Tesuturi Vegetale si animale.

Tesuturile Vegetale
• Tesuturile sunt asociatii de celule cu forma si structura asemanatoare care indeplinescaceeasi
functie.
• La plante se disting urmatoarele tesuturi:
embrionare (meristeme)
definitive(adulte).
Tesuturile embrionare pot fi:
Primare

Secundare
• Tesuturile definitive ( adulte)pot fi:
Parenchimatice(fundamentale)

De depozitare (tubercul de cartof)

 Tesuturi Animale
• Se clasifica in:
• 1.Tesut epitelial

• 2.Tesut conjunctiv

3.Tesut muscular

• 4.Tesut nervos
 Tesutul Nervos
• Sistemul nervos este format din tesutul nervos - constituit din celule specializate
(neuroni) si din celule de sustinere (celule gliale).
Neuronul este o celula adaptata la receptionarea si transmiterea informatiei, unitatea
elementara (celulara), embriologica, anatomica, functionala, trofica si metabolica a sistemului nervos.
Din punct de vedere al formei si a dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti. Forma
neuronilor este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvei), sferica sau ovala (in ganglioni
spinali), piramidali (ariile motorii ale scoartei cerebrale), piriforma (neuronii Purkinje de la nivelul scoartei
cerebeloase) si fusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale).
Axonul prezintă axolemă şi axoplasmă. Organitele specifice sunt corpii Nissl (mase dense de reticul endoplasmatic
rugos cu rol în sinteza proteinelor) şi neurofibrilele (elemente ale citoscheletului neuronal).
Substanţa cenuşie este formată din corpi neuronali.
Substanţa albă este formată din axoni mielinizaţi. La nivelul SNP, axonii sunt solidarizaţi prin ţesut conjunctiv şi
formează nervi.
Un nerv este acoperit de epinerv/epineurium, din care se desprind septuri conjunctive –perinervul– care
înconjoară fasciculele de axoni. Din perinerv se desprinde endonervul, care se continuă prin teaca Henle, teaca
externă a axonilor.
 Frunza
• Frunza este un organ vegetativ al plantei care ajută la nutriţie. Ea poate îndeplini această funcţie datorită structurii
sale.
• Alcătuirea frunzei:
Limbul este partea verde turtită şi lăţită a frunzei.
Peţiolul este condiţa frunzei.
Teaca, sau baza frunzei, este porţiunea cu care frunza se prinde de tulpină la nod
Nervurile:
Limbul este străbătut de nervuri. Din nervura principală se ramifică nervuri secundare.
Nervurile conţin vase conducătoare ce se continuă din tulpină. Acestea ajută totodată şi la menţinerea
limbului întins.
Clasificarea frunzelor:
După forma limbului:
– rotundă, ovală, cordată, lanceolată, sagitată, liniară, aciculară, fistulară.
După alcătuirea limbului:
– simple, compuse: palmate sau penate.
După marginea limbului:
– întreagă, zimţată, sinuată, lobată.
După poziţia frunzelor pe tulpină:
– alterne, opuse, verticilate, în rozetă.