Istmul faringian

Loja tonsilei palatine

Regiunea palatină.
 Istmul faringian
-Comunicare ingustată
între cavitatea bucală
şi faringe.
 Limite:

-marginea liberă a
vălului palatin
-dorsul limbii-partea
presulcală posterioară
-arcurile palatine
Constituţie:
 1.Arcurile palatine
-formaţiuni musculo-
mucoase formate din
muschi, care ridică
mucoasa în 2 plici:
-arcus palatoglossus:
format din
m.palatoglos şi plica
glosoepiglotica
-arcus
palatopharyngeus:
m.palatofaringian şi
plica faringo-palatina
 2.Fosa tonsilară (loja amigdaliană)-
depresiune triangulară, formată din
divergenţa celor 2 arcuri palatine. Conţine
tonsila palatină.
-fossa supratonsilaris-între tonsila şi arcurile
palatine
-plica semilunaris-între arcurile palatine
-plica triangularis-repliu de mucoasa al
arcului palatoglos spre limba, acoperă în
parte tonsila.
 3.Tonsila palatină:
2 cm lungime,
forma de migdală.
Prezintă:
-suprafaţa medială
liberă care prezintă
depresiuni mici-
fossulae tonsilares,
cryptae tonsillares.
-suprafaţa laterală-
atasată peretelui
faringian, conţine
vasele tonsilare
 4. Inelul limfatic orofaringian Waldayer-
conţine formaţiunile limfoide de la nivelul
istmului faringian.
La constituţia inelului participă următoarele
elemente:
 -tonsilla palatină

 -tonsilla pharyngea -pe peretele post. al

faringelui, pe suprafaţa ei fiind presarată de

mici depresiuni: fossulae tonsillares,
orificiile criptelor tonsilare.
 -tonsilla tubaria
-în jurul orif. de
deschidere în faringe
a tubei auditive
 -tonsilla lingualis

-aglomerări limfatice
aflate în muc. părţii
postsulcale a dorsului
limbii.
 Regiunea
tonsilara:
 Fossa tonsilară-formă
prismă triangulară cu
baza inferior spre şantul
mucos dintre rădăcina
limbii şi peretele
faringian, şi cu vârful
spre unghiul de
diviziune al arcurilor
palatine.
 Pereţii:
-peretele anterior: arcul palatoglos-pilierul
anterior
-peretele posterior: arcul palatofaringian
-peretele inferior: plica triangulară
-peretele lateral (faringian) -formează
planşeul lojei tonsilare. Este format de
peretele faringian, care vine în raport la
exterior cu loja paraamigdaliană-prin
ea, tonsila vine în raport cu:
-pediculul vascular ascendent al tonsilei
palatine (rr.faringiene din a. faringiană
ascendentă, şi r. tonsilară din a. facială.)
-a. carotida internă şi externă.
 Conţinutul lojei: tonsila
palatină, capsula
tonsilară, pediculul
vasculo-nervos tonsilar,
spaţiul peritonsilar
(între pereţii lojei şi
capsula)
 Fossa supratonsilaris-
depresiune delimitata
de unghiul arcurilor
palatine.
 Regiunea palatină
Reprezintă septul
osteo-musculo-
membranos de
despărţire a
cav.bucale de
cav.nazală
 Format în partea ant.

pe o portiune de 2/3
de palatum durum,
iar în 1/3 post. de
palatum mole-velum
palatinum.
 Prezintă:
-torus palatinus:
mărime variabilă, pe
linia mediană
-raphe palat:
zonă mucoperiostală
avasculară pe linia
mediană a palatului
-papilla incisiva:
proeminenţă rotunjită
mucoasă, pe linia
mediană, la 1 cm
post. de incisivii
centrali superiori.
-plicae palatinae
transversae:
2-6 reliefuri ale
mucoasei, dispuse
radiar, simetric in
partea ant. a palatului
-foveola palatina:
depresiune mică pe
palatul moale, aproape
de linia mediană. Este
locul de deschidere al
ductelor glandelor
palatine.
 -proeminenţa cârligului proc. pterigoidian
-postero-medial de procesul alveolar.
 -foramen palatinum
majus
-în unghiul postero-lateral
al palatului osos la 5
mm de marg. post a
palatului şi la 1 cm
medial de procesul
alveolar.
 -linia Ah

-una sau mai multe linii

transverse, marchează
limita dintre palatul dur
şi moale.
Mucoasa regiunii palatine
 Mucoasa palatului dur este rezistentă şi groasă,

aderă puternic la periost.

 Se continuă pe faţa internă a procesului alveolar

cu mucoasa alveolară spre gingie.

 Conţine pe alocuri ț. areolar submucos şi glande.

În functie de reziliență, exista 3 zone:

 -zona fibroasă-
corespunde suturii
mediopalatine şi
rebordului alveolar al
palatului dur
 -zona grasoasă-simetric
în partea anterioară a
palatului dur, între
părţile zonei fibroase.
Conţine ț. submucos
adipos areolar.
 -zona glandulară-
în partea post. a bolţii,
conţine glandele
palatine.
 mucoasa vălului palatin
-mai subţire şi mai puţin aderentă
datorită numărului mare de glande
salivare.
 Suprafaţa nazală a vălului palatin este

tapetată de mucoasa cavităţii nazale

(mucoasa respiratorie)
Planul osteo-musculo-fibros

 Scheletul palatului:
-procesul palatin al celor 2
maxilare
-lama orizontală a celor 2
oase palatine
-sutura palatina mediana şi
transversa
 Lama musculo-
aponevrotica a palatului
moale conţine:
-aponevroza palatina-până
la mijlocul palatului moale
-muschii palatini
Arterele
 -a. palatina descendens:

prin a. palatina major şi

aa. palatinae minores,
vascularizează partea
post. a palatului dur şi
palatul moale.
 -a. nazopalatina

trece prin canalul incisiv şi

se distribuie părtii ant. a
bolţii palatine.
 -a. palatina ascendens

ramura colaterală a a.
faciale, este destinată
valului palatin.
Venele
 -vv. ascendente

-au traiect invers cu

arterele, se varsă în
plexul pterigoidian
 -vv.descendente

-iau calea v. linguale şi

venelor faringiene,
recoltează predominant
vasele valului palatin.
Limfaticele
 -nodi lymphatici

faciales
 -nodi limphatici retro-

pharingeales
 -nodi lymphatici parotidei
 -lantul jugular intern

Nervii
 -n.nasopalatinus

-ramura a n.maxilar, de la
ggl.pterigopalatin,
traversează gaura
sfenopalatina, ptr. a
ajunge la nivelul
mucoasei cav. nazale,
orientându-se pâna la
canalul incisiv.
 -n.palatinus major
-prin canalul palatin mare,
ajunge până la nivelul
dinţilor incisivi. Inervează
gingiile, mucoasa şi
glandele palatului dur
 -nn.palatini minores

-2-3, prin canalele palatine

mici, ajung la palatul
moale şi inervează uvula
palatină şi tonsilele
palatine prin ramuri
tonsilare
 -ramuri din n.IX si X

-ptr. inervaţia senzitivă a

istmului bucofaringian