CULTURA ROMEI ȘI A

GRECIEI ANTICE

Realizat:Rusu Sergiu
Clasa:aX-a B
I.P L\T ,,A.MATEEIVICI’’
Raionul:Șoldănești
 GRECIA ANTICA
Alcibiade-a fost un general și politician atenian, șef al grupării democratice. În
415 î.Hr. a îndemnat Atena să pornească o expediție pentru a supune Sicilia.
Alcibiade a plecat spre Sicilia, dar a fost rechemat spre a fi judecat, fiind învinuit
de a fi luat parte la mutilarea statuilor zeului Hermes. Dându-și seama de
primejdie, se refugiază la Sparta, apoi la curtea satrapului persan Tisaferene.
Reușește să se întoarcă la Atena, recăpătând încrederea concetățenilor. În urma
unui eșec suferit în luptele cu perșii, este înlăturat de la comanda oștirii, se
refugiază în Frigia și este ucis din ordinul satrapului Fanabazos,(n.450 î.HR.-
d.404 î.HR 46 ani).
Temistocle- a fost un politician și general atenian. A fost un reprezentant al noii
generații de politicieni care s-au afirmat în anii de început ai democrației ateniene,
laolaltă cu marele său rival, Aristide. Ca orientare politică, Temistocle era un
populist, având suportul atenienilor din clasele inferioare și opunându-se de
obicei nobilimii ateniene. Ales arhonte în 493 î.Hr., a sporit puterea navală a
Atenei, activitate care a fost mereu în atenția sa de-a lungul carierei sale politice.
În timpul primei invazii persane în Grecia, a luptat în Bătălia de la Maraton și e
posibil să fi fost unul dintre cei 10 generali atenieni (strategoi) care au condus
acea bătălie,(n.524 î.HR.-d.459 î.HR.64ani)

Arhimede din Siracuza(n.287 î.Hr-d.212 î.HR 75
ani)-a fost un învățat al lumii antice. Realizările sale
se înscriu în numeroase domenii științifice:
matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie.
Carl Friedrich Gauss considera că Arhimede și Isaac
Newton au fost cei mai mari oameni de știință din
întreaga istorie a civilizației umane. Se cunosc puține
detalii despre viața lui, dar este considerat drept unul
din principalii oameni de știință din antichitate.
Printre altele a pus bazele hidrostaticii și a explicat
legea pârghiilor. I s-au atribuit proiectele unor noi
invenții, inclusiv al unor mașini de asalt, precum și
șurubul fără sfârșit. Experimente moderne au arătat
că Arhimede a proiectat mașini capabile să scoată
corăbiile din apă și să le dea foc folosind un sistem
de oglinzi.
OAMENI DE ȘTIINȚĂ
DIN GRCIA
• Aristotel(n.384 î.Hr-d.322 î.Hr 62 ani)-a fost unul
dintre cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice,
clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic,
fondator al școlii peripatetice. A fost discipol al lui
Platon și a tras concluziile necesare din filosofia
acestuia și a dezvoltat-o, putându-se cu siguranță
afirma că Aristotel este întemeietorul științei
politice ca știință de sine stătătoare.A întemeiat și
sistematizat domenii filosofice ca metafizica,
logica formală, retorica, etica. De asemenea,
forma aristotelică a științelor naturale a rămas
paradigmatică mai mult de un mileniu în
Europa.În lucrările de logică a analizat exemple de
demonstrație din matematică.
 Pitagora(n.582-d.496 î.Hr)
• A fost un filosof și matematician grec, originar din
insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care
punea la baza întregii realități, teoria numerelor și
a armoniei. A fost și conducătorul partidului
aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile
sale nu s-au păstrat. Tradiția îi atribuie
descoperirea teoremei geometrice și a tablei de
înmulțire, care îi poartă numele. Ideile și
descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine
de cele ale discipolilor apropiați.
• Pitagora a fost un mare educator și învățător al
spiritului grecesc și se spune că a fost și un atlet
puternic, așa cum stătea bine atunci poeților,
filosofilor (de exemplu, Platon însuși) și
comandanților militari.
FILOZOFI
Platon(n.427-d.347 î.Hr)
• a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul
Academiei din Atena. Este considerat figura pivotantă
pentru dezvoltarea filosofiei, în special a tradiției
Occidentale. Spre deosebire de ceilalți filosofi
contemporani ai săi, întreaga operă a lui Platon se
presupune că a supraviețuit intactă pentru mai bine de
2500 de ani.
• Platon a inovat dialogul scris și formele dialectice în
filosofie, care originează odată cu el. În special prin
dialogurile Republica și Legile, Platon pune bazele și
filosofiei politice occidentale, producând unele dintre
cele mai timpurii tratate politice scrise din perspectivă
filosofică.
 Octavianus Augustus(n.63 î.Hr-d.14
d.Hr)
• cunoscut anterior drept Octavius, a fost primul
împărat roman. Deși a păstrat înfățișarea Republicii
Romane, a condus ca un împărat pentru mai mult
de 40 de ani. A încheiat un secol de războaie civile
și a adus o eră de pace, prosperitate și măreție
imperială. Este cunoscut de istorici cu titlul de
Augustus, pe care l-a luat în 27 î.Hr.
• Nu a fost un mare lider militar, dar a avut modestia
s-o recunoască. S-a bazat pe Marcus Agrippa, care
a comandat flota la Actium. Augustus a mai preluat
comanda într-o singură campanie, în războiul
cantabric din Spania. Domnia sa e presărată cu
victorii notabile, cea mai importantă fiind cucerirea
Egiptului, care a ajuns grânarul Romei.
PERSONALITĂ
ȚI DIN ROMA
Hadrian(n.76-d.138)
• Hadrian a fost al treilea dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai
Imperiului Roman”. Începutul domniei lui Hadrian este marcat de
„conspirația celor patru consulari”, soldată cu executarea lor.
Spirit neliniștit, sensibil, de o neobosită curiozitate, Hadrian a
străbătut, în lungi călătorii, toate provinciile imperiului, în care a
petrecut mai mult timp decât la Roma.
• A inițiat o serie de reforme în armată și justiție; arta și arhitectura
au înflorit în timpul domniei lui. În capitală este restaurat
Panteonul și se construiește Mausoleul său (viitorul Castel
Sant'Angelo) – necropola împăraților romani până la Caracalla.
Hadrian a acordat o deosebită atenție promovării filosofiei și
literaturii, manifestând o pronunțată înclinare pentru cultura
greacă. El însuși era filosof și scriitor, fiind autorul unor poezii în
greacă și latină, discursuri, scrieri filologice și enciclopedice.
Fabius Maximus(n.275-d.203)
• a fost un om politic roman care și-a câștigat porecla de
Cuntactor - cel care amână - din cauza tacticii lui de a
amâna o luptă decisivă cu Hanibal. Fabius Maximus
cuntactor are meritul de a fi văzut că niciun general din
armata romană nu se ridica în acea perioadă la geniul tactic
al lui Hanibal, și a amânat o luptă decisivă pentru că, aflată
pe teritoriul străin, armata cartagineză ducea lipsă de hrană,
echipament nou și întăriri.
• După Bătălia de la Cannae, la cererea senatului, Fabius
Maximus a revenit în fruntea Romei și a luat decizia de a
înființa noi legiuni, scăzând vârsta de încorporare, relaxând
criteriile necesare pentru înrolare, astfel încât să poată
apăra Roma.
• Viața lui Fabius Maximus a fost descrisă de Plutarh în
lucrarea sa Vieți Paralele
OAMENI
POLITICI
Lucius Licinius Lucullus(n.117-
d.56 î.Hr)
• a fost un politician din facțiunea aristocratică Optimates a
Republicii Romane târzii. Era în strânsă legătură cu generalul
și omul de stat Sulla Felix. În punctul culminant al carierei sale
de peste douăzeci de ani în serviciu militar aproape continuu și
în servicii guvernamentale a ajuns cel mai mare cuceritor al
regatelor din estul Republicii, ca urmare al celui de-al Treilea
Război Mitridatic în care a dovedit abilități extraordinare de
general în diverse situații, mai ales în timpul asediului de
Cyzicus și în bătălia de la Tigranocerta din Arzanene, Armenia.
Stilul său de comandă a beneficiat de o atenție deosebit de
favorabilă din partea experților militari din antichitate, iar
campaniile sale au ajuns să fie studiate drept model al unui
general iscusit. Rivalul său Pompei îl numea pe jumătate în
glumă „Xerxes într-o togă.”
 Felix I(n.sec3-d.274) Papa Lucius I(n.200-d.254)
• a deținut funcția papală în perioada 25 iunie 253 - 5
• a fost al 26-lea papă al Bisericii Catolice de la 5 martie 254.
ianuarie 269 până la 30 deceA fost ales pentru scaunul
lui Petru pe 5 ianuarie 269. Papa Felix I a decretat ca • Papa Lucius I a fost roman de origine. Imediat după
anual să se celebreze o liturghie pe mormintele alegerea sa a fost exilat de împăratului Trebonianus
martirilor. Autorul acestei informații face aluzie Gallus (206-253), co-împărat cu fiul său Volusianus
evidentă la obiceiul primar de a celebra Euharistia, între anii 251-253. Gallus și fiul său Volusianus au fost
lângă mormintele martirilor în criptele din catacombe trădați de trupele lor și asasinați în 253, fiind succedați
pentru 3 luni de împăratul Aemilianus, după care a
(„missa ad corpus”), pe când celebrarea solemnă care
urmat la putere împăratul Valerian care a dus o politică
se făcea întotdeauna în bazilici construite pe
mai tolerantă în privința creștinilor. În aceste
catacombe datează din secolul al IV-lea, epocă în care
circumstanțe, Papa Lucius I a revenit la funcția papală,
au fost edificate marele bazilici cimiteriale romane.
până la decesul său natural în 254.
Sub împăratul Aurelian, la 30 decembrie 274 a fost
martirizat, și înmormântat la a doua milă pe Via
Aurelia, într-o bazilică construită prin grija lui ("Hic
fecit basilicam in Via Aurelia, ubi sepultus est").