TRAUMATISMELE

ARTICULARE
ENTORSE
LUXATII
RUPTURI LIGAMENTE SI TENDOANE
TRAUMATISME MUSCULARE SI TENDINOASE

DR. UNGURIANU SORIN

CURS 2
 DEFINITIE
 Cand traumatismul actioneaza asupra aparatului
capsuloligamentar al unei articulatii, aceasta este
supusa unor forte divergente care tind sa deplaseze
epifizele dincolo de limitele lor de miscare,
producand, in acest mod, leziuni de desirare, de
distensie sau de smulgere.
 Aceste leziuni reprezinta substratul anatomic al
entorselor, atunci cand nu ingaduie deplasarea
permanenta a epifizelor osoase;
 dar cand, prin gravitatea lor conduc la pierderea
permanenta a contactului suprafetelor articulare,
produc luxatia.
 Autorii clasici faceau din entorsa, primul stadiu al
luxatiei, numind-o „luxatia oprita la primul grad" (A.
Paré) sau „luxatia temporara" (Vidal de Casis).
 ENTORSELE

 Entorsa este o leziune traumatica obisnuita,

ce apare ca expresie a unei tulburari
functionale determinata de traumatizarea
aparatului nervos, atat de bogat
reprezentat la nivelul ligamentelor si, pe de
alta parte, a unei distorsiuni articulare
mecanice, mergand de la alungirea pana
la ruptura ligamentelor fara pierderea
contactului permanent intre
suprafetele articulare.
 Etiologie entorse
Frecventa
cea mai mare este intalnita la barbatii adulti, in
special la sportivi.
Este rara la batrani, la care epifizele sunt fragile si
expuse mai curand la fracturi, precum si la copii,
care au ligamentele suple si elastice.

 Localizarea
 mai des intalnita o constituie articulatia gleznei si,
in al doilea rand, genunchiul.
 Celelalte localizari: articulatia mediotarsiana,
radiocarpiana, articulatiile degetelor, sunt mai rare.
 Mecanism actiune

 Traumatismul actioneaza, printr-o rasucire

indirecta a aparatului ligamentar, produsa prin
intermediul unuia din bratele de parghie
articulare:
 se produce fie o exagerare a unei miscari normale
– eversiune fortata
 fie o miscare anormala – inversiune.

 Daca traumatismul este mai violent, atunci

leziunea se produce la nivelul insertiei
ligamentare osoase si apare fractura.
 Anatomie patologica:
- leziuni ligamentare

- Leziunile articulare asociate

-leziunile sinoviale - leziunile meniscale

- leziunile periarticulare

Leziunille ligamentare:
 alungirea, care se manifesta printr-o relaxare si
o extensibilitate crescuta a ligamentului lezat.
 ruptura sau dezinsertia poate sa fie totala sau
partiala, cand ligamentul apare zdrentuit; ruptura
poate sa fie neta sau neregulata, putand interesa
fibrele ligamentare la diferite niveluri si in diferite
planuri. Dezinsertia se face, de obicei, cu
srnulgerea unui mic fragment osos.
 TIPURI DE
ARTICULATII
 Leziunile articulare asociate.
Capsula articulara este deseori desirata, in special la
nivelul la care ligamentul rupt adera la aceasta..
 Sinoviala, de asemenea, poate sa fie rupta la nivelul
de tractiune maxima si sa se insoteasca de
producerea unei hemartroze.
 Meniscurile, in cazul entorselor genunchiului, pot sa
fie dezinserate, fisurate sau rupte, contribuind la
agravarea instabilitatii articulare.
 Leziunile periarticulare.Tesutul subcutant prezinta
numeroase rupturi vasculare, care produc echimoze
superficiale, ce apar rapid, precum si un edem,
adesea voluminos, care deformeaza articulatia.
 ENTORSELE DE GENUNCHI

 ETIOLOGIE

- FRECVENT LA SEXUL MASCULIN;

- APARE MAI DES LA ADOLESCENTI SI TINERI
PRIN ACCIDENTE DE SPORT, CIRCULATIE;
- LA FEMEI SUNT CAUZE PREDISPOZANTE:
laxitatea artriculara, hipotrofia musculara, genu
valgum mai accentuat, incataminte cu toc;
ANATOMIE
GENUNCHI
 ENTORSELE DE GENUNCHI

 MECANISM DE PRODUCERE
- INDIRECT, CEL MAI FRECVENT PRIN:
- Miscari fortate in valgus sau varus
- Hiperflexie sau hiperextensie
- Torsiunea
- FRECVENT: miscari combinate: abdutie, flexie si
rotatie externa a gambei
- Intr-un prim timp se pun in tensiune formatiile
capsulo-ligamenatere interne care daca se rup
produc o hiperrotatie externa care intinde
ligamentul incrucisat anterior si il rupe.
 ENTORSELE DE GENUNCHI
 ANATOMIE PATOLOGICA – CLASIFICARE
 ENTORSE USOARE: fisura sau elongari ale fibrelor
ligamentare, ce nu duc la instabilitate
 ENTORSE GRAVE: rupturi ale formatiunilor
capsuloligamentare
- triada lui O’Donoghue: ruptura ligamentului
colateral intern, ruptura meniscului intern si ruptura
ligamentului incrucisat anteroextern (LIAE);
- pentada Trillat: ruptura unui ligament colateral,
ruptura capsulei articulare, ruptura calotei
condiliene de aceeasi parte, ruptura meniscului si
ruptura ligamentelor incrucisate.
 ENTORSELE DE GENUNCHI

 SIMPTOMATOLOGIE
 INSPECTIE:
- GENUNCHI TUMEFIAT CU GAMBA IN SEMIFLEXIE;
- DUREREA DUFUZA, PROFUNDA CE SE ACCENTUIAZA
LA ORICE MISCARE A ARTICULATIEI;
- ECHIMOZA PRECOCE.
 PALPAREA: CAUTAREA PUNCTELOR DUREROASE:
 CERCETAREA MISCARILOR ARTICULARE ANORMALE
 DIAGNOSTIC

 CLINIC: este orientativ, nu da semne certe

de rupturi de menisc sau ligamente,

 PARACLINIC:
RADIOGRAFIA DE FATA, PROFIL
RMN: arata toate leziunile
- diagnostic de certitudine

 ARTROSCOPIA
 TRATAMENT

FUNCTIONAL:
POZITIE PROCLIVA, GHEATA LOCAL

ANTIINFLAMATORII LOCAL SI PER-OS;

EVITAREA INCARCARII PE O PERIOADA DE 5-7 ZILE

IMOBILIZARE IN BANDAJ ELASTIC;

PUNCTIE ARTICULARA

APARAT GHIPSAT GAMBOPODAL, IN FUNCTIE DE

LEZIUNILE ADIACENTE:
-FARA LEZIUNI LIGAMENTARE: 2 SAPT.

-CU LEZIUNI LIGAMENTARE: 3 SAPT.

 TRATAMENT CHIRURGICAL
- CLASIC PRIN ARTROTOMIE
- ARTROSCOPIC

 MENISCECTOMIA;
 LIGAMENTORAFIA CU REINSERTIE;
 LIGAMENTOPLASTIE:
- ligament compozit
- ligamnet din tendon rotulian
- ligament din tendon semitendinos
 ENTORSELE DE GLEZNA
 CELE MAI FRECVENTE
 MECANISM DE TORSIUNE:
- Miscare de inversiune fortata, adductie-
supinatie:
- Miscare de eversiune fortata, abductie-pronatie.
 TABLOU CLINIC: DIFERIT DE MECANISM
- In entorsa prin inversiune: puncte dureroase
inaintea si sub virful maleolei externe.
- In entorsa prin eversiune: durere sub si inapoia
maleolei externe.
 ENTORSELE DE GLEZNA -TRATAMENT
 IN ENTORSELE USOARE, DE GRADUL I, PRIN
DISTENSIA CAPSULEI ARTICULARE,SE PREFERA O
IMOBILIZARE ELASTICA, GHEATA LOCAL SI
ANTINFLAMATORII LOCAL SI PER-OS.

 IN ENTORSELE MEDII ( GRADUL II);

-APARAT GIPSAT GAMBOPODAL 2 SAPT.
-ANTINFLAMATORII

 IN ENTORSELE GRAVE (GRADUL III):

- APARAT GIPSAT 4 SAPT, FARA SPRIJIN,
ANTIINFLAMATORII
- SUTURA CAPSULOLIGAMENTARA
 ENTORSELE MEDIOTARSIENE

 LOCUL 3 CA FRECVENTA
 TABOU CLINIC: durere la nivelul metatarsienelor
pe fata anterioara a piciorului cu edem local si
rgf. Negativa;
 TRATAMENT: imobilizare in bandaj elastic, gheata
local si antiinflamatorii, sau imobilizare ghipsata
pentru 10-14 zile.

 PENTRU CELELALTE ENTORSE, IMOBILIZARE

GHIPSATA SCURTA DE 7-10 ZILE CU TRATAMENT
ANTIINFLAMATOR
RUPTURI LIGAMENTE SI TENDOANE

 RUPTURA TENDON ACHILIAN

 RUPTURA TENDON CVADRICIPITAL
 RUPTURA TENDON SUPRASPINOS
 RUPTURA LIGAMENT ROTULIAN
 RUPTURA TENDON EXTENSOR DEGET
 RUPTURA TENDON ACHILIAN
 Cel mai mare tendon al corpului uman
MECANISM DE PRODUCERE;
-cresterea activitatilor sportive

-contractie violenta.

-Ruptura de tendon Achilian apare la locul

unde se realizeaza legatura sa cu muschiul

sau la insertia pe calcaneu, iar in unele
cazuri, ruptura tendonului Achile poate fi
precedata de o perioada de tendinita, ceea ce
slabeste tendonul. In majoritatea cazurilor
ruptura este totala, dar poate fi partiala
 Semnele clinice :
-anamneza: pacient care incepe o activitate
sportiva, de obicei neincalzit si care la
alergare simte o pocnitura la nivelul
calcaneului:”mi-a dat cineva cu o piatra”
-palparea unei depresiuni care uneori se si
vede reprezentand locul intreruperii;
-durerea,
-echimoza,
-un edem moderat,
- retractia
musculaturii
moletului,
- posibilitatea
unei dorsiflexii
mai crescute
decat normal;
- imposibilitatea
flexiei plantare
contra unei
rezistente
- ( ridicarea pe
varfuri);
 EXAMENE PARACLINICE

 RADIOGRAFIA DE
PROFIL:
- Poate arata o dezinsertia
a tendonului cu pastila
osoasa calcanenana.

 ECOGRAFIA: arata o zona

de continuitate
 RMN: arata locul si
ruptura tendonului
 TRATAMENT

 TENORAFIA cu fire
de ata si cu tendon
plantar
 TRATAMENT

TENOPLASTIE CU
TENDON SCURT
PERONIER: Se
practica in rupturile
vechi sau cand
desirarea tendonului
este mare.
TRATAMENT
 TRATAMENT

 POSTOPERATOR, INOBILIZARE IN APARAT

GHIPSAT FEMURO-PODAL CU FLEXIE
GENUNCHI LA 45 GRADE SI EQUIN AL
GLEZNEI PENTRU 4 SAPT., URMAT DE
APARAT GHIPSAT GAMBOPODAL DE MERS
PENTRU INCA 2 SAPT.
 LA 6 SAPT. MERS CU UN INALTATOR DE
2-3 CM,
 KINETOTERAPIE
 RUPTURA TENDONULUI CVADRICIPITAL
Tendonul cvadricipital reprezinta
bratul de actiune al muschilor
din regiunea anterioara a
coapsei - vast lateral,
intermediar, medial si dreptul
femural =muschiul cvadriceps
care prin intermediul tendonului
cvadricipital se insera la polul
superior al rotulei. Rotula este
legata de tibie printr-un tendon
propriu - tendonul patelar.
Extensie in articulatia
genunchiului
 Rupturile de tendon cvadricipital
 partiale - tendonul este inca unitar
 complete - se prezinta ca doua bucati separate.
Atunci cand tendonul este rupt complet, muschiul nu
mai este ancorat de rotula. Fara aceasta insertie,
atunci cand muschiul cvadriceps se contracta, in
articulatia genunchiului nu mai are loc extensia.

 APARE LA PERSOANE DE SEX MASCULIN

PREDOMINENT, PESTE 40-50 ANI
 CAUZELE RUPTURII
 Traumatismul

O ruptura de cvadriceps apare de obicei in urma unei

suprasolicitari cu genunchiul in flexie. Un astfel de
exemplu este o aterizare ciudata in timpul unui meci
de baschet. Daca fortele care apar in timpul aterizarii
depasesc rezistenta tendonului, apare ruptura.

Rupturile apar de asemenea si prin mecanism direct:

impact la nivelul genunchiului cu o suprafata dura sau
prin taiere.
 CAUZELE RUPTURII
Slabirea tendonului
Un tendon slabit se rupe mai usor. Exista cateva situatii in
care tendonul este slabit:
- Tendinita. Tendinita cvadricipitala este mai frecventa la
cei care alearga sau practica sporuri ce implica salturi.
- Bolile cronice: insuficienta renala cronica, conditii asociate
cu dializa renala, hiperparatiroidismul, guta, leucemia, artrita
reumatoida, lupusul eritematos sistemic, diabetul zaharat,
infectia, bolile metabolice.
-Utilizarea steroizilor.

-Fluorchinolonele. Acest tip special de antibiotic a fost

asociat cu rupturile de tendon cvadricipital.

- Imobilizarea.
Cand un tendon
cvadricipital se rupe, apare SIMPTOMATOLOGIE
frecvent un zgomot si o
senzatie de smulgere. Apoi
apare durerea si inflamatia.
Simptomele aditionale
includ:
- O incizura la polul
superior al rotulei, de unde
tendonul s-a rupt
- Denivelarea regiunii
- Limitarea miscarii
- Incapacitatea de a face
extensia gambei
 TRATAMENT
 NUMAI CHIRURGICAL
 TENORAFIE CU REINSERTIE LA BAZA ROTULEI
PRIN TUNELE OSOASE LONGITUDINALE;

 TENOPLASTIE, IN CAZUL LEZIUNILOR MAI VECHI

DE 10-14 ZILE, SAU CAND RETRACTIA
TEGUMENTARA ESTE MARE SI NU PERMITE
TENORAFIA. Tenoplastia se face cu lambou din
tendonul cvadricipital sau prin alungire in Z.

 Postoperator, aparat ghipsat pentru 3-4 sapt,

 kinetoterapie
 RUPTURA DE TENDON-LIGAMENT
ROTULIAN
 Tendonul rotulian face parte din complexul
os-tendon-os-tendon al genunchiului.
 produce extensia activa,
 stabilitatea genunchiului
 El este partea fixǎ, imobilǎ a acestui complex care
în timpul unui traumatism direct sau indirect la
nivelul genunchiului, de obicei nu cedeazǎ, dacǎ
structurile ligamentare sunt intacte.
 FIIND FIX ESTE NUMIT SI LIGAMENT ROTULIAN
 In cadrul unui traumatism direct (cǎdere pe
genunchi) sau indirect ( contracturǎ bruscǎ şi
puternicǎ a cvadricepsului), se poate produce in
primul caz, o rupturǎ a cvadricepsului sau
fracturǎ a rotulei în al doilea caz şi, aproape
niciodatǎ ruptura tendonului rotulian
 ANAMNEZA:
SIMPTOMATOLOGIE  CADERE DE LA ALT NIVEL
CU CONTRACTURA BRUSCA
CVADRICEPS;

INSPECTIE:
 GENUNCHI ,MARIT DE
VOLUM, GLOBULOS,
DUREROS;
 NU POATE FACE EXTENSIA
ACTIVA A GAMBEI PE
COAPSA;
 DEPRESIUNE
SUBROTULIANA
 ASCENSIUNEA ROTULEI
 EXAMEN RADIGRAFIC COMPARATIV:
IN STANGA: GENUNCHI CU ROTULA NORMAL
IN DREAPTA: RUPTURA DE TENDON ROTULIAN
 TRATAMENT
NUMAI CHIRURGICAL