Colegiu de Medicină Orhei

MEDICAȚIA ASTMULUI BRONȘIC

A efectuat:Popa Andreea
Profesor:Moșanu Vilian
 Remediile bronhodilatoare
• Medicamentele bronhodilatatoare acționează prin relaxarea musculaturii netede
aflate în componența căilor respiratorii inferioare (bronhii, bronhiole) și creșterea
calibului acestora. În contextul în care pe terenul de administrare există o contractură
musculară patologică a căilor respiratorii inferioare, acțiunea medicamentelor
bronhodilatatoare poate deveni spasmolitică prin combaterea acestei contracturi.

Cel mai frecvent, medicamentele bronhodilatatoare sunt utilizate în contextul

astmului bronșic, alături de alte medicamente precum antialergice (glucocorticoizi) și
inhibitorii degranulării mastocitelor.

În funcție de mecanismul de acțiune, medicamentele bronhodilatatoare pot fi

împărțite în trei categorii:

• Bronhodilatatoare adrenergice
• Bronhodilatatoare anticolinergice
• Bronhodilatatoae musculotrope. 
 Bronhodilatatoarele adrenergice
• Bronhodilatatoarele adrenegice prezintă cea mai puternică acțiune bronhodilatatoare, prezintă o
intensitate crescută al mecanismului acțiunii și un un efect terapeutic care se instalează rapid, în câteva
minute de la administrare.
Indicații:
Utilizarea terapeutică a medicamentelor bronhodilatatoare variază:
• Salbutamolul , Terbutalina, Fenoterolul.
• Izoprenalina este utilizată în contextul crizei de asm bronșic. Utilizarea sa a fost limitată datorită
tulburărilor de ritm cardiac severe induse și ischemieilocale.
• Efedrina este utilizată în cadrul tratamentului de fond al astmului bronșic.
• Adrenalina (Epinefrina) este utilizată în contextulcrizei astmatice.
• Efecte adverse:
Printre efectele adverse apărute în urma administrării medicamentelor bronhodilatatoare se numără
următoarele aspecte patologice:
• Anxietatea
• Neliniștea, agitația
• Iritabilitatea și cefaleea
• Tulburările de ritm cardiac
• Tremorul degetelor
• Contraindicații
Administrarea medicamentelor bronhodilatatoare adrenergice este contraindicată în cazul bolnavilor cu
următoarele afecțiuni:
• Hipertensiune arterială
• Starea de rău astmatic
• Hiperexcitabilitate cardiac
• Insuficiență coronariană
 Bronhodilatatoarele anticolinergice

• Medicamentele bronhodilatatoare anticolinergice prezintă o acțiune

bronhodilatatoare mai redusă față de adrenergice, însă acționează la nivelul bronhiilor
mari, blocând bronhoconstricția directă și reflexă, mediată de către nervul vag.
Cel mai frecvent utilizate medicamente bronhodilatatoare anticolinergice în practica
medicală sunt Ipratropiul și Atropina.

• Ipratropiul este un medicament anticolinergic de sinteză administrat în cadrul

profilaxiei astmului bronșic, prezentând o acțiune cu instalare lentă, dar persistentă.
Pratropiul este recomandat în mod special la bolnavii cardiaci și la cei care prezintă
afecțiuni coronariene (caz în care nu pot fi utilizate medicamente adrenergice).
Ipratropiul este bine tolerat de către organism, dar administrarea sa în doze mari poate
induce senzația de uscăciune a gurii.
• Atropina este un bronhodilatator anticolinergic rar utilizat în contextul astmului
bronșic sau a altor afecțiuni caracterizate prin bronhospasm sau bronhoconstricție,
datorită eficienței sale reduse și creșterii vâscozității mucusului existent la nivelul căilor
respiratorii, în contextul acestor afecțiuni.
 Bronhodilatatoarele musculotrope
• Medicamentele bronhodilatatoare musculotrope prezintă o importanță majoră în contextul tratamentului
astmului bronșic, datorită acțiunii lor de relaxare a musculaturii netede aflate în componența peretelui bronșic. Pe
lângă aceasta, medicamentele bronhodilatatoare musculotrope acționează prin relaxarea musculaturiinetede
aflate în componența sistemului cardiovascular și a sistemului nervos central.

Teofilina este cel mai frecvent utilizat bronhodilatator musculotrop în practica medicală, atât în mod unic, cât și în
combinație cu alte substanțe medicamentoase. Preparatul Miofilin (Aminofilina), este o combinație între Teofilină
și Etilendiamină.
Efecte adverse
• Efectele adverse apărute în urma administrării Teofilinei sunt minore și sunt următoarele:
• Anorexia
• Insomnia
• Palpitațiile
• Grețurile.
• Contraindicații
Este contraindicată administrarea Teofilinei la copii, datorită riscului de apariție a crizelor convulsive, chiar și la
utilizarea unor doze minime. De asemenea, este contraindicată administrarea Teofilinei în asocierea
medicamentelo antibiotice macrolide (precum eritromicina), datorită scăderii ratei de aliminare a
bronhodilatatorului pe cale renală sau digestivă și datorită riscului crescut de supradozaj.
Acordarea primului ajutor medical
în status bronșic.
Tratamentul astmului este unul cronic (toata viata), iar schema terapeutica este adaptata
fiecarui pacient in parte, in functie de istoricul natural al bolii si de antecedentele
medicale.

Temperaturile scazute, asociate cu infectiile respiratorii specifice sezonului sunt un factor

important declansator al crizelor de astm. De aceea este bine sa stim care sunt masurile
de prim ajutor in aceste situatii. Un pacient diagnosticat cu astm are ca recomandare din
partea medicului o schema individualizata de tratament, ce cuprinde doua tipuri de
medicatie: medicatia pentru preventie si mentinere si medicatia pentru atacurile de astm.
Daca din cauza factorilor externi se declanseaza criza, pacientul trebuie sa isi administreze
medicatia de urgenta. În unele cazuri acesta nu inlatura simptomele, iar bolnavul trebuie
sa se prezinte de urgenta la medic. Aici pacientul va fi conectat la un tub cu oxigen si i se
va administra, tot prin intermediul mastii, medicatia de prima linie: un beta-agonist in
combinatie sau nu cu un anticolinergic. Daca pacientul nu raspunde la acest tip de
administrare, se va recurge la variantele intravenoase sau intramusculare. În cazul in care
pacientul prezinta si alte afectiuni respiratorii, medicii il pot tine o perioada sub observatie
pentru realizarea unor teste suplimentare.