MOTORUL TERMIC

CHIRIAC BRIANA
 ISTORIE

• Încă din secolul al doilea î.e.n., Heron din Alexandria cunoştea

forţa de expansiune a vaporilor şi a construit chiar o turbină cu
reacţie. Invenţia lui nu a avut succes datorită faptului că relaţiile de
producţie nu erau favorabile unei aplicaţii mai largi în practică.

          Abia în 1707, Demis Papiu reactualizează problema şi

construieşte o maşină cu vapori pe care o instalează pe o corabie.
Principiul de funcţionare era următorul: apa fierbea într-un cazan
închis şi vaporii treceau într-un cilindru care împingea un piston;
mişcarea alternativă a pistonului era comandată manual prin
deschiderea şi închiderea unor robinete.
 CUM FUNCȚIONEAZĂ?

• Motoarele termice sunt dispozitive care transforma

caldura primita in lucru mecanic (motoare termice) ,fie
lucrul mecanic in caldura (masini frigorifice).
Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu
termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
Întrucât, entropia(mărime de stare termică a sistemelor
fizice, care crește în cursul unei transformări ireversibile
a lor și rămâne constantă în cursul unei transformări
reversibile.) unui sistem nu poate decât să crească, doar
o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită
și sursa caldă) este transformată în lucru mecanic. Restul
de căldură este transferat unui sistem cu temperatura
mai mică, numit sursă rece.
 TIPURI DE MOTOARE TERMICE

motor cu ardere externă motor cu ardere internă

• motorul cu aburi • motorul Otto
• turbina cu abur • motorul Diesel
• motor Stirling • motorul Carnot
• motor Wankel
 MOTORUL CU ABURI
Motorul cu abur este un motor
termic cu ardere externă, care
transformă energia termică a aburului
în lucru mecanic. Aburul sub presiune
este produs într-un generator de abur
prin fierbere şi se destinde într-un
agregat cu cilindri, în care
expansiunea aburului produce lucru
mecanic prin deplasarea liniară a unui
piston, mişcare care de cele mai multe
ori este transformată în mişcare de
rotaţie cu ajutorul unui mecanism
bielă-manivelă. Căldura necesară
producerii aburului se obţine din
arderea unui combustibil sau prin
fisiune nucleară.
    
 TURBINA CU ABUR
• Turbina cu abur este o maşină termică
rotativă motoare, care transformă entalpia
aburului în energie mecanică disponibilă la
cupla turbinei. Transformarea se face cu
ajutorul unor palete montate pe un rotor cu
care se rotesc solidar.
     În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc
complet motoarele cu abur datorită
randamentului termic superior şi unui
raport putere/greutate mai bun. De
asemenea, mişcarea de rotaţie a turbinelor
se obţine fără un mecanism cu părţi în
translaţie, de genul mecanismului bielă-
manivelă, fiind optimă pentru acţionarea
generatoarelor electrice — cca. 86 % din
puterea electrică produsă în lume este
generată cu ajutorul turbinelor cu abur.
 MOTORUL STIRLING
•În familia maşinilor termice, motorul
Stirling defineşte o maşină termică cu aer
cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că
incorect, termenul deseori este utilizat pentru
a se face referire la o gamă mai largă de
maşini. În acest context, "ciclu închis"
înseamnă că fluidul de lucru este într-un spaţiu
închis numit sistem termodinamic, pe când la
maşinile cu "ciclu deschis" cum este motorul
cu ardere internă şi anumite motoare cu abur,
se produce un permanent schimb de fluid de
lucru cu sistemul termodinamic înconjurător
ca parte a ciclului termodinamic;
"regenerativ" se referă la utilizarea unui
schimbător de căldură intern care măreşte
semnificativ randamentul potenţial al
motorului Stirling.  
   
 MOTORUL OTTO
• Nikolaus August Otto este un
inventator german, născut în Nassau.
Otto a fost inventatorul primului
motor cu combustie internă care
ardea în mod eficient combustibilul
direct într-un piston de cameră. Deşi
alte motoarele cu combustie internă
fuseseră inventate (de exemplu, de
către Etienne Lenoir), acestea nu s-
au bazat pe patru timpi separați.
Conceptul de patru timpi este posibil
să fi fost deja discutat la data
invenţiei lui Otto, dar el a fost primul
care l-a pus în practică.
 MOTORUL DIESEL

• Motorul Diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită

temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, şi nu prin utilizarea
unui dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie.
     Comprimarea unui gaz conduce la creşterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda
prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat în cilindri şi
este comprimat de către piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al
motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre sfârşitul cursei de comprimare motorina
(combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina
se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de
circa 700-900 grade Celsius. Arderea combustibilului duce la creşterea temperaturii şi
presiunii, care acţionează pistonul. În continuare, ca la motoarele obişnuite, biela
transmite forţa pistonului către arborele cotit, transformând mişcarea liniară în mişcare
de rotaţie. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la
capul cilindrilor. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt
supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în cilindri. Folosirea unui
răcitor intermediar pentru aerul introdus în cilindri creşte densitatea aerului şi conduce la
un randament mai bun.
 MOTORUL CARNOT

• În termodinamică, ciclul
Carnot este un ciclu teoretic,
propus în 1820 de inginerul francez
Nicolas Leonard Sadi Carnot, ciclu
destinat comparării randamentului
termic al maşinilor termice.     
       Este un ciclu reversibil efectuat
de o ”mașină Carnot” legată la două
surse de căldură de temperaturi
diferite („sursa caldă” şi „sursa
rece”). Foloseşte ca agent de lucru
un gaz ideal prin transformările
căruia se obţine lucrul mecanic.
 MOTORUL WANKEL
• Motorul Wankel este un tip de motor cu
ardere internă inventat de inginerul german
Felix Wankel, la care mişcarea de rotaţie
se obţine nu printr-un mecanism bielă-
manivelă, ci cu ajutorul unui piston rotativ
de formă triunghiulară.

     În comparaţie cu motorul cu ardere

internă cu piston, avantajele motorului
Wankel sunt compactitatea şi vibraţiile mai
reduse. Dezavantajele acestui motor sunt
randamentul mai mic, ceea ce duce la un
consum de combustibil mai mare pentru
aceeaşi putere furnizată, emisia sporită de
poluanţi, ceea ce duce la necesitatea
instalaţiilor de denoxare mai complexe şi
uzinarea şi întreţinerea pretenţioase, deci
mai scumpe