinse între 23 și 29 0C, iar cele nocturne
sunt peste 12,70C și ploile intermitente sunt prezente, infecțiile cu Erwinia amylovora pot fi masive. Creșterile
noi sunt cele mai vulnerabile. Când condițiile meteorologice sunt favorabile patogeniei este aproape imposibil
de controlat boala.
În timpul înfloritului, bacteria pătrunde prin deschideri naturale, preferând stomatele nectarigene, stigmatele
necutinizate, arterele nedeschise și stomatele sepalelor. Prin multiplicare invadează spațiile intercelulare. După
câteva zile, florile sunt complet distruse, necrozate. De la floare, infecția se extinde la peduncul, invadează
frunzele și la final ramurile. Astfel apar simptome la exterior ca, ulcerații în șarpante și trunchi și chiar moartea
pomilor în cazurile grave.
Conditii de raspandire
Focul bacterian se raspandeste foarte repede de la un pom la altul. Cel mai frecvent fiind raspandit prin:
uneltele cu care sunt realizate taierile: lamele de la foarfece care nu sunt dezinfectate dupa fiecare taiere
executata
prin picaturile de apa de la ploaie sau de la udarea prin aspersie
plantarea pomilor contaminati
insecte (albine, musca, visepe, furnica, etc) si pasari
Albinele care transporta polenul dintr-o floare infectata la una sanatoasa, iar musca si furnica care sunt atrase de
mucusul bacterian de pe organele afectate
fructe vechi, mumificate, care sunt lasate pe pom sau care cad pe pamant
Masuri de prevenire
• Secvența genomului de referință a patogenului Erwinia Amylovora „ATCC 49946” a fost obținută de la
GenBank, iar Artemis (Java) a fost folosit pentru a răsfoi genomul adnotat de Erwinia Amylovora. Protocoalele
standard au fost utilizate pentru manipulările ADN (Sambrook și Russell, 2001), iar delețiile cromozomiale în
Erwinia Amylovora au fost construite folosind protocolul de recombinază lambda Red (Datsenko și Wanner,
2000; Zhao și colab., 2009). Primerii utilizați pentru delețiile cromozomiale ale genei bcsA și operonului ams au
fost referiți în Zhao și colab. (2009) și, respectiv, Castiblanco și Sundin (2018).
Considerente generale
• Din harta termica este evident ca exista o separare distincta intre grupul de tulpini care infecteaza Rosaceae si
celelalte tulpini. E. tasmaniensis ET1/99 este epifita si nu patogena pentru plante si marcheaza granoita dintre
cele doua grupuri. Separarea indica faptul ca genele implicate in tulpinile care infecteaza Rosaceae nu sunt in
mare parte prezente, sau sunt prezente cu o identitate de secventa scazuta, in tulpinile care nu sunt patogene
pentru Rosaceae. Aceasta observatie sugereaza ca proteinele raportate sunt importante pentru patogenitatea
Erwinia Amylovora si sunt specifice dezvoltarii focului neclar in Rosaceae.
Concluzii
• Specia Erwinia Amylovora poate fi impartita in doua grupari specifice gazdei: tulpinile care infecteaza
Spiraeoideae (de exemplu: Malus, Pyrus, Crataegus, Sorbus) si tulpinile care infecteaza Rubus (cum ar fi: E.
Amylovora Ea644 si MR1). Sugeram ca diferenta de specificitate a gazdei ar putea fi corelata cu lipsa
bacteriilor care infecteaza Rubus a unui operon complet de sorbitol. Astfel, restrangerea infectiozitatii E.
Amylovora Ea644 si MR1 la plantele Rubus, care au putini sau deloc alcooli de zahar, fata de alte Rosaceae,
cum ar fi Malus si Pryus. Apoi, am sugerat ca analiza loci srlB si rlsA poate fi utilizata impreuna cu analiza
grupului de gene LPS pentru a distinge intre tulpinile care infecteaza Rubus si care infecteaza Spiraeodeae.
Va multumesc!