ASTM BRONSIC


Elaborare plan de ingrijire pacient
LP 6
 Definitie

 ASTMUL BRONSIC- este o boala heterogena
caracterizata prin inflamatia cronica a cailor aeriene
in care participia numeroase tipuri de celule.
 Acest proces inflamator determina la indivizii
susceptibili episoade recurente de
wheezing,dispnee,constrictie toracica si tuse, in
special noaptea sau/si dimineata devreme.
 ETIOLOGIE
Factori predispozanti Factori cauzali Factori adjuvanti
– predispun la –determina aparitia bolii la – favorizeaza aparitia bolii in
aparitia bolii indivizii predispusi cazul expunerii indivizilor
predispusi la factori cauzali
Atopia – este definita
ca predispozitia
genetica de a dezvolta
1.Aeroalergenii

-alergenii din aerul atmosferic
-alergenii de interior: acarieni
-expunerile masive ale
copiilor la fumul de tigara
-poluantii aerieni de
un raspuns mediat de domestici, animale de exterior/interior
Ig E la aeroalergenii casa,gandaci si fungi -infectii respiratorii virale
obisnuiti. -alergenii de exterior: polenuri -obezitatea (adipokine)
Atopia se si fungi proveniti din
caracterizeaza prin arbori,ierburi si buruieni.
prezenta inconstanta a 2.Sensibilizantii profesionali
bolilor atopice (rinita (sunt peste 300)
alergica, dermatita a)naturali: faina,pene de
atopica, urticarie sau pasari,excremente de
astm alergic), prin animale/pasari, proteine din ou
teste cutanate pozitive etc.
la aeroalergenii b)subst.ch.anorganice: saruri de
obisnuiti si platina,nichel,crom,cobalt
prin prezenta in sange c)subst.ch.organice:
a nivelurilor crescute medicamente,dezinfectante .
de IgE pentru 3.Aspirina si AINS –
PATOGENIE
Elementele esentiale ale patogeniei astmatice sunt:
-raspunsul imun la aeroalergeni


-inflamatia acuta a cailor aeriene
-inflamatia cronica a cailor aeriene (ELEMENTUL
DEFINITORIU AL BOLII ASTMATICE)
-remodelarea cailor aeriene si elementele genetice care
predispun la aparitia bolii.
FIZIOPATOLOGIE
 Elementul central in astm este limitarea fluxului de aer in caile aeriene ca urmare a
ingustarii calibrului lor , aparuta pe fondul hiperreactivitatii bronsice (HRB-
sensibilitate anormal crescuta la diversi stimulilumen ingustat)

-bronhoconstrictia (pe fondul HRB) 

 Mecanismele ingustarii calibrului bronsic (obstructia) cu limitarea fluxului de aer sunt:

-hipersecretia de mucus cu formarea de dopuri intraluminale

-exsudatul inflamator intraluminal
-edemul peretelui bronsic
-remodelarea peretelui bronsic
 Limitarea fluxului de aer are corespondent functional sindromul obstructiv.
Obstructia din AB se caracterizeaza prin:
-reversibilitate spontan sau dupa un medicament bronhodilatator
-variabilitate in timp (valori mult modificate la interval de minute,ore/pe parcursul
aceleiasi zile- evidentiata prin PEF)
-in obstructiile moderate/severe : hiperinflatia cand cresc volumele pulmonare
(VRezidual-in special), iar volumele mobilizabile pot scadea (Capacitatea Vitala)
-obstructia cailor aeriene din astm se insoteste de HIPOXEMIE hiperventilatie , cu
scaderea PaCO2 (HIPOCAPNIE).
Transferul gazos prin membrana alveolocapilara este in mod caracteristic nemodificat
in astm, criteriu de diagnostic diferential cu BPOC (transfer gazos scazut,proportional
 Diagnostic

Diagnosticul pozitiv de AB presupune 3 etape succesive:
 1.Suspiciunea clinica de Astm
 2.Testarea spirometrica a functiei pulmonare – confirma
diagnosticul de astm bronsic
 3.Diagnosticul diferential al astmului
1.Suspiciunea clinica de astm

 TABLOUL CLINIC
 -este polimorf, relativ nespecific si intotdeauna foarte variabil in timp

tusiv) 
 -Dispneea – de tip expirator-este simptomul dominant in astm, fiind rar absenta (astmul

 -Wheezingul – respiratia suieratoarea- predominant in expir, audibila la gura, e relativ

specific AB.
 -Tusea – frecvent intalnita, rar izolata (astm tusiv), e neproductiva, chinuitoare, uneori cu
expectoratie dificila, in cantitate mica, de obicei spre sfarsitul crizei de astm. Sputa ,de obicei
alba,spumoasa,poate avea si aspect purulent datorita nr>de eozinofile (celule inflamatorii)
 -Senzatia de constrictie toracica – apasare sau strangere la nivelul cutiei toracice, care
aparent impiedica inspirul adanc.
 Simptomele apar mai frecvent noaptea si dimineata devreme (dar si ziua), sunt variabile in
timp, se amelioreaza/dispar spontan/sub tratament.

 EXAMENUL FIZIC
 -semne de obstructie bronsica: expir prelungit,raluri sibilante si uneori ronflante difuze
 -hiperinflatie :torace cu diametre AP si lateral marite + diminuarea MV in obstructiile severe
 -FR e normala/usor scazuta/usor crescuta
 -ex fizic normal nu exclude astmul bolnavul e in afara exacerbarii sau obstructia e minima.
 2.Testarea spirometrica a functiei pulmonare - confirma diagnosticul
de AB
 Modificarea functionala caracteristica AB este sindromul obstructiv
REVERSIBIL.


 Sindromul obstructiv este definit prin VEMS scazut si indice Tiffeneau
(raport VEMS/CVF) scazut,sub 70%.
 CVF poate fi normala sau scazuta (datorita hiperinflatiei pulmonare cu
cresterea volumului rezidual), dar VEMS/CVF ramane intotdeauna
<70%.
 Reversibilitatea obstructiei poate fi demonstrata prin cresterea VEMS
cu>12% (si minim 200ml) dupa adm inhalatorie a unui bronhodilatator
cu durata scurta de actiune (400 mg salbutamol inhalator).
 Variabilitatea PEF (Peak expiratory flow)
 – este debitul expirator instantaneu de varf ce poate fi masurat
spirometric/cu peakflowmetru.
 -este indicatorul fiabil al variabilitatii obstructiei, caracteristica asmului.
 -o variabilitate zilnica de >20% este considerata diagnostica pentru astm
in contextul unei suspiciuni clinice de AB.
 Clasificarea AB in functie de severitate
ASTM SIMPTOME SIMPTOME FUNCTIE CONSUMUL
NOCTURNE PULMONARA DE β2-agonist

Treapta 1 Simptome <2ori/sapt <2ori/luna VEMS sau PEF> Mai rar de 3-4


Intermite Asimptomatic cu PEF 80% din prezis ori/sapt
nt normal intre exacerbari. Variabilitatea
Exacerbari scurte (ore- PEF<20%
zile)
Treapta 2 Simptome mai des de >2ori/luna VEMS sau PEF> Mai multe
2ori/sapt,dar nu zilnice. 80% din prezis ori/sapt
Exacerbarile pot afecta Variabilitatea
activitatea PEF 20-30%

Treapta 3 Simptome zilnice. O data/sapt VEMS sau PEF Zilnic

Exacerbarile afecteaza 60-80% din prezis
activitatea Variabilitatea
PEF>30%

Treapta 4 Simptome continue. frecvente VEMS sau PEF De mai multe

Activitatea fizica <60% din prezis ori/zi.
limitata. Exacerbari Variabilitatea
frecvente. PEF>30%
 3.Diagnosticul diferential al astmului bronsic
 -wheezingul la copii mici : de etiologie multipla; se tratateaza ,dar
se amana diagnosticul de astm dupa varsta de 5 ani;

 -disfunctia de coarda vocala : diagnosticul poate fi obiectivat prin
vizualizarea corzilor vocale
 -BPOC –ul principalul diagnostic diferential la adult. Argumente
pentru BPOC:
*varsta>40 ani
*expunerea la noxe profesionale
*istoric indelungat de bronsita cronica
*functional respirator: sindrom obstructiv IREVERSIBIL / PARTIAL
REVERSIBIL cu hiperinflatie si diminuarea semnificativa a transferului
gazos prin membrana alveolocapilara.
 -altele: rinita alergica,sinuzita, obstructie de cai aeriene mari prin
adenopatii,tumori; BRGE, IC stanga, tuse medicamentoasa (la
IECA)
 PRINCIPII DE TRATAMENT

 Medicatia folosita in AB poate fi impartita in 2 categorii:
 1.medicatia cu actiune rapida sau “medicatia de salvare” :
-β2-agonistii cu durata scurta de actiune: BADSA – actiunea se instaleaza rapid,in 5-
15 min, sunt folositi in criza de bronhospasm; efectul bronhodilatator dureaza 4-6h.
- anticolinergice – au efect bronhodilatator mai slab si mai tardiv: bromura de
ipratropium, tiotropium.
 2.medicatia cu actiune de durata “medicatia de control pe termen lung” :
-β2-agonistii cu durata lunga de actiune :BADLA– actiunea se instaleaza lent (15-30
min), de aceea nu se utilizeaza in criza de bronhospasm; efectul dureaza>12ore
-metilxantinele,
-glucocorticoizii,
-inhibitorii de leucotriene,
-agentii stabilizatori ai mastocitelor
 Clasificarea astmului

 Ghidul GINA 2015 considera ca severitatea AB poate fi
evaluata retrospectiv prin nivelul de tratament necesar
pentru controlul simptomelor si exacerbarilor :
 1.ASTMUL USOR –bine controlat de treapta terapeutica
1 si 2( nevoie de BADSA sau doze mici de CSI)
 2.ASTMUL MODERAT – bine controlat de treapta
terapeutica 3 (doze mici de CSI)
 3.ASTMUL SEVER – controlat de treapta terapeutica
4/5 (doze mari de CSI) sau ramane necontrolat.
 Trepte terapeutice in ASTM
Medicatie de Medicatie de Medicatie de control alternativa
salvare control de

Treapta 1

prima intentie

Nu e necesara
De preferat
BADSA
Treapta 2 CS inh.doza< Inhibitorii de leucotriene
Medicatie
alternativa:
Treapta 3 anticolinergi CS inh.doza<+ CS inh doza mica + anti-
cele BADLA leucotriene CS inh.doza mica +
teofiline retard
inh.,BADSA
Treapta 4 CS inh.doza CS inh.doza medie + BADLA
orale, medie + +antileukotriene
teofilinele cu BADLA CS inh.doza medie +BADLA +
durata scurta teofiline retard
Treapta 5 de actiune CS orali Anti-IgE (Omalizumab)
 

PLAN DE NURSING
 I.Culegerea de date
 Informatii generale:
 Nume si prenume: A. C.
 Varsta: 42 ani 
 Sex: M
 Starea civila: casatorit, 1 copil
 Domiciliul: urban
 Nationalitatea: roman, limba vorbita: romana
 Religie: ortodoxa
 Ocupatie: salariat, functionar public
 Greutate: 85 kg
 Inaltime: 1,70 m
 Data internarii: 09. 09. 2020
 Motivele internarii: dispnee expiratorie, nocturna; ortopnee, cefalee;
tuse seaca, iritativa; anxietate; somn alterat; palpitatii.


 Anamneza
 Antecedente heredo-colaterale: mama-diabet zaharat, tatal-TBC
pulmonar, HTA.
 Antecedente personale patologice: Astm Bronsic (2017) ;
apendicectomie-2010; infectii virale repetate- in copilarie; nu este alergic
la niciun medicament.
 Conditii de viata si de munca: fumeaza 1 pachet de tigari la 3 zile,
consuma ocazional alcool , nu are un stil de viata echilibrat,; mediul de
lucru implica multa responsabilitate, ca urmare, pacientul se lupta cu
stresul zilnic. Locuieste intr-un apartament, impreuna cu sotia si
copilul; relatiile cu familia si anturajul sunt normale.
 Istoricul bolii:
 Pacientul s-a prezentat la camera de garda relevand ca este


cunoscut cu Astm bronsic de 3 ani. Cu 3 zile inainte de
internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o
criza astmatica manifestata prin accese de dispnee
expiratorie , wheezing si tuse seaca. In dimineata zilei ce
prevede internarea, pacientul prezinta un acces de dispnee
astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia
ortopneei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse.
Dispneea nu se amelioreaza nici la administrarea repetata,
de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice,respectiv
spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia
Interne, pentru investigatii si tratament de specialitate.

 La internare pacientul prezinta: TA=170/80 mm Hg,

FR=14 /min, AV=80 b/min, T=37 ,1º C.
 Examenul clinic general:
 - Starea tegumentelor si mucoaselor: reci, palide
 - Tesut adipos: IMC=29, 4 kg/m2, supraponderal


 - Sistem ganglionar: ganglioni nepalpabili
 - Sistem muscular: normoton,normokinetic
 - Sistem osteoarticular: aparent integru
 - Aparat respirator: dispnee cu caracter expirator,
ortopnee, R=14 r/min
 - Aparat cardiovascular: TA=138/77 mm Hg, AV=80
b/min
 - Aparat digestiv: in limite normale
 - Aparat uro-genital: in limite normale
 - Sistem nervos: OTS, anxietate
 Diagnostic medical la internare
Astm bronsic in criza (intrinsec) 
Investigatii:
eozinofilie in sange.

Spirometrie:
Capacitate pulmonara totala crescuta,
Volum rezidual crescut,
V.E.M.S. scazut.

Tratament:
Oxigenoterapie
Miofilin 1f.x2/zi
H.H.C 100mg 2x/zi
Biseptol 2tb/zi
Diazepam 1tb/z
1.Nevoia Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Manifestari de dependenta -dispnee cu ortopnee-wheezing-alterarea functiei

respiratorii- tuse


Obiective disparitia dispneea
-ameliorarea tolerantei la efort
-ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice

Interventii -asezam pacientul intr-o pozitie semisezanda la

margine patului cu capul usor in extensie.
-asiguram microclimat corespunzator
-indepartam factorii care ar putea produce alergii :
praf,flori etc.
-notam in FO frecventa respiratorie si TA
DELEGAT: -Administrarea tratamentului :-Miofilin
lf/zi-HHC 100 mg/zi-
Evaluare -pacientul raspunde bine la tratamentul astmatic-
-functia respiratorie s-a imbunatatit dupa administrarea
«medicatiei salvatoare»
2.Nevoia Nevoia de a comunica

Manifestari de dependenta

Comunicare verbala cu personalul – ineficienta
Sursa: starea de rau general,dispneea,anxietatea

Obiective -pacientul sa-si expuna cu usurinta necesitatile, sa

comunice favorabil cu personalul medical, sa fie mai
optimist.
Interventii -stimulez comunicarea cu alti bolnavi cu un tonus psihic
pozitiv, aflati in curs de vindecare

Evaluare -pe parcursul spitalizarii ,pacientul a devenit mult mai

comunicativ odata cu remiterea simptomatologiei
respiratorii si a tusei chinuitoare.
3.Nevoia Nevoia de a se alimenta si hidrata
Manifestari de -alterarea hidratarii (dezechilibru HE)
dependenta
Obiective - Echilibru hidroelectrolitic
Interventii

-calculez bilantul hidric/24h; -incurajez pacientul sa
consume cantitati mici si repetate de lichide
-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale-urmaresc
cantitatea de alimente consumate-cantaresc bolnavul
saptamanal-maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei
-. Administreaza pacientei ceaiuri, expicandu-i necesitatea
ingerarii de cat mai multe lichide
-administrez medicatia prescrisa in FO.

Evaluare Pacientul a cooperat si a reusit sa se hidrateze

corespunzator,astfel ca echilibrul hidroelectrolitic a fost
indeplinit.

partial afectata ( oligurie, consecinta unei

hidratari necorespunzatoare)
 
5.Nevoia Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Manifestari de dependenta Dificultate in ramanerea in pozitie functionala - Dispnee

- Oboseala - Senzatie de sufocare

Obiective Mentinerea unei posturi adecvate

Interventii Pozitia care sa faciliteze respiratia bolnavului

-oxigenoterapie
-administrarea tratamentului cu bronhodilatatoare si
decongestionante ale mucoasei traheo bronsice

Evaluare Dispneea s-a ameliorat, iar pacientul a reusit sa ramana

in pozitie functionala.
6. Nevoia Nevoia de a dormi si a se odihni

Manifestari de dependenta

Dificultatea in a se odihni, evenimente amenintatoare
(crizele de astm care apar)
- Alterarea odihnei din cauza agitatiei
Obiective Odihna si somn corespunzator
Interventii -asiguram microclimat corespunzator
-pacientul sa fie asezat intr-o pozitie favorabila
respiratiei
-asiguram lenjerie curata
-psihoterapie
-administrarea medicatiei :Diazepam 1tb,po
Evaluare Pacientul a fost destul de agitat in prima zi de
spitalizare, insa pe parcurs s-a adaptat satisfacator si a
reusit sa se odihneasca corespunzator.
7.Nevoia Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Manifestari de dependenta -dificultate in a se imbraca/dezbraca
-necesita ajutor
Obiective -imediat dupa remiterea
simptomatologiei,pacientul sa fie capabil de a se

Interventii 
imbraca/dezbraca singur
-ajutam pacientul sa se imbrace/dezbrace
Evaluare

8.Nevoia Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in

limite normale  NU ESTE AFECTATA

9.Nevoia Nevoia de a fi curat,ingrijit, a-ti proteja

tegumentele si mucoasele
Manifestari de dependenta -necesita ajutor/suplinire la igiena corporala
Obiective -imediat dupa remiterea
simptomatologiei,pacientul sa fie capabil de a-si
face singur igiena corporala
Interventii -ajutam pacientul la efectuarea partiala a igienei
corporale
Evaluare Obiectiv indeplinit.
10.Nevoia Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de dependenta Nelinistea inaintea altei crize de astm

Starea de neliniste

Obiective
 Diminuarea/chiar disparitia starii de
anxietate

Interventii -contact cu alti bolnavi iesiti din criza de

astm bronsic
-psihoterapie
Evaluare Pacientul nu amedicatie
-administrare prezentat conform
o noua criza
F.O de
astm pe parcursul internarii
(sedative)

11.Nevoia de a-ti practica religia satisfacuta

12. Nevoia de a fi util partial satisfacuta (datorita anxietatii)
13.Nevoia de a se recrea satisfacuta
14.Nevoia Nevoia de a invata sa-si gestioneze sanatatea

Manifestari de dependenta Lipsa de informatie

Obiective

Pacientul sa invete cum sa-si administreze la
domiciliu medicatia , sa evite alergenii si alti
factori declansatori ai crizelor de astm
Interventii -educarea pacientului privind administrarea
tratamentului la domiciliu,masuri de
prevenire a crizelor de astm,necesitatea
curelor climaterice,regim de viata
echilibrat,gimnastica respiratorie
--administrarea tratamentului prescris si
observarea unnor efecte secundare-
identificarea factorilor care contribuie la
exacerbarea manifestarilor clinice
Evaluare Pacientul a devenit mult mai preocupat de
dobandirea unor informatii noi legate de boala
sa.
 EVALUARE FINALA

 Pacientul A.C. , cunoscut cu astm bronsic de aproximativ 3 ani, a fost
internat in sectia noastra pentru dispnee expiratorie nocturna cu
ortopnee, cefalee, tuse seaca, iritativa; anxietate; somn alterat; palpitatii.
Pe baza examenului clinic,paraclinic si de laborator s-a pus diagnosticul
de Astm bronsic in criza.
 Pe parcursul internarii a urmat tratament de specialitate , cu evolutie
favorabila, cu disparitia simptomatologiei.
 Se externeaza cu urmatoarele recomandari:
 1.regim alimentar bogat in vitamine si nutrienti, hidratare zilnica cel
putin 2l/zi;
 2.evita alergenii, spatiile inchise, aglomeratia.
 3.evita consumul de alcool,tutun
 4.control periodic la MF
