Sunteți pe pagina 1din 75

Cardiopatia ischemica

-suferinta a miocardului produsa de deficitul de irigatie coronariana -suferinta reversibila / ireversibila -metabolismul miocardului este exclusiv aerob

Anatomia coronarelor
Artera coronara dreapta - porneste din sinusul aortic drept - iriga nodulul sinoatrial, atriul drept, ventriculul drept, peretele posteroinferior al ventriculului stang

Artera coronara stanga - porneste in sinusul aortic stang - are doua ramuri principale - ramura interventriculara anterioara si artera circumflexa

Anatomia coronarelor

-ramurile celor doua artere coronare nu se anastomozeaza -circulatia este de tip terminal -daca este obliterat un ram arterial circulatia nu poate fi deviata prin colaterale - teritoriul cardiac se necrozeaza

Fiziopatologia ischemiei miocardice


-ischemie - dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si consumul miocardic de oxigen -lipsa sau scaderea concentratiei de oxigen -nu se elimina metabolitii toxici

Ischemia miocardica

- daca dureaza peste 30 - 40 minute se produce necroza miocardului

Ischemia miocardica
-scade contractilitatea miocardului -scade forta de ejectie -scade debitul sistolic si consecutiv debitul cardiac

Ischemia miocardica
-scade complianta ventriculului stang la umplerea diastolica -scade fractia de ejectie (FE=DS/VTD * 100) -scaderea fractiei de ejectie si scaderea compliantei ventriculului stang determina staza in venele si capilarele din mica circulatie

Ischemia miocardica
-organismul compenseaza prin stimulare simpatica -creste consumul de oxigen al miocardului - scade durata diastolei - durata in care se face irigatia miocardului

Stenoza coronariana
-reducerea diametrului coronar -stenoza coronariana critica - debitul de repaus este pastrat dar la efort debitul prin vas nu mai poate sa creasca pentru a aduce suplimentul de oxigen si glucoza necesar

Hipoxia miocardica - cauze extracardiace


-hemoragie grava cu soc hipovolemic -anemie severa -deficit de oxigenare a sangelui la nivel pulmonar

Cardiopatia ischemica
-ingustarea lumenului coronarelor prin placi de aterom -formarea unui trombus in teritoriul coronar, cel mai frecvent pe o placa de aterom - spasm coronarian

Cardiopatia ischemica diagnostic


-tablou clinic -ECG -probe biologice

Cardiopatia ischemica

-cardiopatia ischemica dureroasa (CID) -cardiopatia ischemica nedureroasa (CIND)

Cardiopatia ischemica cronica dureroasa


-angina stabila -angina instabila -infarctul miocardic

Angina stabila
-provocata de efort, emotii, frig, masa copioasa -localizata retrosternal -localizata pe o suprafata extinsa - caracterul durerii - constrictie, gheara, apasare, torsiune, arsura, greutate la respiratie

Angina stabila
-iradiaza in umar sau bratul stang, pe partea cubitala a antebratului, la nivelul ultimelor doua degete, interscapulovertebral, spre mandibula -dispare rapid (5 minute) dupa incetarea factorului declansator sau la administrare de nitroglicerina

Angina instabila
-durata mai lunga (15 - 20 de minute) -cedeaza greu dupa mai multe tablete de nitroglicerina -apare si in repaus -apar mai multe episoade pe zi

Infarctul miocardic
-durere intensa -persista peste 30 de minute - nu cedeaza la nitroglicerina

Manifestari clinice asociate


-Palpitatii -Dispnee -Transpiratii -Astenie -Sincopa

Probe biologice in infarctul miocardic


-prin necroza celulelor musculare se elibereaza in circulatie o serie de produsi din interiorul acestora - CK - MB - troponinele - mioglobina - TGO, LDH

CK-MB

-enzima specifica miocardului - nivelul seric creste incepand cu primele ore de la instalarea infarctului

Troponinele
-I si T -proteine din miocard -se elibereaza incepand cu primele 3 ore de la instalarea hipoxiei -sunt mai specifice decat CK-MB

Mioglobina
-proteina prezenta in muschii scheletici si in miocard -creste rapid dupa infarct -este nespecifica, apare si in alte leziuni musculare

TGO si LDH
-transaminaza glutamica oxalacetica (TGO) -lactat dehidrogenaza (LDH) -cresc mai lent -dupa 12 ore de la producerea hipoxiei

Manifestari ECG in cardiopatia ischemica

-la pacientii cu angina stabila ECG este normal in afara acceselor (o treime) - la pacientii cu angina stabila pot exista modificari de faza terminala (de repolarizare) - doua treimi din cazuri

Cardiopatie ischemica ECG


-curent de ischemie -curent de leziune -curent de necroza

Irigatia miocardului
-se face de la epicard spre endocard -afectare usoara - localizare subendocardica -afectare mai severa - localizare sub epicardica

Curentul de ischemie
-hipoxie moderata, reversibila -ischemie subendocardica - unda T apare ascutita si pozitiva -ischemie subepicardica - unda T ascutita si negativa

Curentul de leziune
-hipoxie mai severa, dar inca reversibila -prezinta modificari la nivelul segmentului ST -segment ST subdenivelat - leziune subendocardica -segment ST supradenivelat - leziune subepicardica

Curentul de necroza

-modificari grave, ireversibile -zona necrozata nu are activitate electrica -unda R din derivatia respectiva dispare sau este amputata

Curentul de necroza
-unda Q de necroza are o durata de cel putin 0,0 4 secunde -unda Q de necroza are amplitudinea de cel putin 1 / 4 din unda R care urmeaza -unda Q de necroza este permanenta pe traseul ECG dupa producerea unui infarct miocardic

Infarctul miocardic
-obstructie brusca a unei coronare -teritoriul respectiv nu mai este irigat cu sange -in zona respectiva se produc distrugeri ale miocitelor, se dezvolta tesut de granulatie apoi tesut cicatriceal

Infarctul miocardic cauze


-tromboza pe placa de aterom -embolie coronariana -disectie coronariana -cauze de hipoxie generala

Infarctul miocardic consecinte


-asincronismul sistolic - tulburari de ritm si de conducere - fibrilatie ventriculara, bloc atrioventicular de gradul 3

Infarctul miocardic consecinte


-deficite de contractie ale peretelui miocardic:

Hipokinezie Akinezie Diskinezie

Infarctul miocardic diagnostic


-sunt necesare cel putin doua criterii din 3: Durere sugestiva Modificari biologice specifice Modificari ECG

Infarctul miocardic - modificari ECG

-infarctul miocardic supraacut - primele 6 ore -infarctul miocardic acut - 6 ore - 7 zile -infarctul miocardic subacut 1 saptamana - 6 saptamani -infarctul miocardic vechi sau sechelar - peste 6 saptamani

Infarctul miocardic supraacut


-primele 6 ore -supradenivelarea segmentului S T care inglobeaza unda T - unda in dom

Infarctul miocardic acut

-6 ore - 7 zile -incepe sa se formeze cicatricea fibroasa -apare unda Q patologica - apare unda Pardee, care inglobeaza segmentul S T, ce coboara spre linia izoelectrica si aparitia undei T negative

Infarctul miocardic subacut


-1 saptamana - 6 saptamani -segmentul S T revine la linia izoelectrica -persista unda Q de necroza -unda T negativa

Infarct miocardic vechi sau sechelar


-peste 6 saptamani -se incheie procesul de vindecare prin cicatrice fibroasa -persista unda Q de necroza -unda T redevine pozitiva

Localizarea infarctului derivatii directe


Anteroseptal V1 V2 Anteroapical V1 - V4 Inferior DII, DIII, aVF Lateral DI, aVL, V5, V6