Analiza comparata

a evoluției unor
indicatori economici
relevanți in timpul
pandemiei
 Membrii grupului

01 Agud Roxana
Carmen 02 Barabás Attila Gergö

But Daniela
03 Alexandra 04 Ghenea Denisa
Stefania

Luca Georgiana
05 Florentina
Cuprins
Indicatori macroeconomici la nivel
economiei Uniunii Europene și a Efectele pandemiei de
României: dimensionare și evoluție Covid-19 asupra economiei
înainte de pandemia de Covid-19 României Bibliografie

Introducere Efectele pandemiei de Concluzii

Covid-19 asupra
economiei Uniunii
Europene
 INTRODUCERE
Cercetarea noastră are ca scop analiza comparată a evoluției a unor
indicator economici, relevanți în timpul pandemiei de Covid-19, atât în
țara noastră, cât și în Uniunea Europeană. Scopul lucrării este de a
analiza faptul că pe toată perioada de pandemie, economia țărilor
membre a UE, respectiv a României nu a prezentat o creștere, ci din
contra, a înregistrat o descreștere. În continuare, am prezentat indicatorii
macroeconomici la nivelul economiei Uniunii Europene și a României:
dimensionare și evoluție înainte de pandemia de Covid-19, efectele
pandemiei de Covid-19 asupra economiei Uniunii Europene, respectiv a
României.
Ce este indicatorul macroeconomic? Câteva indicatori macroeconomici
care au importanță semnificativă:

1. Produsul intern brut (PIB)

2. Indicele prețurilor de consum (IPC)

3. Rata şomajului

4. NFP-ul (Non-Farm Payrolls)

5. Rata dobânzii de politică monetară

6. Rata inflației
Ce este Uniunea Europeana?

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și

economică a 27 de state membre situate în Europa. UE
a dezvoltat o piață unică internă printr-un sistem
standardizat de legi care se aplică în toate statele
membre.

Acoperind 7.3% din populația lumii, UE a

generat în 2017 un produs intern brut nominal de
19.670 miliarde de dolari SUA, reprezentând
24,6% din PIB nominal global și 16.5% măsurată
în termeni de paritate a puterii de cumpărare.
Ultima mare criză economică mondială a pornit din Statele Unite ale
Americii, în data de 15 septembrie 2008, odată cu falimentrul băncii de
investiţii Lehman Brothers, care avea active în valoare de aproape 640 de
miliarde de dolari. Primul stat falit a fost Islanda, care a apărut chiar în
toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare.

La scurt timp după ce valul crizei a trecut oceanul, au aparut şi în România

primele semne ale crizei. Mai multe uzine şi fabrici şi-au încetat temporar
producţia sau au început tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi s-a majorat
TVA-ul de la 19% la 24% , nevoiți să treaca și la concedieri, din cauza scăderii
comenzilor.
 Criza a durat cam până prin 2010. Noi, din 2011 am început să
ne revenim, a fost o creştere lentă . . A trecut relativ uşor pentru că
nu aveam o datorie publică atât de mare. Datoria publică în acel
moment era în jur de 14 % din PIB, destul de mică. Şi era în valoare
de aproximativ 74 miliarde de lei , în prezent datoria publică a urcat
la 48,9 % din PIB , reprezentând 577 miliarde de lei , datoria publică
nu mai este neglijabilă.
 Indici macroeconomici ai economiei Române

1. Produsul intern brut al României ( este estimat de Institutul Național de

Statistică.)
2. Indicele prețurilor de consum (IPC)– serie de date anuala
3. Rata şomajului
În anul 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
65,8%, în creştere faţă de anul anterior cu 1,0 puncte procentuale. Ca şi în anii
anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,6%, faţă de 56,8% la femei). Pe
medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de
64,2% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea
a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 47,8%.
4. Rata dobânzii de politică monetară (şi ratele facilităţilor permanente)
Serii lunare
 5. Rata inflației

România a încheiat anul 2008 cu o rata anuala a inflației de 6,3%, sub estimari , iar în 2019 inflația a fost
de 3,8%.
Efectele pandemiei de Covid-19 asupra economiei
Uniunii Europene

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la
Marea Criză (1929-1933), previziunile specialiștilor în economie plasând
impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii
Crize.
Mecanismul de redresare și reziliență
 La 13 iulie 2021, primele 12 țări ale UE – Austria, Belgia,
Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul,
Portugalia, Slovacia și Spania
 La 28 iulie 2021, alte patru țări ale UE – Croația, Cipru, Lituania și
Slovenia
 La 8 septembrie 2021 – Cehia și Irlanda
 La 5 octombrie 2021 Malta
 La 29 octombrie 2021, trei țări ale UE - Estonia, Finlanda și România
 La 9 aprilie 2020, Eurogrupul a propus trei plase de siguranță
imediate, în valoare de 540 de miliarde EUR, care au fost finalizate
în mai 2020. Acestea sunt concepute pentru a sprijini:
• locurile de muncă și lucrătorii
• întreprinderile
• statele membre
Locuri de muncă și lucrători
UE a instituit un instrument prin care se acordă sprijin temporar pentru
atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), care să îi ajute
pe oameni să își păstreze locul de muncă în timpul crizei. Instrumentul oferă
statelor membre împrumuturi în condiții favorabile pentru a acoperi o parte din
costurile legate de crearea sau extinderea programelor naționale de reducere a
activității.
Este direcționat un sprijin financiar către 19 state membre:

Belgia: 8,2 miliarde EUR Letonia: 305 milioane EUR

Bulgaria: 511 milioane EUR
Croația: 1 miliard EUR
Cipru: 603 milioane EUR
Cehia: 2 miliarde EUR
Estonia: 230 de milioane EUR
Grecia: 5,3 miliarde EUR
Ungaria: 504 milioane EUR
Italia: 27,4 miliarde EUR
Irlanda: 2,5 miliarde EUR
Lituania: 957 de milioane EUR
Malta: 420 de milioane EUR
Polonia: 11,2 miliarde EUR
Portugalia: 5,9 miliarde EUR
România: 4,1 miliarde EUR
Slovacia: 630 de milioane EUR
Slovenia: 1,1 miliarde EUR
Spania: 21,3 miliarde EUR
• Întreprinderi

• Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii

• Sprijin pentru întreprinderi și protejarea locurilor de

muncă

• Statele membre
 Măsurile UE de sprijinire a sectoarelor celor mai afectate de
pandemie
Agricultură și Pescuit UE oferă sprijin sectoarelor agriculturii și
pescuitului, recunoscând rolul lor vital în asigurarea disponibilității
alimentelor pentru cetățenii UE. Măsurile de sprijin includ:
• sprijin direct pentru fermieri, pescari și alți beneficiari
• flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite din cadrul politicii
agricole comune și al Fondului european pentru pescuit și afaceri
maritime
Transporturi- Situația epidemiologică și încetinirea economiei ca urmare
a restricțiilor de deplasare a persoanelor au condus la o reducere
drastică a cererii și a serviciilor serviciilor în sectorul transporturilor pe
întreg teritoriul UE, cu consecințe economice pentru acest sector
Sprijin pentru redresarea turismului din UE
Ecosistemul turistic a fost grav afectat de restricțiile impuse
circulației și călătoriilor din cauza crizei provocate de
coronavirus.

Comisia a propus urmatoarele măsuri:

• Asigurarea de lichidități pentru firmele din domeniul

turismului, în special pentru întreprinderile mici

• Finanțare din partea UE

tatelor membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste COVID-19, echipamente medicale specifice

În domeniul sănătății, s-a acționat pentru a face achiziții în comun de

echipamente și dispozitive medicale , prin intermediul Comisiei
Europene , care a asigurat vaccinul(AstraZeneca/Oxford,
Pfizer/BioNTech, Moderna și Johnson&Johnson)

Un alt set de măsuri a vizat limitarea extinderii noului virus, prin

pachetul SURE, menit să ofere asistență de urgență statelor
membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste
COVID-19, echipamente medicale specifice etc
 Acțiuni decisive ale Băncii Centrale Europene și ale Băncii
Europene de Investiții
La 18 martie, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a
anunțat un nou program de achiziții de urgență pandemică, cu un
pachet financiar de 750 de miliarde EUR până la sfârșitul anului, în
plus față de cele 120 de miliarde EUR stabilite la 12 martie. Suma
totală reprezintă 7,3 % din PIB-ul zonei euro. Programul este
temporar și are rolul de a ajuta economia în situația fără precedent
cu care se confruntă uniunea noastră monetară. Programul va
rămâne în vigoare până la încheierea etapei de criză.
 Efectele pandemiei de Covid-19 asupra economiei României

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929-
1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de
magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie
afectată și ea de acest impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și
integrarea ei în lanțuri de valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia
românească vulnerabilă la impactul COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de
mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIBului, sunt printre cele mai serios lovite
de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus restricțiilor aferente pandemiei.
Economia românească înregistrează una dintre cele mai mari contracții din Europa, de 12,3% (conform
Eurostat), fiind devansată doar de statele al căror PIB se bazează pe turism (Spania, Croația, Grecia,
Ungaria, Portugalia, Franța, Italia).
 Efectele virusului în anul 2020

În ultimii 20 de ani, creșterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7%, ultimii cinci ani
anteriori pandemiei înregistrând creșteri de 4,7%, cu mult peste media statelor membre
UE din Europa Centrală și de Est.
Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia României, care în 2020 a înregistrat o
contracție de minus 3,9% prin diferite canale - întreruperi ale lanțului de aprovizionare din
industrie, în special sectorul auto; scăderea cererii externe; închiderea frontierelor și
restricțiile interne. Însă, deși perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite
îngrijorări, Romania este o economie emergentă performantă. În viitor, analiștii se așteaptă
la o redresare puternică, pe scară largă, cu o creștere anuală de peste +7% în 2021 și peste
+4% în 2022, cheltuielile de consum și investițiile fixe fiind factorii cheie ai revenirii.
 Deși riscurile inflaționiste sunt crescute pe fondul unor politici
monetare în general slabe, politica monetară în România se
bazează pe țintirea inflației în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata
dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflației, chiar și atunci
când aceasta din urmă a fost peste intervalul țintă pentru cea mai
mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creșterii rapide, cu două
cifre, a salariilor. În urma impactului sever pe care Covid-19 îl
are asupra economiei, inflația a scăzut la începutul anului 2020
și a rămas în intervalul țintă până în primul trimestru al acestui
an. Astfel, Banca Națională a României a păstrat o politică
monetară relaxată pentru a atenua recesiunea prin reducerea ratei
dobânzii de referință și lansarea primului său program de relaxare
cantitativă (QE).
 Implicarea BNR in economie pe timpul pandemiei

Pe fondul redresării și al creșterii prețurilor la energie, inflația a

crescut la aproape 5% la mijlocul acestui an fiind cu mult peste
intervalul țintă. Pentru a stopa această creștere, ne așteptăm ca BNR
să înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare prin oprirea
relaxării cantitative și creșterea ratei dobânzii de referință. Prognoza
inflației rămâne însă ridicată, la peste 4% până la sfârșitul anului 2021
și de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.
Totuși, sunt riscuri semnificative de creștere/înrăutățire a prognozei
de mai sus din cauza următorilor factori: (i) creșteri susținute ale
prețurilor materiilor prime și costurilor transportului internațional; (ii)
întreruperi continue ale lanțului de aprovizionare; (iii) înăsprirea
condițiilor de pe piața muncii; (iv) creșterea rapidă și continuă a
creditului intern; (v) creșterea deficitului de cont curent și (vi)
deprecierea substanțială a leului.
 În ceea ce privește cursul de schimb al leului, în ultimii ani, acesta a fost
destul de stabil, deprecindu-se între -1% și -2% în medie pe an față de cursul
din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni
volatilitatea excesivă a valutei, regimul oficial al cursului de schimb fiind cel al
unei flotări controlate.
Este de așteptat ca exporturile și importurile să se recupereze puternic la
rate de creștere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să
rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. 17% din deficitul din
2020 și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanțat
prin investiții străine directe (ISD), mult sub nivelul așteptat de 75% și în
scădere față de un maxim recent de 192% în 2016. Acoperirea netă prin ISD a
deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat
pe piețele emergente. Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar
putea genera o creștere a nevoii de finanțare externă la niveluri critice. Mai
mult, tendința descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB
în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% și se
preconizează că se va menține la un procent de peste 50% în următorii ani.
Concluzii:
• Pandemia de COVID-19 a influențat negativ atat
economia Uniunii Europene, cât și economia României
• Un efect al pandemiei a fost șomajul .
• Majoritatea activitaților au fost mutate online pentru
prevenirea răspândirii virusului
• Deși economia României a suferit mai multe dificultăți
precum crize economice si pandemii globale , aceasta și-
a revenit treptat.