Patologia CHIRURGICALA A PANCREASULUI

DATE DE ANATOMIE
Pancreasul este o glandă cu secreţie dublă, exocrină şi
endocrină, anexată tubului digestiv, situată profund în
regiunea celiacă, retroperitoneal (cu exceptia cozii), pe
faţa anterioară a coloanei vertebrale (vertebrele L1 – L2)
Se împarte în patru segmente:
 Capul
 Colul (istmul)
 Corpul
 Coada.
Glanda cu secretie mixta:
Secreţia exocrină, alcătuită din enzime proteolitice
sub formă inactivă ca: amilaza, tripsina,
chimotripsina, elastaza, lipaza, lipoproteinaza,
carboxipeptidaza.

Funcţia endocrină este reprezentată în special de

insulină, secretată de celulele beta ale insulelor lui
Langerhans.
Tabloul clinic
Simptome subiective
Durere cu sediu epigastric, cu iradiere în „bară” spre spate şi
umărul stâng (durerea evoluează în crize, cu intervale de
acalmie)
Diareea de tip steatozic.
Dispepsie pancreatică: greţuri, vărsături, balonări.
Semne de suferinţă biliară: icter, colici hepatice.
Hemoragii digestive superioare
Semne de hiper sau hipoglicemie: stare de abnubilare,
halenă acetonică, comă hipoglicemică.
Starea generală alterată de la debut
Scădere în greutate
Examen obiectiv

Inspectie -deformarea regiunii epigastrice sau ombilicale în

pancreatita acută, chistul sau pseudochistul de pancreas
Palpare
 Durere şi împăstare în epigastru, în pancreatita acută
 Puncte dureroase (pancreatita cronica)
semnul Mallet-Guy
semnul lui May-Robson
Explorari paraclinice
Radiografie abdominală simplă (aerocolie, ansa santinela,
calcificari in aria pancreatica)
Radiografie gastroduodenală baritală (urmăreşte
compresiunile exercitate de pancreas)
Duodenografie hipotonă (cu substanta de contrast)
Colangiografie ( evid. leziuni în cancerul de cap de pancreas )
Splenoportografie
Arteriografie selectivă de trunchi celiac
Scintigrafia pancreatică cu Se75
Ecografie şi CT
SEMIOLOGIA AFECŢIUNILOR CHIRURGICALE ALE
PANCREASULUI

1. PANCREATITA ACUTA
sindrom abdominal acut de o gravitate extremă, în care
se produce autodigestia pancreasului prin activarea în
situ a enzimelor proprii, realizând un şoc enzimatic cu o
veritabilă toxemie sistemică.
Etiologie: - litiaza biliara
- alcoolism 80 % din cazuri
2 procese fundamentale:
 Activarea intrapancreatica a proenzimelor
 Autodigestia glandei sub actiunea enzimelor activate
Forme morfopatologice
Pancreatita acuta edematoasa

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

Pancreatita acuta supurata

Tabloul clinic
Durere - intensitate maxima, violenta, permanenta, rezistenta
la antialgice localizata in epigastru si care iradiaza in bara
Varsaturi – constante, abundente
Hematemeza (inconstant)
Ileus dinamic
Stare generala alterata
Stare de soc in forme severe
Temperatura variabila (<38%)
Agitatie, anxietate, confuzii
Icter tranzitoriu
Examen obiectiv
Inspectie – abdomen destins, semnul Culler,
semnul Grey-Turner
Palpare – abdomen dureros difuz, semnul Mayo-
Robson, semnul Mallet –Guy.
Percutie – Timpanism abdominal crescut, semnul
lui Gabriel
Auscultatie – silentium abdominal
Explorari paraclinice
Laborator : amilazemie, lipaza serica crescuta,
determinarea activitatii serice tripsinice (crescuta),
leucocitoza, hiperglicemie, hipercalcemie, hiperbilirubinemie,
amilazurie, glizcozurie, albuminuria
ECG
Radiografia simpla abdominala
Examenul radiologic cu substanta baritata
Ecografia pancreatica
Tomografia Computerizata
Scintigrafie- evidentiaza un defect de fixare a pancreasului
Complicatii
Pseudochist de pancreas
Abces pancreatic – in urma suprainfectarii focarelor de
necroza
Encefalopatie enzimatica –tulburari de constienta
pana la coma
Hemoragii disgestive
2. Pancreatite cronice
 Procese inflamatorii cornice, associate cu fibroza si
scleroza interstitiala a parenchimului evoluand spre
atrofie progresiva si pierderea functiei edocrine si
exocrine
Mecanism de producere - 3 etape:
Etapa I – stimularea unei secretii abundente (alcool)
Etapa II – formarea unui obstacol reversibil
Etapa III – formarea unui obstacol ireversibil, calculi si
fibroza pericanaliculara
Aspectul morfopatologic

 atrofic
 de culoare cenusie
 aspect fibros, cu boseluri, consistenta dura
 (greu de deosebit de carcinom)
Tablou clinic
Pot fi asimptomatice mult timp
Durere – intermitenta cu perioade de acalmie sau
persistenta, cu exacerbari dupa mese si ingestie de
alcool.
Tulburari digestive si semne de insuficienta
pancreatica (greturi, varsaturi, intoleranta pentru
grasimi, scaune diareice cu steatoze, slabire, uneori
hematemeza sau melena, icter, semne de diabet)
Explorari paraclinice
Laborator – lipaza si amilaza crescute in sg. Si urina,
hiperglicemie, calcemie, teste de insuficienta pancreatica
(testul la secretina- pancreozimina, testul lactoferinei, testul
Lundh, coprograma)
Radiografie simpla abdominala
Radiografie baritata gastroduodenala
Colangiopancreatografie retrograda
Ecografie
CT, RMN, splenoportografie, arteriografie celiaca,
scintigrafie, biopsie pancreatica
Complicatii
Chistul si pseudochistul pancreatic
Diabetul zaharat, hipoglicemie
Icterul mecanic,
Tromboza venei splenice, ascita
Cancer pancreatic, fibroza retroperitoneala
3. Cancerul pancreatic
 Reprezinta 2% din totalul tumorilor si 10% din
cancerele digestive
Mai frecvent la barbati intre varsta de 50-60 de ani
Etiopatogenie:
Fumat, carcinogeni industriali (nitroamina)
Regim alimentar incarcat cu lipide si proteine
Litiaza biliara si diabetul zaharat
Alcoolism
Localizare
70-80% la nivelul capului
20-25% la nivelul corpului si cozii
5% difuz pe intreaga glanda

Microscopic – adenocarcinom cu punct de plecare de la

epiteliul ductal
Cancerul pancreatic se extinde la organele vecine:
sistemul port sau VCI (cauzand tromboza acestora) si
disemineaza la distanta (metastaze hepatice, pleuro-
pulmonare, osoase, cerebrale, cutanate)
Tablou clinic
Perioada asimptomatica
Perioada de debut clinic
 Manifestari de ordin general: astenie, scadere in greutate,
tromboflebite superficiale migratorii (semnul Trousseau)
 Manifestari digestive: inapetenta, jena epigastrica, sdr.
dispeptic, constipatie alternand cu diaree
Perioada de stare
 Manifestari sistemice: astenie, sdr depressive,
fatigabilitate, scadere marcata in greutate, casexie, anemie,
tromboflebite migratorii
 Tulburari digestive: anorexie, intoleranta pentru grasimi si
carne, sdr dyspeptic (insuficienta pancreatica), diaree
grasoasa, durere epigastrica profunda, icter)
Manifestari clinice dupa localizarea tumorii
CHAUFFARD deosebeste 2 sindroame:

Sindromul pancreaticobiliar – pentru

cancerul capului de pancreas – domina
icterul
Sindromul pancreaticosolar – pentru
cancerul corpului de pancreas – durerea
este simptomul dominant
 Manifestari clinice comune in
stadiile avansate
Semne de impregnare neoplazica: anemie,
casexie
Metastaze hepatice, peritoneale, ascita
neoplazica
Splenomegalie prin hipertensiune portala
Adenopatie supraclaviculara (semnul
Wirchow- Troisier)
Copresiunea venei porte – ascita
Compresiunea venei cave inf – edeme member
inferioare
Explorari paraclinice
Examen radiologic baritat
CT, RMN
Colangiografie
Splenoportografia
Angiografia selectiva trunchiului celiac
Colangiopancreatografia retrograda
Ecografia
Biopsia pancreatica percutana sub ghidaj
ecografic
Markeri tumorali
Complicatii
Hemoragie digestiva superioara
Invazia neoplazica a duodenului, stomacului,
colonului transvers
Invazia peritoneala cu ascita si hemoragie
Invazia canceroasa retroperitoneala
Metastaze hepatice, pulmonare, osoase
Va multumesc