STRATEGIA GLOBALA A OMS IN

INOFENSIVITATEA
PRODUSELOR ALIMENTARE
A E L A B O R AT A N T O N A N A T M A P - 1 9 1
 CUPRINS

Siguranța alimentară: o prioritate pentru sănătatea publică

Factori de risc
Rolul OMS în siguranța alimentară
Strategia globala a OMS in inofensivitatea produselor
alimentare
Nutriția sănătoasă și sigură
 SIGURANȚA ALIMENTARĂ

Disponibilitatea alimentelor sigure promovează

sănătatea oamenilor și este unul dintre
drepturile fundamentale ale omului. Alimentele
sigure au efecte benefice asupra sănătății și
productivității și oferă o bază eficientă pentru
dezvoltare și reducerea sărăciei. Oamenii își
exprimă din ce în ce mai mult îngrijorarea cu
privire la riscurile pentru sănătate asociate cu
agenții patogeni microbieni și substanțele
chimice potențial periculoase conținute în
alimente. Până la o treime din populația țărilor
dezvoltate suferă de boli alimentare în fiecare
an, iar în ceea ce privește țările în curs de
dezvoltare, această problemă pare să fie și mai
răspândită.
DE CE SIGURANȚA ALIMENTARĂ ESTE O PROBLEMĂ
MAJORĂ A SĂNĂTĂȚII PUBLICE?

În ultimele decenii, au fost raportate focare grave de boli

transmise de alimente, ceea ce confirmă importanța
sănătății și sociale a acestor boli pentru sănătatea umană.
Consumatorii din toate colțurile lumii sunt din ce în ce
mai preocupați de focarele de boli transmise de alimente.
Cu toate acestea, focarele par a fi cele mai vizibile aspecte
ale unei probleme mult mai largi și mai răspândite. Bolile
alimentare afectează cel mai mult copiii, femeile
însărcinate, persoanele în vârstă și persoanele care suferă
deja de alte boli. Bolile alimentare nu numai că au un
impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării
oamenilor, dar au și anumite consecințe economice pentru
indivizi, familii, colective, cercuri de afaceri și țări în
ansamblu. Aceste boli pun o povară grea asupra
sistemelor de sănătate și reduc semnificativ
productivitatea activității economice. Cele mai sărace
segmente ale populației trăiesc, de regulă, într-o zi și, prin
urmare, pierderea veniturilor din cauza bolii alimentare dă
problemei sărăciei un caracter pe termen lung.
 FACTORI DE RISC

Produsele alimentare pot fi contaminate cu diferite tipuri de microorganisme

patogene care provoacă boli infecțioase.Pentru apariția unui proces infecțios, este
suficient caa existat o cantitate mică de agent patogen în produsul alimentar,care,
după intrarea în corpul uman, se înmulțește în elși provoacă boala corespunzătoare.
Prins în produsemicroorganismele patogene se pot reține în ele de ceva
timpviabilitatea. Bolile care se dezvoltă ca urmare a utilizării alimentelor și a apei
contaminate,ele sunt caracteristice numai pentru oameni. Astfel de boli sun holera,
dizenteria, febra tifoidă și paratifele A și B.
 FACTORI DE RISC
Produsele chimice sunt o sursă semnificativă
de boli transmise de alimente, deși efectele lor
sunt adesea dificil de legat de aportul unui
anumit produs alimentar. Contaminanți
chimici în produsele alimentare includ toxine
naturale, cum ar fi micotoxinele și toxine
marine, poluanți de mediu, cum ar fi mercur,
plumb, radionuclizi și dioxine. Aditivii alimentari și nutrienții, cum ar fi
vitaminele și mineralele esențiale,
reziduurile de pesticide și medicamentele
veterinare sunt utilizate în mod arbitrar
pentru extinderea sau îmbunătățirea
sistemului de alimentare cu alimente, dar
mai întâi este necesar să se obțină dovada
că toate aceste utilizări sunt sigure.
• Conștientizarea publică a prezenței substanțelor chimice în
alimente este relativ ridicată și, în acest sens, consumatorii
continuă să-și exprime îngrijorarea cu privire la riscurile
pentru sănătate cauzate de aditivii necontrolați ai substanțelor
chimice din alimente. În plus, oamenii își exprimă din ce în ce
mai mult îngrijorarea cu privire la contaminanții care intră în
lanțul alimentar ca urmare a poluării mediului industrial.
 ROLUL OMS ÎN SIGURANȚA
ALIMENTARĂ
OMS se ocupă de problemele de siguranță
alimentară de peste 50 de ani. Multe
activități în acest domeniu se desfășoară în
strânsă cooperare cu FAO (Food and
Agriculture Organization of the United
Nations ). În mai 1963, cea de-a
șaisprezecea sesiune a Adunării Mondiale a
Sănătății a aprobat înființarea unui Program
comun FAO/OMS privind standardele
alimentare cu Comisia Codex Alimentarius
ca organism principal. Obiectivul principal
al Comisiei este de a proteja sănătatea
consumatorilor și de a asigura practici
echitabile în cadrul sistemului de comerț cu
produse alimentare prin elaborarea
standardelor alimentare cuprinse în codul
alimentar (Codex Alimentarius).
 STRATEGIA GLOBALA A OMS IN
INOFENSIVITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

Scopul strategiei în domeniul inofensivității produselor alimentare este micșorarea

riscului și bolilor provocate de produsele alimentare.
Această strategie vizează trei direcții principale:
• propagarea și menținerea lucrărilor pentru elaborarea unor sisteme
stabile, complexe, inofensive alimentare, bazate pe studierea riscului;
• elaborarea măsurilor științifice, care sunt necesare de implementat pe tot
ciclul tehnologic, care sunt îndreptate pentru stoparea factorilor
microbiologici și substanțelor chimice în caz de condiții neadecvate;
• aprecierea și dirijarea riscului de provenință alimentară;
• informarea și colaborarea cu alți întreprinzători și parteneri
 Modul de implementare al strategiei constă în:

• întărirea sistemului de control epidemiologic asupra bolilor

provocate de produsele alimentare;
• ameliorarea aprecierii factorilor riscului;
• elaborarea metodelor de apreciere a inofensivității produselor
alimentare fabricate după tehnologii noi;
• ameliorarea rolului științific al OMS în Comisia Codex
Alimentarius;
• întărirea sistemei de informație și propagandă în legătură cu
riscurile;
• ameliorarea colaborării internaționale și naționale;
• întărirea potențialului format în țările în curs de dezvoltare.
 NUTRIȚIA SĂNĂTOASĂ ȘI SIGURĂ
• O nutriție sănătoasă ar trebui să
includă implementarea unui regim
alimentar. Nutritia este estimată în
funcție de numărul de mese, de
timpul meselor, de intervalul de
timp dintre mese, precum și de
distribuția cantitativă (calorică) a
alimentelor prin consum.
• Diverse în setul de alimente: bogate
în legume, fructe, fructe de pădure,
produse din cereale aproape de
cereale integrale, includ produse
care conțin amidon și fibre
dietetice, cereale, paste, cartofi etc.
• Asigurați restricționarea consumului de grăsimi saturate.
• Când utilizați lapte și produse lactate - acordați preferință produselor cu conținut scăzut de
grăsimi.
• Includeți în mod regulat pește în dietă, în special pește marin gras (hering, macrou, sardine,
ton etc., inclusiv conserve), cel puțin de două ori pe săptămână
• Includeți cel puțin 400g de fructe, fructe de pădure și legume.
• Preferați pâinea și alte produse din făină din făină grosieră.
• Asigurați restricții la zahăr: consumați mai puțin zahăr (dar nu este nevoie să renunțați la
dulciuri cu totul).
• Asigurați restricția de sare: evitați consumul excesiv de alimente sărate (carne afumată,
cârnați, brânză, gustări sărate etc.), reduceți cantitatea de sare din alimente și în timpul
preparării și la masă (aportul total de sare nu trebuie să depășească 6-8g pe zi; este mai
bine să folosiți sare de masă iodată). Pentru ca mâncarea să nu pară lipsită de gust, puteți
înlocui sarea cu legume picante și condimente.
• Asigurați consumul de lichide de cel puțin 1,5 litri pe zi (apă sau ceai, verde sau negru,
compoturi, sucuri, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și alte surse
PIRAMIDA NUTRIȚIEI SĂNĂTOASE
• Recomandările privind consumul
corect de produse alimentare pentru
claritate sunt prezentate sub forma
unei "piramide a unei alimentații
sănătoase".
• Piramida nutriției sănătoase sau
piramida alimentară este o
reprezentare schematică a
principiilor nutriției sănătoase
dezvoltate de nutriționiști (1992-
2013) și aprobate de OMS.
Alimentele care alcătuiesc baza
piramidei trebuie consumate cât mai
des posibil, în timp ce alimentele
din vârful piramidei trebuie evitate
sau consumate în cantități limitate.
 CONCUZII

Cu ajutorul și îndrumarea OMS, este necesară implementarea și monitorizarea

acțiunilor bazate pe date științifice și context cultural. Cu toate acestea, o abordare
cu adevărat multisectorială, cu mobilizarea resurselor și a cunoștințelor tuturor
participanților din întreaga lume și combinarea eforturilor lor este importantă pentru
progresul durabil.
Schimbările în natura dietelor și a activității fizice vor fi graduale, iar strategiile
naționale trebuie să ofere un plan clar pentru măsurile de prevenire durabile pe
termen lung. Cu toate acestea, modificările factorilor de risc și ratele de prevalență a
bolilor netransmisibile pot apărea destul de repede atunci când se iau măsuri
eficiente. Prin urmare, planurile naționale ar trebui să indice, de asemenea, sarcini
practic realizabile pentru perioadele scurte și intermediare.
Implementarea acestei strategii de către toți participanții săi poate duce la una dintre
cele mai importante și pozitive schimbări în sănătatea populației.
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.iksystems.ru/a673/
• https://gnicpm.ru/wp-content/uploads/2020/01/global_strategy
_voz_diet.pdf
• https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/42559/92415
45747_rus.pdf
• http://50.rospotrebnadzor.ru/rss_all/-/asset_publisher/Kq6J/co
ntent/id/1191834
• https://
grot-school.ru/images/doc/Setevoe-vzaimodejstvie/Metodiche
skie-materialy/prilozhenie-3
• https://books.ifmo.ru/file/pdf/1661.pdf