DEPRESIA

PROFESOR COORDONATOR: STUDENȚI:

DUMITRESCU ANDREEA GIUREA GEORGIANA-LUIZA
IONIȚĂ LORIN

Boala depresivă nu este o afecțiune fiziologică sau emoțională și nu

este o boală mintală. Nu este o formă de nebunie. Este o boală
fizică.

Dr. Tim
Cantopher
Ce este depresia? Depresia este o maladie mentală
caracterizată printr-o modificare profundă a
stării timice, a dispoziţiei, în sensul tristeţii, al
suferinţei morale şi încetinirii psihomotorii,
asociindu-se în general cu anxietatea (stare de
neliniște, de așteptare încordată, însoțită de
palpitații, jenă în respirație). Depresia
întreţine la pacient o impresie dureroasă de
neputinţă globală, uneori antrenând stari
subdelirante pe tema culpabilităţii, a
indignităţii, a autoaprecierii, putând conduce la
luarea în considerare a sinuciderii şi, uneori, la
realizarea acesteia. Depresia nu este un subiect
ușor de defintit. Sunt o mulțimea de lucruri
care au legătură cu ea.
 Factori biochimici pot include predispoziția
1 genetică a familiei sau echilibrul chimic actual
CAUZELE DEPRESIEI din creier

2 Factori interpersonali vizează pierderea unei

persoane apropiate, evenimente negative de viață,
conflicte interpersonale, pierderea sau lipsa unui
grup de prieteni

3 Factori comportamentali sunt incapacitatea sau

limitarea persoanelor în a controla evenimentele
și situațiile

au diverse stiluri de gândire,

4 Factori cognitivi
cum ar fi imagineaa de sine negativă,
interpretarea negativă a trairilor cu privire asupra
viitorului
 ALTE CAUZE ALE DEPRESIEI
CAUZE FIZICE

- probleme cu tiroida (este strâns legată de funcția creierului și reglează mai multe sisteme din organism precum și
metabolismul)
- diferite infecții virale (HIV, mononucleoză, pneomonie virală și bacteriană, tuberculoză)
- EM-Encefalomielită Mialgică (oboseală sau extenuarea rapidă și intensă care împiedică efectuarea activităților normale)
- schimbări hormonale în perioada ciclului (oboseală, anxietate, agresivitate, nervi, tulburări de somn și de apetit)
- boli cronice precum hepatita
- alergie la mâncare (reacție ciudată la medicamente)

CAUZE MENTALE
- evenimente externe, adică factori externi, ce nu au legătură directă cu noi înșine, dar care pot influența evoluția
stării psihice; Aceștia nu sunt moșteniți genetic și nu au legătură cu vreo boală sau cu ceva ce ține de organism;
includ stresul zilnic de acasă sau de la serviciu, suferința cauzată de pierderea cuiva drag sau alte întamplări
traumatizante.
- atitudine din trecut (învățat să gândești într-un anumit mod, conștient sau inconștient, preiei idei despre tine însuți care nu sunt
relevante în prezent)
- emoția (senzație interioară, un sentiment foarte intens; nu este un lucru logic, ci doar ești cuprins de ele)
 TIPURI DE DEPRESIE

• Depresia majoră este o depresie severă care satisface criteriile unei stări avansate de depresie. Depresia majoră
capătă trăsăturile unei psihoze depresive incluzând simptome precum halucinații auditive sau iluzii.
• Depresia atipică este un subtip al depresiei majore sau tulburarea distimică care implică mai multe simptome
specifice, inclusiv pofta mare de mâncare sau creșterea în greutate, somnolență sau somnul excesiv, oboseală sau
slăbiciunea marcată, stările de spirit care sunt puternic reactive la circumstanțele de mediu și aceste persoane se
simt extrem de sensibile la respingere.

• Depresia psihotică este un subtip al depresiei majore care apare atunci când o boală depresivă severă include
o formă de psihoză fiind asociată cu iluzii, halucinații, catatonie (schizofrenie).

• Depresia post-partum este o tulburare psihică frecvent întâlnită la mame, dar și la partenerii acestora în primele
luni după naștere.

 Depresile tardive sunt cele mai frecvente afecțiuni psihice întâlnite de vârstnici. Apar în nevroze, boli carebrale,
degenerative, vasculare, endocrine, metabolice, dar și în psihoze maniaco-depresive, melancolia de involuție sau
în formele reactive (traume psihice, stresuri, neadaptare, etc).
 Depresia sezonieră este o tulburare depresivă recurentă cu debut în anumite perioade ale anului în special
toamna și iarna, fără a exista un factor declanșator psiho-social legat de anotimp.

 Depresia bipolară (dublă personalitate) este o tulburare de dispoziție caracterizată prin perioadă de stare
anormală ridicată, cunoscută și sub numele de manie. Această perioadă de manie pot fi ușoare (hipomanie) sau
pot fi atât de extreme în cât pot cauza o deteriorare semnificativă a vieții, poate necesita spitalizare sau poate
afecta simțul realității.

 Depresia disforică premenstruală, are cele mai frecvente simptome premenstruale precum iritabilitatea, oboseala,
anxietatea, starea proastă de spirit, balonare, pofta mare de mâncare, poftele alimentare și sensibilitatea sânilor
 Simptome cognitive
La nivel cognitiv apar gânduri disfuncționale centrate pe negativ, astfel încât evenimentele pozitive de viață sunt
ignorate. Persoanele care suferă de depresie au o viziune negativă despre sine și experiențele curente ce se extinde
și asupra viitorului. Exemple de gânduri disfuncționale: „Nu sunt bun de nimic”, „Sunt un ratat”, „E vina mea”,
„Nu am nicio valoare”, „Nimic bun nu mi se poate întâmpla”, „Nu am niciun viitor”, „Viața nu merită trăită”.

Simptome emoționale
Aceste gânduri negative preocupă excesiv persoana determinând la nivel emoțional tristețe, disperare, goliciune,
deznădejde, iritabilitate, frustrare, anxietate, lipsa speranței, sentimente de indecizie, inutilitate, vinovăție, pierderea
încrederii în propria persoană. Trăirile emoționale negative întrețin gândurile disfuncționale
determinând comportamente inadecvate.

Simptome comportamentale
La nivel comportamental apar comportamente inadecvate precum tendința la izolare socială, inactivitate,
pierderea plăcerii, restrângerea sferei de interese, diminuarea randamentului personal, lentoare sau agitație
psihomotorie, abuz de substanțe. 
 Simptome fizice
Persoana deprimată poate prezenta la nivel fizic astenie, fatigabilitate, energie scăzută, epuizare, cefalee, dureri osteo-
articulare și musculare, palpitații, dureri în piept, senzație de amețeală, scăderea apetitului alimentar, pierdere în greutate,
insomnie, dificultăți de concentrare si tulburări de memorie, uneori chiar în absența dispoziției depresive.
 ALTE SIMPTOME ALE DEPRESIEI
- sentimentul de oboseală;
- sentimentul de letargie (stare patologică de somn profund și prelungit, fără febră sau infecție);
-bolnavul este capabil să vorbească atunci când este trezit, dar uită spusele și adoarme la loc);
- sentimentul incompetenței;
- problemele cu somnul;
- lipsa de concentrare;
- sentimentul accentuat de neputință;
- stare puternică de plictiseală;
- lipsa apetitului sexual;
- comportamentul obsesiv (ex: verificarea frecventă a lucrurilor; spălatul pe mâini);
- anxietatea;
- iritabilitate
- halucinații auditive;
- manifestări paranoice;
- gânduri de sinucidere
- dureri de cap;
- dureri de spate;
- palpitații;
 PREVENȚIE
Alegerea tratamentului depinde de rezultatul evaluării. Medicamentele antidepresive și psihoterapia sunt foarte
eficiente pentru cei mai mulți oameni care suferă de depresie.

Formele mai ușoare de depresie se pot ameliora doar cu psihoterapie, fără intervenție medicamentoasă.

Persoanele cu depresie moderată până la severă beneficiază de medicamente antidepresive sau de tratament
combinat: medicamente pentru a obține ameliorarea simptomelor relativ rapid și psihoterapie pentru a învăța
modalități mai eficiente de a face față cu problemele vieții, inclusiv cu depresia. 

În funcție de severitatea simptomelor, terapeutul poate prescrie medicamente și / sau una dintre mai multe forme
de psihoterapie care s-au dovedit eficiente pentru depresie.
La unele persoane, depresia este atât de gravă încât este nevoie de spitalizare. Acest lucru poate fi necesar în cazul în
care persoana nu se poate îngriji în mod corespunzător sau atunci când este în pericol imediat de autovătămare sau
reprezintă un pericol pentru cei din jur. Tratamentul psihiatric într-un spital poate ajuta la menținerea calmului și
oferă condiții de siguranță până când starea de dispoziție se îmbunătățește
 Un regim de viata echilibrat care include exercitiile fizice sau sportive de orice fel, evitarea stresului si a situatiilor
conflictuale, mese regulate, a consumului excesiv de alcool sau alte substante psihoactive precum si un program de
somn ordonat, poate reduce riscul unor afectiuni psihice printre care si depresia.
 TRATAMENT

A Pshioterapia

B Tratament medicamentos

C Schimbarea stilului de viață, igienă psihică

 A) Psihoterapie
Cele mai accesibile forme de terapie sunt:

- Consiliera de sprijin: urmărește să întărească mijloacele de apărare împotriva problemelor înconjurătoare, prin
discutarea lor

- Psihoterapia de grup: dă posibilitatea de a realiza că nu suntem singurii cu anumite probleme. În acest cadru,
oamenii pot învăța unii de la alții, pot primi sfaturi, pot găsi multă înțelepciune

- Psihoterapia focalizată: este pe termen scurt. Nu se întoarce în trecut decât pentru a înțelege conflictele actuale.
Caută soluții în prezent

- Terapia cognitivă: se concentrează pe modul de gândire, încercarea să schimbe tiparele de gândire negativiste

B) Treatment medicamentos: exista tratamente moderne cu efecte secundare putine sau absente, care nu
impiedica  activitatea zilnica a persoanei. Un tratament corect condus dureaza intre 6 luni si 1 an, iar pentru depresiile
recurente poate dura pana la 2 ani sau mai mult
 C) Schimbarea stilului de viață, igiena psihic: Tratamentul constă în controlul terapeutic al celor trei faze ale
episodului depresiv: faza acuta, de intretinere si consolidare.
A Tratamentul fazei acute

B Tratamentul fazei de continuare

C Faza de mentinere a tratamentului

 A) Tratamentul fazei acute: (în primele 4-6 săptămâni) are ca țintă reducerea/remisia simptomelor depresive în
vederea reluării funcționării normale a pacientului. Aceasta se obține prin alegerea unui antidepresiv care să
corespundă cu profilul clinic al pacientului  și în doze concordante cu severitatea simptomelor, împreuna cu
psihoterapia

B) Tratamentul fazei de continuare: are ca obiectiv prevenirea recăderilor (reapariția simptomelor înainte de
vindecarea episodului depresiv). Durata acestei faze este  de 4-6 luni, interval în care  există un risc înalt pentru
recădere. Frecvent recăderea este favorizată de întreruperea tratamentului motivat de pacient prin faptul că “se
simte bine”.

C) Faza de menținere a tratamentului: are rol preventiv pentru un viitor episod depresiv (recurentă). Și în
această fază se continuă tratamentul cu doza de antidepresiv cu care s-a obținut remisiunea simptomelor și cu
psihoterapie. Perioada de întretinere terapeutică are o durată de 6 luni după primul episod depresiv și 12-24 de luni
după al doilea. Se recomandă ca atunci când pacienții au mai mult de 3 episoade, să urmeze tratamentul timp de
cinci ani sau mai mult.
 Antidepresivele și odihna pot însănătoși însă dacă nu se schimbă nimic în
modul de gândire boala poate reveni. Depresia nu dispare de la sine, dar ea
poate fi tratată cu rezultate foarte bune!