Dependența, 

vocea strigătului de
ajutor

Universitatea Al. I. Cuza Iași

Corina Macovei
Maria Dolhăscu
Mihaela Rotaru
Dependența este o tulburare neuropsihologică caracterizată de o nevoie
persistentă și intensă de angajare în anumite comportamente, deseori
consumul unui drog, în ciuda daunelor substanțiale și a altor consecințe
negative. Consumul repetat de droguri modifică adesea funcția creierului în
moduri care perpetuează pofta și slăbește (dar nu anulează complet)
autocontrolul. Acest fenomen - drogurile care remodelează funcția creierului
- a dus la o înțelegere a dependenței ca fiind o tulburare cerebrală cu o
varietate complexă de factori psihosociali, precum și
neurobiologici (involuntari), care sunt implicați în dezvoltarea dependenței.
Semnele clasice ale dependenței includ angajarea compulsivă în stimuli
recompensatori, preocuparea pentru substanțe sau comportamente și
continuarea consumului în ciuda consecințelor negative. Obiceiurile și
modelele asociate cu dependența sunt caracterizate, de obicei, de o
gratificare imediată, cuplată cu efecte dăunătoare întârziate, acestea
constituind costuri pe termen lung. 
Cuvântul ,,dependență" este însoțit de regulă, de conotații negative probabil pentru că semnifică
opusul ,,independenței",al libertății, pe care o glorificăm atât de mult în vremurile noastre.
Conotațiile negative asociate acestui cuvânt ne conduc la ideea că cineva care este ,,dependent'', poate fi el însuși un
personaj negativ, un om care a eșuat în viață. Cu toate acestea nimeni, cu atât mai mult cel dependent, nu vrea să fie
etichetat astfel, fie că este adevărat sau nu, nimeni nu vrea să fie în această situație, care este asociată cu pierderea
libertății de alegere, cu robia sau sclavia. Omul alege să se simtă bine, nu alege să fie dependent.
 Dedependența de alcool a ajuns să fie considerată o
problemă de sănătate publică.
 Dependența crează dificultăţi atât la nivel fizic cat şi la
nivel psihic, dar mai ales la nivel socio-familial,
influenţând astfel schimbarea comportamentului
individului şi indirect, al comportamentelor membrilor
familiei.
 Cei mai afectaţi în acest sens sunt copiii. Aşa cum au
dovedit chiar şi studiile realizate recent, un copil care
interacţionează frecvent cu părinţi alcoolici are tendinţa
de a imita comportamentul acestora, ajungându-se la
consum regulat de alcool în adolescenţă, sau la
maturitate. 
 Copilul unui părinte alcoolic este un copil care pornește
în viață incomplet, cu o suferință, cu o traumă și cu
multe carențe emoționale.
 Consecințele consumului
 Pentru soția/soțul alcoolicului, crește riscul de  a
dezvolta probleme emoționale și psihice, iar pentru
copii crește riscul de a dezvolta depresie,
hiperactivitate, tulburări de comportament, eșecuri
școlare.  Riscul de a deveni alcoolic este de patru ori
mai mare pentru copiii de alcoolici decât pentru cei
care au crescut cu părinți nealcoolici.

 Majoritatea copiilor de alcoolici au prezentat, de

asemenea, o anumită formă de neglijare sau abuz în
familie.

 Un copil îngrijit de o persoană dependentă de alcool

poate avea o varietate de emoții conflictuale care
trebuie rezolvate pentru a evita problemele viitoare. El
se află într-o poziție dificilă, deoarece nu poate merge
la proprii părinți pentru sprijin.
Nu există un mod sănătos în care te poți adapta la alcoolism!
Vina - Copilul se poate vedea pe sine ca fiind cauza principală a consumului de alcool al
mamei sau al tatălui.

Anxietatea - Copiii se pot îngrijora în mod constant despre situația de acasă. Aceștia se pot
teme că părinții alcoolici se vor îmbolnăvi ,  se pot teme de luptele și violența dintre părinți și
de agresiunile psihice și fizice pe care le pot suferi.

Jena - Părinții pot da copilului mesajul că există un secret teribil acasă. Copilul rușinat nu își 
invită prietenii acasă și ii este frică să ceară  ajutor.

 Incapacitatea de a avea relații apropiate - Pentru că a fost dezamăgit de relația cu părinții,

copilul, adesea, nu are încredere în ceilalți.

Furia - Copilul simte furie față de  părintele alcoolic pentru că bea și poate fi supărat pe
părintele nealcoolic din cauza lipsei de sprijin și protecție.

Confuzia - Părintele alcoolic se va schimba brusc din a fi iubitor în a
fi  supărat, indiferent de comportamentul copilului. Nu există un program zilnic regulat,
care este foarte important pentru un copil, deoarece momentele de culcare și de masă se
schimbă în mod constant.
Depresia - Copilul se simte singuratic și neajutorat pentru a schimba situația.
Eșecul școlar

Lipsa de prieteni, retragerea față de colegii de clasă 

Comportamentul delincvent, cum ar fi furtul sau violența 

 Plângerile fizice frecvente, cum ar fi dureri de cap sau stomac

Abuzul de droguri sau alcool 

Agresiune față de alți copii 

Depresie sau gânduri sau comportamente suicidare 

Unii copii ai alcoolicilor pot face față rolului de "părinți" responsabili în

familie și printre prieteni. Ei  pot deveni elevi competenți și de succes,
supraimplicați în activități școlare  și, în același timp, să
fie izolati emoțional de alți copii și de profesori. Problemele lor emoționale
pot apărea numai atunci când devin adulți.
 Regulile în familia alcoolicului

                 Don’t Talk, Don’t Trust, Don’t Feel !

 Ca boală a familiei, alcoolismul este atât personal, cât și sistemic, afectează

fiecare membru al familiei individual, dar și sistemul familial ca întreg. 

 Pe măsură ce alcoolicul își pierde gradual puterea asupra propriei vieți și

asupra propriului comportament, începe să dețină tot mai multă putere asupra
persoanelor apropiate. 

 Cu cât A (dependentul) este mai agresiv și mai condamnator, cu atât B

(ceilalți) devine mai pasiv și mai apăsat de vină. Comportamentul familiei
poate fi înțeles doar când este privit realist, ca o reacție egală și opusă la
atitudinile și acțiunile disfuncționale ale dependentului. 
Cu toate că este din ce în ce mai dependent de familie pentru suport
emoțional, social și financiar – dependentul joacă rolul dictatorului
pentru a-l obține. Acesta controlează ceea ce familia spune, ce face, ce
gândeste, chiar și ce simte. Controlul este atât de constant, omniprezent
și adesea atât de subtil încât famila poate chiar să nu fie conștietă de
el. Familia adoptă o identitate de grup reflectată de cea a alcoolicului, și
curând cu toții afișează simptomele psihologice ale bolii dependentului.
Familiile alcoolicilor sunt guvernate de reguli inumane,  nesănătoase,
rigide și create să țină închis acest sistem. Aceste reguli provin din
obiectivele personale ale alcoolicului, și au ca scop menținerea accesului
la alcool si evitarea durerii si negarea problemei.
Regulile din famaliile dependenților sunt:
1.Consumul de alcool al dependentului este cel mai important lucru în viața familiei. 
2.Nu alcoolul este cauza problemelor din familie. 
3.Altcineva sau altceva a cauzat dependența de alcool; el nu este responsabil.
4.Starea de fapt trebuie menținută cu orice preț.
5.Fiecare persoană din familie trebuie să fie un „susținător”. 
6.Nimeni nu are voie să discute despre ceea ce se petrece cu adevărat în familie, nici în
interiorul, nici în afara familiei. 
7.Nimeni nu poate vorbi despre ce simte cu adevărat. Aceasta este o  regulă standard în familiile grav 
disfuncționale.  Creatorul de reguli se găsește el însuși într-
o  suferință emoțională atât de mare, că pur și simplu nu poate gestiona suferința familiei  sale, care 
o ascute și mai mult pe cea proprie, așa că pretinde celorlalți să-și ascundă adevăratele sentimente. 
SENTIMENTELE COMPORTAMENTUL SENTIMENTELE
REALE ALE DEPENDENTULUI MEMBRILOR
DEPENDENTULUI FAMILIEI
Vină, ură de sine,  Auto-justificare, blamare Vină, ură de sine, 
Frică Agresivitate, mânie Frică
Neputință Control (asupra celorlalți) Neputință
Ofensă Abuzare, respingere Ofensă
Izolare, dezaprobare Grandomanie, critică Izolare, dezaprobare
Stimă de sine scăzută Stimă de sine scăzută

Codependența
 ROLURILE CODEPENDENȚILOR
S-au identificat cinci roluri de bază jucate în
aproape toate familiile. Le-am etichetat:
Permisivul, Eroul, Țapul Ispășitor, Copilul
Pierdut și Mascota.. Membrul familiei care joacă
un rol nu poate fi sincer nici cu el însuși, nici cu
ceilalți. În schimb, trebuie să trimită mesaje
duble, unul public din sinele jucat și un altul
ascuns, din sinele real si suferind. Să clarificăm
că aici vorbim despre comportament, nu despre
oameni. Ocazional, când circumstanțele se
schimbă, sau un rol devine prea inconfortabil, o
persoană poate încerca un alt rol. 
Ilustrează cea mai obișnuită succesiune de roluri, cu unul
din soți (ori soțul ori soția) jucând rolul Susținătorului;
copilul cel mai mare, Eroul; al doilea copil, Țapul Ispășitor;
cel mai mic copil – Copilul invizibil, Mascota sau ambele.
Dacă ar fi existat și un al patrulea copil, cele două roluri ar
fi fost probabil separate. Rolul Copilului Pierdut este cel
mai probabil să apară în mod aleatoriu în scara vârstelor și
se pare că este mai mult influențat decât alte roluri de
temperamentul individual. (În familiile în care dependentul
de substanțe este un copil, desigur, aranjamentul distribuției
în roluri este întrucâtva diferit). 
Rol Sentiment Simptome de identificare Răsplată Prețul posibil
motivant
Pentru individ Pentru familie

DEPENDENTUL Rușine Uz de substanțe Ușurarea suferinței Nici unul Dependența

SUSȚINĂTORUL Mânie Neputință Importanță; auto-justificare Responsabilitate boală; „martiraj”

Fiecare rol se dezvoltă din propriul său tip

EROUL
de suferință, are propriileInadecvare;
simptome, vină
oferă Auto-depășire Atenție (pozitivă) Auto-apreciere Conducere
compulsivă
propria răsplată atât pentru individ cât și
pentru
ȚAPUL familie și în final cere
ISPĂȘITOR propriul preț.
Suferință Delicvență Atenție (negativă) Concentrare cât mai departe Auto-distrugere;
Tabelul următor prezintă trăsăturile de Dependent dependență
identificative pentru fiecare dintre ele. 

COPILUL invizibil
  Singurătate Însingurare ; timiditate Evadare Alinare Izolare socială
MASCOTA Frică Face pe clovnul ; Atenție (amuzat) Distracție Imaturitate; boală
hiperactivitate emotională
  Cei 12 pași apăruți în SUA în anul 1936, se aplică cu succes în
tratarea dependențelor și codependenței și se adresează tuturor
oamenilor, indiferent de religie sau statut social. Ei sunt un
rezultat al “ geniului pragmatismului” american, care a reușit să
Modelul surprindă, să sintetizeze un proces atât de amplu și complex, în 12
Minnesota sau etape. La început acest model a fost folosit pentru dependența de
Modelul celor 12 alcool, dar apoi a început să fie folosit și la alte dependențe
pași  ( substanțe, sex, jocuri de noroc etc), dar și în cazul bolilor precum
cancerul sau pierderea cuiva drag. La ora actuală, se pare că există
în lume cca. 180 de tipuri de grupuri de suport care folosesc ca
metodă cei 12 pași. 
 Se adresează omului ca întreg, bio-psiho-socio-spiritual

Este o structură multidisciplinară având la bază cei 12 pași

Are o componentă spirituală

Presupune abstinență 100%

Solicită implicarea și resursele comunității în procesul recuperării

Avantajele Permite planificarea recuperării

modelului:  Pune accent pe reponsabilitatea persoanei

Construit pe nevoile individuale ale fiecăruia

Este testat și standardizat

S-a dezvoltat odată cu alte discipline ușor adaptabil diverselor

contexte
Este într-o continuă perfecționare
Programele și serviciile de reabilitare a dependenței chimice după Modelul Minnesota, includ opțiuni de

îngrijire rezidențială și ambulatorie, servicii de sănătate medicală și mentală, asistență post-tratament și educație

și îndrumare pentru familie. Acest model multidisciplinar, care îmbină consilierea cu resursele comunitare și

grupurile de suport ( AA, DSA, JA) s-a dovedit a avea cea mai mare rată de eficiență, conform datelor statistice

vestice, de cca 64%, spre deosebire de 5% eficiență curelor de dezintoxicare în Clinicile de Psihiatrie, 28% rată

de succes pentru programele bazate pe metode cognitiv comportamentale și 48% rată de succes pentru

grupurile de Alcoolici Anonimi.

  
  
  Pasul 1 -  „ Am admis că eram neputincioși în fața
Prezentarea alcoolului – că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.” 

celor 12 pași  Admiterea neputinței față de alcool ne permite să fim deschiși

și să acceptăm nevoia de a face ceva cu în legătură cu

( alcoolul )  dependența noastră. La început, ne este dificil să recunoaștem

ca fiind complet învinși, dar până când alcoolicul nu
recunoaște că nu poate consuma fără probleme, va contiuna
încercările de a-și controla consumul. Același lucru este
valabil și pentru membrii familiei. Ca și membri ai familiei,
ne asumăm prea multe responsabilități, uneori credem, în mod
greșit că noi suntem „ cauza ” pentru consumul alcoolicului și
că îl putem „ controla ” pe alcoolic prin ceea ce facem sau
ceea ce nu facem. 
Pasul 2 – „ Am ajuns la credința că o Putere superioară nouă înșine ne-ar putea reda

sănătatea mintală.” 

Pasul 2 este pur și simplu recunoașterea faptului că o Putere superioară poate și ne va ajuta să

evităm nebunia primului pahar și că Puterea superioară ne va ajuta să descoperim pacea și

seninătatea în viețile noastre, dacă suntem dispuși să cooperăm. La fel, e important și pentru

membrii familiei să înțeleagă semnificația acestui pas. În pasul 1 am admis că ne luptăm cu

alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mulți dintre noi am recunoscut și că aveam

nevoie de ajutor pentru a ne elibera comportamentele obsesive, de temerile și resentimentele

pe care le aveam.
Pasul 3 – „ Am hotărât să ne lăsăm voința în grija unui Dumnezeu, așa cum îl

înțelege fiecare dintre noi.” 

Pasul 3 începe atunci când suntem dispuși șă acceptăm ajutorul lui Dumnezeu și

când luăm decizia de a ne preda viața în grija Lui. Iî predăm problemele și îi lăsăm în

grija Lui părțile mai mult sau mai puțin bune ale vieților noastre. Îi cerem protecția,

ghidarea Lui, precum și participarea Lui activă în viețile noastre. Pasul 3 poate și

sintetizat astfel – „Acceptă lucrurile pe care nu le poți schimba, curajul de a schimba

lucrurile pe care le poți schimba, și înțelepciunea de a face diferența dintre ele”. ​

Pasul 4 –„ Am făcut, fără teamă, un inventar moral amănunțit al propriei persoane.”

Acesta e momentul în care decizia luată în Pasul 3 este urmată de acțiune. Trebuie să începem să fim

sinceri cu noi înșine în ceea ce privește calitățile și defectele noastre. Asta nu e întotdeauna ușor de

făcut pentru că suntem obișnuiți să îi învinovățim pe alții pentru problemele și suferințele noastre.

Poate nu ne uităm la felul în care comportamentul nostru ar putea înrăutăți lucrurile.

Scopul pasului 4 este de a ne ajuta să găsim echilibrul spiritual în viețile noastre. Realizăm acest

lucru printr-o cunoaștere mai bună a propriei persoane și prin schimbarea, a acelor lucruri / aspecte pe

care le putem schimba cu ajutorul Divinității. În același timp, să fim sinceri de calitățile noastre, ele

sunt o parte a „ fundației ” pe care ne bazăm în momentele dificile.

• Pasul 5 – „ Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înșine și unei altei ființe umane, natura

exactă a greșelilor noastre.”

• Dacă am fost în stare să recunoaștem în noi înșine anumite defecte, atunci e o eliberare.

Descoperim liniștea atunci când ne mărturisim greșelile față de o altă ființă umană în care

avem încredere. Începem să nu ne mai simțim singuri cu problemele noastre, începem să

avem din nou încredere în gândirea noastră și în noi înșine. Acesta e începutul unui proces

de schimbare și descoperire care ne permite să acceptăm ceea ce e bun în noi înșine și să

schimbăm acele părți care au nevoie de îmbunătățiri.

Pasul 6 – „ Am consimțit, fără rezerve, ca Dumnezeu să ne scape de toate
aceste defecte de caracter.”
Asta înseamnă a fi dispus să îi “predai lui Dumnezeu ” mânia, auto-compăimirea,
resentimentele, comportamentele de control, disperarea, centrarea pe sine, sau alte
aspecte descoperite în pașii anteriori.
• Pasul 7 – „ Cu umilință, I-am cerut să ne îndepărteze slăbiciunile.”
• Umilința ne permite să ne dăm seama că avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu,
pentru a face față dependenței noastre sau reacțiilor la dependența altcuiva.
Avem mai puțin zbucium emoțional și ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
Dorințele noastre devin mult mai centrate pe Dumnezeu și mai puțin centrate pe
propria persoană. Începem să facem pace cu noi înșine și cu ceilalți.
       Pasul 8 – „ Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut
necazuri și am consimțit să reparăm aceste rele. ”
       Pasul 8 și 9 abordează, în mod special, relațiile umane. Uneori, ne rănim
foarte tare familia și prietenii. Pentru alcoolic, recunoașterea greșelilor făcute este
doar un aspect, însă repararea acestora față de cei cărora le-am greșit poate să fie
înspăimântător. Oricum, prin repararea acestor greșeli ne pierdem sentimentul de
vinovăție și descoperim recompensele spirituale ce vin odată cu atitudinea onestă și
corectă în relații. Gândirea și comportamentul nostru se îmbunătățesc și descoperim
– fără a folosi alcool sau droguri – pacea pe care o căutăm de atâta timp.
•        Pasul 9 – „  Ne-am reparat greșelile direct față de acele persoane, acolo
unde a fost cu putință, dar nu și atunci când le-am fi putut face vreun rău
lor sau altora.”
• Începem să experimentăm un nou mod de a-i înțelege pe ceilalți oameni.
Resentimentele încep să dispară  și respectul față de noi înșine crește,
descoperim noi abilități de a face față problemelor.
        Pasul 10 – „ Ne-am continuat inventarul personal și ne-am recunoscut
greșelile, de îndată ce ne-am dat seama de ele.”
Pasul 10 ne oferă instrumentele necesare pentru a păstra această armonie, odată ce
am găsit-o. Autoexaminarea din pasul 10 devine un mod de viața și ceva ce
practicăm în fiecare zi. De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea pasului 10
ne ajută să prevenim recăderile, nu ajută să ne concentrăm asupra prezentului și ne
oferă o cale de a descoperi o direcție atunci când lucrurile se înrăutățesc.
•         Pasul 11 – „ Am căutat, prin rugăciune și meditație, să ne întărim
contactul conștient cu Dumnezeu așa cum îl înțelege fiecare dintre noi,
cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne privește și să ne dea puterea s-o
împlinim.”
• Această căutare activă a lui Dumnezeu, ne permite să ne eliberăm de
povara pr care o purtăm odată cu defectele noastre.
     
        Pasul 12 – „ După ce am trăit o trezire spirituală ca
rezultat al acestor pași, am încercat să transmitem acest
mesaj altor alcoolici și să punem în aplicare aceste principii
în toate domeniile vieții noastre. ”
  Este un program de recuperare lipsit de tipare de dependență și de tipare 

RESPEC
comportamente periculoase și letale. 
Obiectivele exercițiului pentru client:

T SAU
1. Să înțeleagă diferența dintre respect și frică. 
2. Să înțeleagă motivațiile de bază care duc la comportamente adictive, periculoase/letale. 

TEAMĂ?
3. Să recunoască semnele timpurii de furie și utilizarea tehnicilor
cognitive/comportamentale pentru a controla comportamentul. 
4.Să crească stima de sine și respectul de sine. 

   COMPORTAMENTE SUPLIMENTARE PENTRU CARE ACEST EXERCIȚIU POATE FI

UTIL: 
 - Furie 
 - Comportament antisocial 
 - Comportamentul opozițional provocator 
 - Conflicte relaționale cu partenerul 
  OBIECTIVELE EXERCIȚIULUI 

CE PREȚ  1. Determinati clientul să accepte faptul că comportamentul compulsiv este o problemă și să

participe la un program de recuperare. 

SUNT
 2. Conduceti clientul să-și compare valorile declarate cu acțiunile și experiențele 
ale unui stil de viață adictiv. 

 3. Provoacați clientul să își stabilească propria măsură pentru consecințe astfel încăt să

DISPUS SĂ înțeleagă că comportamentele de dependență au devenit o problemă inacceptabilă pentru

acesta. 

 COMPORTAMENTE SUPLIMENTARE PENTRU CARE ACEST EXERCIȚIU POATE FI

PLĂTESC UTIL 

 - Comportamentul antisocial 
 - Dependența de opioide 
 - Predispoziție la recidivă 
 - Promiscuitate sexuală 
 - Abuzul/dependența de substanțe 
 - Rezistența la tratament 
  A.A. 2005, Alcoolicii Anonimi, New York, Editura A.A.
 J. Finley,B.Lenz,2009, Addiction Treatment Homework 
Planner, Wiley, New Jersy.
 Negru I, 2022, Suport de curs, Consilier în domeniul
adicțiilor, Editura Centrului de formare continuă, Iași. 

BIBLIOGRAFI  S. Wegscheider,1981, Another Change. Hope & Health f
or Alcoholic Family, Science and Behavior Books,
E Inc., SUA.
 Webber, M., 2008, Pașii transformării, Editura Kolos,
Iași.