Poluarea interioara (1)

 Spatii inchise: locuinte, birouri, sali

publice, locurile de munca
Aerul interior – sa corespunda
cerintelor,care asigura confort si nu
afecteaza sanatatea persoanelor expuse
Poluare interioara -poluant(i) ating o
concentratie care determina disconfort si
efect (potential) daunator asupra
organismului
 Poluarea interioara (2)
Expunere – profesionala
- nonprofesionala
Poluanti – din exterior
- din interior-fumul de tigara, NO2,
CO, fumul de lemne
- bacterii, virusuri, fungi,
protozoare, praf (fibre, particule solide,
azbest, radon, etc.)
- compusi organici volatili si
semivolatili
Poluarea interioara. Fumatul
 Forme
Fumat
Pipă,
Trabuc, ţigară de foi
Ţigaretă,
Inhalare praf de tutun,
Tutun mestecat
Consumul extractului din tutun
 Forme ale fumatului
• Fumatul activ
cine fumează ţigara

•Fumatul pasiv
Fumătorul pasiv poate inhala
2/3 din fumul de ţigară
 FUMUL DE TIGARA
= aerosol – format din subs.chimice
- Nicotina – subst. de baza
arderea 1 tigari → 2 l fum
→ 400 compusi chimici
- hidrocarburi aromatice, derivati de
gudron (benzpirene), nitrozamine, CO,
SO2, NOx, fenoli, acid cianhidric,
acroleina, acizi organici, etc.
 Istoricul fumatului

• Cristopher Columb În călătoria sa de descoperire a Lumii

Noi (1492, 3 august) el a văzut pentru prima dată frunza
de tutun (cadou de la nativi) şi a văzut pentru prima dată
cum fumează indienii - aprindeau frunzele de tutun,
inhalau fumul, şi expirau pe nări şi pe gură.

Conform credinţei spaniole, indienii

îşi câştigau curajul fumând tutun.
 Estimare
Consumul de ţigări pe cap de locuitor în ţările
dezvoltate este estimat la două-patru mii de fire.
= 6-12 fire zilnic
 Formarea obiceiului
-nu euforia,
-ci curiozitatea, imitaţia, exemplul, influenţa
psihologică şi socială joacă roluri importante
-depăşirea tensiunilor sau chiar a plictiselii
-efecte atribuite nicotinei:
scăderea oboselii, scăderea stării de somnolenţă,
pierderea de greutate, creşterea activităţii
mentale, efect calmant
 Răspândirea
Impact social pozitiv:
– prezenţa continuă a tutunului, disponibilitatea
– interese economice
– rolul mass-media
–deficite de apartenenţă socială
De obicei, tinerii încearcă să fumeze pentru prima dată
la vârsta de 13 ani.
2/3 din fumători s-au apucat de fumat înaintea vârstei de
18 ani.
Bărbaţii, locuitorii din zonele urbane şi cei defavorizaţi
sociali fumează mai mult.
Trebuie sa ai personalitate!!

Efect de turma!!!!!!!
 Tipuri de fumători
 Experimental: încercare ocazională
 Social: folosit în cadrul grupurilor, ocazional, de
dragul companiei.
 De situaţie: în cazul unor stări de stres sau
probleme, împreună cu consumul de droguri,
nu se mai consumă dacă starea de stres dispare, dar
dacă apare una nouă, atunci se consumă din nou.
 Regulat: la intervale de timp specifice,
nedepinzând de starea psihică.
 De nevoie: la cei dependenţi.
 CINE SUNT FUMĂTORII?
Fumător = cel care fumează zilnic cel puţin 5-10
ţigări
- efectul nicotinei se poate simţi şi după prima
ţigară
- starea psihică este schimbătoare
dependenţa apare la utilizarea pe termen lung
Dependenţa psihica!!!
 Substanţele active ale
fumului
 o ţigară - aprox. 2 l fum
 mai mul de 4000 de compuşi, 60 cancerigeni
 nicotina - excită, paralizează sistemul nervos autonom,
creşte pulsul şi fluxul sanguin, îngusteaza vasele de
sânge, schimbă metabolismul
 hidrocarburi aromatice
 derivate de gudron (3,4-benzpirena, nitrozamina) –
cancerigen
 monoxid de carbon - tulburări cardio-vasculare,
blocarea arterelor
Nicotină
• Substanţă otrăvitoare (doza mortală: 20-60 mg)
• Efecte
1. efectele neurologice
a) calmează
b) dă poftă de viaţă
2. efecte digestive
a) creşterea peristaltismului
b) „scade pofta de mâncare”
c) scade simţurile olfactive şi cele de gust
3. efecte cardio-vasculare
a) îngustarea vaselor de sânge
b) creşte tensiunea arterială
c) creşte pulsul
 Simptomele intoxicaţiei cu nicotină
 ameţeală,
 durere de cap,
 greaţă, diaree,
 frisoane, transpiraţii,
slăbăciune musculară severă,
 puls iniţial slab,
 tensiune înaltă,
 pupile mici.
În cazul intoxicaţiilor severe apar următoarele simptome:
pierderea conştiinţei, convulsii, stări de şoc, oprirea
respiraţiei, moarte.
NU există antidot.
Gudron
 multitudine de materiale în procesul de
combustie
 cancerigen
 În plămânul celui care fumează cel puţin
10 ţigări pe zi în 10 ani se adună 1 kg de
gudron
Monoxid de carbon
 În cazul arderii incomplete
 Incolor, inodor, insipid
 toxic
 se leagă mai puternic de hemoglobină
decât oxigenul, şi prin urmare, elimină
oxigenul din sânge
 intoxicaţii: gaze de eşapament, încălzire,
autogaizere, ardere incompletă
Simptome de intoxicare cu CO
Intoxicaţie slabă:
cefalee, greaţă, stare generală alterată, slăbăciune
musculară, dificultăţi de respiraţie
Intoxicaţie gravă:
dispnee, ritm cardiac slab, pierderea conştiinţei,
convulsii, comă - moarte
Intoxicaţie cronică: (atunci când nu se inhalează o
cantitate mare de CO, ci treptat din ce în ce mai
mult)
 dureri de ca, insomnie, tulburări de memorie,
tulburări de mişcare
Nu există nici ţigară, nici fumat în
condiţii de siguranţă.

- Fumul ajunge în căile respiratorii 20-95%.

Nicotină 0,4-1,4 mg/ţigară max. 1 mg
Gudron 1-22 mg/ţigară max.12 mg
Monoxid de carbon cc. 15 ml/ţigară
Cauză şi efect
Incendii
Efect financiar
Contaminare
Dăunează sănătatea
 Calcul
Domnul Fumător fumează zilnic în valoare de 2 €
Costul lunar: 30 x 2 = 60€
valoare: o pereche de cizme, haină
Cost anual: 365 x 2 = 730 €
valoare: Plasmă TV, vacanţă plăcută cu familia
Costul pe 10 ani: 10 x 365 x 2 = 7300 €
valoare: o maşină
Costul pe viaţă:
50 x 365 x 2 = 36.500 €
Valoare : o casă
 Prima ţigară
de obicei însoţită de greaţă, care este
atribuită intoxicaţiei uşoare cu nicotină
-ameţeală, salivaţie excesivă,
transpiraţie, palpitaţii, slăbiciune
 Fumatul pe termen lung
- bronşită cronică şi emfizem
-îmbolnăvirea pulmonară, limbii, faringelui, cancere ale
laringelui
- îmbolnăviri cardio-vasculare (infarct, ocluzia arterei)
- gastrite şi ulcer gastric
- boli ale glandelor endocrine
- scade imunitatea
- depuneri marou pe degete, piele, dinţi
-apare mai repede îmbătrânirea şi ridurile
- scade eficienţa de lucru, creşte numărul de accidente
 Bronşită cronică şi emfizem

- reduce în mod semnificativ valorile funcţiei

pulmonare
-mai ales o mulţime de tuse dimineaţa şi salivă
-după încetare, condiţiile revin la normal foarte
greu sau deloc
 Căi respiratorii, plămâni

• Bronşită cronică
• Emfizem
 Cancer pulmonar
-cei care fumează 20 de ţigări pe zi, au şanse de
10 ori mai mari sa facă cancer bronşic, pulmonar
 Îmbolnăviri cardio-vasculare

- Cei care fumează 20 de ţigări pe zi sunt

dispuşi de 1,5-4,5 ori la accidentele vasculare
La femei riscul este mai mare, mai ales în
cazul utilizatoarelor obişnuite de contraceptive
Arteroscleroza Vasoconstricţie
Se depune în sânge o substanţă asemănătoare
varului, astfel se îngustează secţiunea transversală
şi se reduce fluxul sanguin la organe.
• Secţiunea transversală se reduce nu numai din
cauza depunerilor, ci se schimbă şi structura.
 Efecte fetale
 anomalii ale placentei
 avort sau moarte spontană a fătului
 naştere prematură sau cu greutate mică
 retardare fizică şi mentală
scade IQ-ul copilului
 nivel ridicat de moarte spontană
a fătului
teratogene, mutagene
 Dependenţa
-duce la obişnuinţă, greu de renunţat
Dependenţa de nicotină = dorinţa de a fuma
- Pot apărea simptome grave de intoxicaţie:
tremor, convulsii, şoc
-înlocuirea nicotinei poate reduce foamea şi
simptome de sevraj

tablete, guma de mestecat, plasture

 Fumatul pasiv
=inhalarea de la alţi oameni a fumului de ţigară
- Cele mai frecvente simptome: conjunctivită, cefalee,
secreţii nazale, tuse, ameţeli, greaţă
-la copii cresc cazurile de amigdalite, otită medie,
pneumonie
 STATISTICĂ
-Speranţa medie de viaţă la naştere scade cu 5-8
ani
- Fumatul unei singure ţigări poate scurta viaţa
cu 5,5 minute apoximativ, durata în care se
fumează acea ţigară.
60 ani x 365 zile x 20 fire = 438.000 fire
5 ani x 365 zile x 24 ora x 60 minute
= 2.628.000 minute
 STATISTICĂ
- Anual 4-5 millioane de oameni mor din cauza
fumatului
- 90% din decesele de cancer pulmonar,
- 30% din toate cazurile de cancer,
- 80% din toate cazurile de bronsită acută şi
emfizem pulmonar,
- 20-25% din toate bolile cardiace coronariene şi
decesele de accident vascular cerebral
 Fumatul în lume

Anual aproape 6 milioane decese

1 deces la aprox. 6 secunde!

Tutunul este cea mai importantă cauză
evitabilă de decese de pe glob.

Din două persoane care folosesc tutun
sub o formă oarecare, una va muri din
cauza acestuia.

În medie, fumătorii mor cu 13-14 ani mai
devreme decât nefumătorii.
 În România fumatul ucide:

~33.000 de oameni în fiecare an

= 90 de persoane / zi
= 4 persoane / oră
= 1 om / 15 minute

Comunicat de presă al Ministerul Sănătăţii, 31.05.2010.

 RENUNŢAREA
Cel mai important: să nu fumezi niciodată.
- Cu cât renunţi mai repede, cu atât vor fi mai
mici efectele fumatului
- Beneficiile rapide ale renunţării:
scăderea simptomelor respiratorii,
reducerea cazurilor de infecţii respiratorii,
îmbunătăţirea performanţelor fizice şi mentale.
-nu este un eveniment simplu, ci un proces
 sprijinirea intenţiei şi a voinţei existente
 metodă medicală şi psihologică
- Tabex, plasture cu nicotină, gumă de mestecat
- staţii de consultanţă, cursuri şi sprijin
responsabilitatea societăţii
conştientizarea culturii de sănătate cores-
punzătoare
scăderea, prevenirea fumatului
 Sarcinile medicilor
interviu personal, consiliere individuală cu privire
la beneficiile renunţării, cum este posibil
viziune clară pentru pacienţii greşit informaţi,
pentru a spori motivaţia pentru renunţ,
materiale informative, pliante,
tratamente care substituiesc
nicotina
 Nevoia de asistenţă pentru
fumători

Rata reuşitei
renunţării pe cont
propriu 3-5%

Fumătorii au
nevoie de asistenţă
 Asistenţa pentru fumători

Programe adresate grupurilor de fumători

Programe adresate fumătorilor individuali

Asistenţa farmacologică
Motivele renunţării, respingerea îndoielilor
Etape de înlocuire a nicotinei
Trebuie aleasă perioada optimă.
Cine nu a încercat, nu poate spune : oricum nu voi
reuşi.
Cei care nu fumează, au bucurii mai mari în viaţă.
Merită câteva săptămâni de nervozitate pentru o viaţă
mai lungă şi mai bună.
Ulterior se poata da jos excesul de greutate.
Pe lângă exemple pozitive, sunt şi exemple negative.
Şi cei care fumează “uşor” au efecte negative.
Dacă renunţi acum… I
 În 20 de minute revine pulsul şi fluxul
sanguin normal .
 În 8 ore nivelul oxigenului din sânge
revine la normal.
 În 24 de ore iese din organism monoxidul
de carbon, plămânul începe să se cureţe.
 Dacă renunţi acum… II
 În 48 de ore nicotina iese în totalitate
din organism. Creşte semnificativ
simţul mirosului şi a gustului.
 În 72 de ore respiraţia devine mai
uşoară, bronhiile se relaxează.
 În 2-12 săptămâni fluxul sanguin se
îmbunătăţeşte.
Dacă renunţi acum… III
 În 3-9 luni problemele respiratorii devin mai
mici, se reduce numărul de tuse, dificultăţile
de respiraţie. Funcţiile pulmonare cresc cu
10%.
 În 5 ani scade riscul apariţiei de infarct la
jumătate faţă de un fumător.
 În 10 ani scade riscul apariţiei de cancer la
plămân la jumătate faţă de un fumător.
 Riscul apariţiei de infarct revine la nivelul unui
nefumător.
REŢETĂ AMERICANĂ PENTRU RENUNŢ
Hotăreşte-te că nu mai vrei să fumezi!
Nu te lăsa instantaneu, ci treptat!
Să ai tot timpul ţigară la îndemână!
Fumează mărci de ţigări ce nu îţi plac!
Bea ceaiuri sau sucuri în loc de cafea,. dacă
fumezi de obicei cu cafeaua!
Să pui accent pe bunăstarea fizică!
Spune prietenilor că vei renunţa!
Pune deoparte banii de ţigară şi cumpără-ţi
cadouri!
Dacă totuşi nu eşti în măsură să renunţi complet,
fumează ţigări lungi, subţiri, cu filtru, încet şi nu
fuma întreaga ţigară.
 Prevenirea primară
-reducerea producţiei de tutun
- ţigări cu conţinut scăzut de nicotină, gudron
- inscripţii de avertizare
- interzicerea reclamelor cu ţigări
- restricţia sau interzicerea fumatului în locurile
publice
- legislaţie adecvată, politica fiscală
-programe educaţionale ale gradului de
conştientizare a bolii (educaţie, mass-media,
ONG-uri)
buna dezvoltare a culturii de sănătate
 Argumentele împotriva
fumatului
Dăunător pentru sănătate, afectează calitatea
vieţii,
Pasiune ce poate deveni permanentă
Izvor pentru conflicte, dăunător pentru mediu
Costisitor
 Politica fumatului
Rolul principal îl are statul
- Trebuie să işi propună câţi bani să investească
în campanii anti fumat, trebuie sa decidă ce fel
de măsuri să ia împotriva fumatului, spijinirea
ONG-urilor.
Strategie gândită adecvat
activitatea ONG-urilor
Programe şi activităţi anti-fumat
Sprijinul comportamentului non-fumător.
 Metode
Chestionare : studiu de cunoştinţe, obiceiurile de fumat,
atitudini, vizualizări
Aparenţe verbale şi cu imagini anti fumat
Programe educaţionale
Material de propagandă: matrice, placate, inscripţii,
tricouri
Povestirea experienţelor proprii
Vorbirea cu persoane nefumătoare, cu cei care fumează
puţin şi mult.
Arătarea efectelor negative prin experimente simple
Servicii de sănătate, reclame cu organizaţii de educare
 Zilele fără Tutun

Ziua Mondială
fără Tutun - 31
mai

Ziua Naţională
fără Tutun -
a treia joi din
luna noiembrie.
 Contaminarea aerului cu
microorganisme

 este un criteriu important pt. aprecierea

conditiilor de igiena in spatii inchise, in:
- unitati publice
- institutii de copii
- unitati sanitare
 Incarcarea microbiologica depinde:
- densitatea populatiei, aglomerarea
- proprietatile fizice ale aerului
- conditiile de salubritate
 microorganisme:
- bacterii
- virusuri
- fungi
 Flora criofila 15-20 C
 Flora mezofila 35-40 C
 Flora termofila 50-60 C

SURSE
CONTROL in: spitale, institutii de copii,
unitati alimentare, industria
medicamentelor, sali publice
 Indicatori

 Numar total de germeni

 Numarul streptococilor – semnificatie
sanitara + epidemiologica
 Numarul stafilococilor -
 Metode de determinare
 prin sedimentare - metoda sedimentarii
Koch
- 2 cutii Petri
- 10 minute la 1 m
- incubare 48 ore la 37 C
N = n x 100 N-nr.germeni/m3 aer
n- nr.total colonii dezv.
 Norme igienico-sanitare
 Numar total de germeni
LOCUINTE Vara Iarna
Aer curat Sub 1500 Sub 4500
Aer impurificat Peste 1500 Peste 7000

Saloane Sala de Terapie Sala de Sala

de spital nastere intensiva operatii aseptica
600 500 500 300 100

Germeni/ Germeni/ Germeni/ Germeni/ Germeni/

m3 la 37 m3 la 37 m3 la 37 m3 la 37 m3 la 37
C C C C C
 Norme igienico-sanitare
 Numarul streptococilor
Vara Iarna
Aer curat Sub 16 Sub 36
Aer impurificat Peste 36 Peste 124
 Controlul bacteriologic al
suprafetelor si mainilor
 CONTROL in: spitale, institutii de copii, unitati de
alimentatie publica, industria medicamentelor,
sali publice, laboratoare
 METODE:
- Stergerii suprafetei cu tampon steril
- Calcul: N = nx10xd/S N-nr.germeni/cm2
n- nr.total colonii dezv.
d-dilutia
S-suprafata controlata
in cm
 Norme igienico-sanitare
Suprafete Sali de Sali de Mana Mana
obiecte spital nastere, operatie chirurgului asistenti
prematuri
5 3 2 15 40
germeni/cm2 germeni/cm2 germeni/cm2 germeni/mana germeni/mana
MULTUMESC pentru
atentie!