SUCEAVA

• Suceava este localizat în partea de nord-est a României, la

distanța de 450 km de Bucuresti pe calea ferata si 432 km pe
șosea.
• Se numara printre cele mai vechi și mai importante asezari
ale României. A fost atestata documentar în anul 1388, în
vremea în care domn al Moldovei era Petru al II-lea Mușat,
cel care a mutat capitala de la Siret la Suceava.
• A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp
de aproape două secole, până în 1565. Istoria așezării se
leagă de numele câtorva dintre cei mai cunoscuți voievozi ai
Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și 
Petru Rareș. Între raptul teritorial de la 1774 și 1918, Suceava
a fost un oraș în Imperiul Austriac (ulterior Austro-Ungaria),
făcând parte din Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul
Bucovinei. În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate
de frontieră austro-ungară cu Regatul României.
 Localizare
• Luând Cetatea de Scaun a
Sucevei ca punct de reper, zona
Sucevei poate fi localizată după
coordonatele 47°39′5″ latitudine
N și 26°15′20″ longitudine E.
• Municipiul Suceava este
reședința și totodată cel mai
mare centru urban al județului
cu același nume, fiind localizat
în partea central-estică a sa.
• Localitatea a fost declarată
municipiu în anul 1968, fiind cel
mai vechi municipiu dintre cele
cinci care se găsesc pe teritoriul 
județului Suceava: Suceava (1968), 
Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung
Moldovenesc (1995) și Vatra
Dornei (2000). De asemenea,
Suceava reprezintă de departe
principalul centru economic, social,
politic și cultural al județului.
• Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică 
Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru
urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți.
• Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al 
Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni)
și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina
Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele
suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația
neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu
platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote
(ambele localizate în granițele orașului).
RELIEFUL
• Aspectul caracteristic al reliefului
Sucevei este cel al unui vast amfiteatru,
cu deschidere spre valea râului Suceava,
cu înălțimea maximă de 435 metri
(dealul Țarinca) și cea minimă de 270
metri (în zona albiei râului Suceava).
• Trăsăturile generale ale reliefului sunt
în mare parte o consecință a litologiei și
a structurii monoclinale. Litologia este
dominată de depozitele sarmațiene care
reflectă regimul de platformă cu
succesiuni de straturi argilonisipoase,
marne, gresii și calcare oolitice.
LOCURI DE VIZITAT IN
SUCEAVA
Cetățile Sucevei
Două dintre cele mai
importante cetăți medievale
din Moldova au existat cândva
în Suceava, respectiv Cetatea
de Scaun a Sucevei și Cetatea
Șcheia. Ambele datează de la
sfârșitul secolului al XIV-lea,
fiind ridicate de către
domnitorul Petru al II-lea
Mușat. Acestea erau utilizate
ca centre de apărarea
împotriva invaziei otomane.
Muzeul Satului
Bucovinean
Muzeul Satului Bucovinean
este un muzeu în aer liber
situat în municipiul Suceava,
acesta luând naștere în anii
’70. În prezent, dispune de
peste 30 de obiective turistice
precum case tradiționale din
lemn, anexe gospodărești,
instalații tehnice populare,
ateliere meșteșugărești și o
serie de construcții
comunitare.
 Vatra Dornei
Municipiu situat în județul Suceava,
Vatra Dornei, este cunoscut încă din
secolul al XIX-lea drept stațiune
balneară și pentru practicarea sporturilor
de iarnă.
Denumită și Perla Bucovinei, Vatra
Dornei este amplasată altitudinal la 802
m în Depresiunea Dornelor, fiind
înconjurată de munți joși și mijlocii.
Importanța acestei stațiuni este dată de
abundența izvoarelor minerale, de
frumusețea peisajelor, aerul puternic
ozonat, de climatul submontan iar
ospitalitatea oamenilor de aici contribuie
la creșterea prestigiului acestei localități
atât în țară cât și în străinătate.
LEGENDE
1.
• În localitatea Baia, din judeţul Suceava, Ştefan cel Mare
a ridicat Biserica Albă ca urmare a victoriei împotriva
ungurilor conduşi de Matia Corvin. Legenda spune că,
într-o noapte din luna decembrie a anului 1467, ungurii
au năvălit în Moldova şi i-au prins pe moldoveni
nepregătiţi. Chiar Ştefan Vodă a trebuit să urce într-un
arin pentru a se face nevăzut. După ce a câştigat bătălia,
Ştefan cel Mare a ridicat o biserică în locul acelui copac.
2. Legenda Dornei
• Bătrânii povestesc în legătură cu numele de Dorna a oraşului următoarea legendă. Dragoş
Vodă, „descălecătorul” Moldovei a venit să vâneze în părţile noastre.

• Aici a întâlnit o fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai şi cu numele de Dorina. Dragoş a plecat
la vânătoare şi într-o pădure deasă i s-a arătat o căprioară pe care a început să o urmărească.
Căprioara iute de picior, a scăpat însă mereu de săgeţile vânătorului, dar ostenită, s-a oprit
pentru o clipă să-şi tragă sufletul lângă un brad cu trunchiul gros.

• Dragoş a întins arcul şi a tras. De după copac s-a auzit un ţipăt omenesc de durere şi
căprioara a făcut un salt, după care s-a pierdut în pădure. Dragoş s-a apropiat de brad şi a
văzut că în locul căprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuşcări Dragoş a
înmormântat-o chiar pe locul unde fusese ucisă şi în amintirea ei a botezat locul şi râul din
preajmă Vatra Dornei, devenită în timp Vatra Dornei de azi. Pe fată o chema Dorina, aşa
cum se numesc şi astăzi multe fete din partea locului şi sunt alintate de cei apropiaţi Doruţa
sau Dorna.