Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – București

Facultatea de Medicină

Catedra de Anatomie
 Trigonul Femural

Trigonul femural este o regiune

topografică descrisă de Scarpa situată
pe faţa anterioară a coapsei, la
rădăcina membrului inferior, situată în
planul muscular subfascial.
Trigonul femural este delimitat:

a) Superior - de ligamentul inghinal

(Fallopio), reprezentat de marginea
inferioară a aponevrozei oblicului
extern, între SIAS şi tuberculul pubic.

b) Lateral, m croitor, m. satelit al arterei

femurale, între originea sa pe SIAS şi
intersecţia cu a. femurală.

c) Medial, m. adductor lung.

Trigonul femural are forma unui trunchi de
piramidă triunghiulară, cu:
-baza mare situată superior;
-baza mică situată inferior;
-perete anterior, reprezentat de fascia
cribroasă;
-perete postero-lateral;
-perete postero-medial
Baza mare este reprezentată de lacuna
vasculară.
Baza mică se continuă cu porţiunea mijlocie a
tecii vaselor femurale, delimitată de următorii
pereţi
-anterior, de foiţa posterioară a dedublării
fasciei lata, ce formează fascia m. croitor
-postero medial, de fascia m. adductor lung 1. canal femural 2. inel femural 3. lig lacunar 4.
fascia lata (cornul sup al marginii falciforme) 5. ggl
-postero-lateral, de fascia m. vast medial. inghinali prof 6. teaca vaselor femurale 7. fosa
Se continuă inferior cu canalul adductorilor ovală 8. teaca vaselor femurale 9. r femurală a n
genitofemural 10. lig inghinal 11. fascia iliopsoică
Hunter. 12. n femural și vasele iliace externe
 Peretele anterior - Fascia cribroasă
Este reprezentată de fascia lata la nivelul trigonului
femural.
La nivelul marginii laterale a m croitor, fascia lata se
dedublează formând teaca m. croitor, iar la marginea
medială a m. croitor, cele două foiţe fuzionează
pentru ca apoi să se dedubleze din nou, participând
la formarea porţiunii superioare a tecii vaselor
femurale, delimitată:
• anterior, de foiţa superficială a fasciei lata
(fascia cribroasă)
• postero-medial, de fascia m. pectineu și
postero-lateral de fascia m. iliopsoas, la
formarea cărora participă foiţa posterioară a
fasciei lata.
 La nivelul trigonului, foiţa anterioară a fasciei
lata este mai densă în partea laterală a trigonului
(unde, printr-o dedublare trece n. femurocutanat
lateral) şi mai subţire în partea medială, unde este
formată de travee conjunctive ce se întretaie şi
delimitează orificii prin care trec elemente
vasculare, limfatice şi nervoase. Datorită prezenţei
acestor orificii se numește fascie cribroasă.
Prin orificiile mici ale fasciei cribroase trec:
• rr superficiale ale a femurale: a epigastrică
superficială, a circumflexă iliacă superficială,
aa ruşinoase externe - sup şi inf
• Rr. cutanate din r. femurală a n. genitofemural
• Rr. cutanate anterioare din n. femural
(eventual)
• vasele eferente ale nodulilor inghinali
superficiali.
 Între peretele anterior şi tegument, în
paniculul adipos se găsesc elementele
vasculonervoase superficiale şi nodulii limfatici
inghinali superficiali, ce determină o
depresiune a fasciei cribroase, denumită fosă
ovală – hiatusul venei safene mari.
La nivelul hiatusului safenei se găseşte
frecvent un nodul limfatic inghinal profund, în
apropierea crosei safenei.
 Principalul orificiu al fasciei cribroase este hiatusul
venei safene mari.
Superior, hiatusul este slab delimitat deoarece la
acest nivel foiţa superficială a fasciei aderă la adventicea
safenei.
Marginea inferioară a hiatusului este bine delimitată,
purtând numele de margine falciformă (ligament Allen-
Burns - săgeată).
Se prezintă ca o arcadă alungită, cu concavitatea spre
superior şi medial, cu două coarne:
• * superior, ce trece lateral de v. safenă mare şi se
prinde pe ligamentul inghinal, fibrele sale mergând
cu ligamentul inghinal până la inserţia pe tuberculul
pubic

• **inferior, care trece pe sub vena safenă mare

continuându-se cu foiţa profundă a fasciei lata pe
faţa anterioară a m pectineu, cu care ajunge la
creasta pectineală
 Hiatusul venei safene mari (săgeată)
1. v epigastrică superficială 2. funicul spermatic 3. stâlpul lat al orificiului superficial 4. peretele ant al canalului
inghinal 5. ggl inghinal superficial 6. v circumflexă iliacă superficială 7. m croitor 8. m tensor al fasciei lata
9. m drept femural 10. margine falciformă 11. corn sup 12. corn inf 13. v safenă mare 14. m adductor lung
15. v rușinoasă ext 16. m pectineu 17. m gracilis 18. fascia cribroasă 19. fascia lata 20. m iliopsoas
 Pereții postero-lateral și postero-medial
Sunt reprezentaţi de mm. iliopsoas şi
pectineu, înveliţi de fasciile lor şi care
formează planşeul trigonului femural.

Peretele postero-lateral este format de m

iliopsoas, care iese din pelvis prin lacuna
neuromusculară. În unghiul dintre m. iliac
şi m. psoas, se găseşte n. femural.

Peretele postero-medial este format de

m. pectineu, a cărui origine pe creasta
pectineală participă la formarea
ligamentului pectineal Cooper.
Conținutul trigonului
Artera femurală
Limite:
 Se află la ½ distanței dintre SIAS și simfiza pubiană.
 Continuă artera iliacă externă de sub ligamentul
inghinal și se termină la nivelul hiatusului
adductorilor, la acest nivel are traiect spre fosa
poplitee si poartă denumirea de artera poplitee.
 Mușchiul croitor este mușchiul satelit al arterei.
Traiect și raporturi:
 Lacuna vasculară
 Trigon femural
 LM – N A V
 Este situată superficial
 E acoperită de fascia cribroasă
 Posterior se află m.pectineu și m.iliopsoas
 1/3 mijlocie – încrucișată A de m.croitor
Conținutul trigonului
La nivelul trigonului artera femurală are 3 porțiuni
proximal, mediu și distal.

Proximal, în trigon, artera se găsește în teaca

formată de:
- Anterior fascia cribroasă.
- Posteromedial de fascia mușchiului pectineu.
- Posterolateral de fascia mușchiului iliopsoas

 La acest nivel artera este superficial situată și este

încrucișată anterior de vena circumflexă iliacă.
 Mm. iliopsoas și pectineu o separă de articulația
șoldului  poate fi comprimată în cazul hemoragiilor.
 Medial se află vena femurală iar lateral nervul femural.
In 1/3 medie a trigonului
Teaca vaselor femurale va avea ca delimitări :
 Anterior – foița posterioară a fasciei lata (m. croitor
incrucișează artera si trece spre medial)
 Postero-medial – fascia muschiului-adductor lung.
 Postero-lateral se afla fascia mușchiului vast medial.

Distal în trigonul femural

Teaca vaselor femurale poartă numele de canalul
adductorilor, pereții sunt delimitați astfel:
 Postero - medial - fascia muschiului adductor mare.
 Postero - lateral fascia mușchiului vast medial.
 Anterior - din fibrele arcuate dintre cei doi mușchi – se
formează o structură ce poartă numele de membrana
vastoadductorie (posterior de mușchiul croitor).
La acest nivel, vena femurală se așează posterior de artera
femurală și apoi lateral, iar nervul safen se situează medial.
 LM – Vena femurală, Artera femurală, Nerv
safen (continuă inferior n.femural)
Ajunge la nivelul hiatusul m.adductor mare de unde se
continuă cu a. poplitee
 Ramurile arterei femurale:
 
1) Artera epigastrica superficiala- trece peste ligamentul
inghinal si ajunge subcutanat in dreptul aponevrozei
muschiului oblic extern unde se va anastomoza cu artera
epigastrică inferioară, artera circumflexă iliaă superficială.
2) Artera circumflexă iliacă superficială –perforează fascia
cribroasă, trece peste ligamentul inghinal și se va anastomoza
cu precedenta si cu circumflexa femurală laterală.
3) Artere rusinoase externe – două la număr (superior și
inferior de crosa venei safene) – se termină la nivel scrotal,
labial, acestea dau și ramuri pentru ggl. inghinali
superficiali.
4) artera descedentă a genunchiului – se desprinde în
canalul adductorilor – irigă fața medială a genunchiului
Ramură safenă
Ramuri articulare
 Ramurile arterei femurale:
 
5) Artera femurală profundă - la 4/5 cm sub ligamentul inghinal. Trece pe fața
anterioară a mușchiului pectineu între acesta și mm adductor lung. În continuare
se află între mușchiul adductor scurt si mare ca apoi să ajungă în regiunea
posterioară a coapsei
Ramuri:
 artera circumflexă femurală medială - irigă muschii pelvitrohanterieni, muschii
posteriori ai coapsei si articulatia soldului
 Ramura profundă
 Ramura ascendentă
 Ramura transversă
 Ramura acetabulară – pătrunde în acetabul + r.acetabulară din
a.obturatoare și ajunge la capul femural împreună cu lig.capului femural.
 artera circumflexă femurală laterală – irigă articulația șoldului
 Ramura ascendentă
 Ramura transversă
 Ramura desccendentă
 artere perforante (3-4) – ajung în regiunea posterioară a coapsei
Nervul femural

Intra-abdominal, din trunchiul nervului femural se desprind

ramuri musculare pentru muschiul iliac și muschiul pectineu.
La 2-3 cm inferior de ligamentul inghinal, nervul femural se
împarte într-o diviziune anterioară și o diviziune
posterioară, printre care trece a. circumflexă femurală
laterală, din a femurală profundă.
Diviziunea anterioară se împarte în:
-n m. croitor;
-n cutanat femural intermediar;
-n cutanat femural medial
Din diviziunea posterioară se desprind:
-n m drept femoral;
-n m vast lateral;
-n m vast intermediar;
-n m vast medial;
-n safen
Nervul safen
Este cea mai mare ramură a nervului femural şi
acompaniază artera femurală la nivelul canalului
subsartorial şi al canalului adductorilor (Hunter).
Perforează apoi membrana vasto-adductorie,
trece pe faţa medială a genunchiului, între
tendoanele mm croitor și gracilis, devenind
subcutanat şi descinde de-a lungul porţiunii mediale
a gambei, însoţind vena safenă mare până la nivelul
treimii inferioare a gambei, unde se divide dând
naştere la ramuri care inervează pielea porţiunii
mediale a piciorului până în apropierea halucelui.
Nervul safen dă naştere următoarelor ramuri:
ramura infrapatelară, destinată tegumentului
regiunii anterioare a genunchiului;
ramuri cutanate crurale mediale, care
inervează tegumentul feţei mediale a gambei
și marginiea medială a piciorului, până la
haluce
 Ganglionii limfatici inghinali

Ganglionii limfatici inghinali

1. ggl limf iliaci int
2. ggl limf obturator
3. ggl limf inghinali prof (a – ggl Cloquet-
Rosenmüller, b – ggl crosei safenei)
4. ggl limf inghinali superficiali, gr supero-medial
5. ggl limf inghinali superficiali, gr infero-medial
6. ggl limf inghinali superficiali, gr infero-lateral
7. ggl limf inghinali superficiali, gr supero- lateral
8. lig inghinal
9. SIAS
10. ggl limfatici iliaci ext
 Canalul adductorilor
Este un interstițiu muscular, situat în
treimea mijlocie a regiunii anterioare a
coapsei, sub muşchiul croitor, cu lungimea de
aproximativ 15 cm, străbătut de mănunchiul
vasculo-nervos al coapsei.
Canalul adductorilor este orientat oblic în
jos şi posterior, reprezentând un teritoriu de
comunicare între regiunea anterioară a
coapsei şi regiunea posterioară a genunchiului.
Comunicarea se realizează prin intermediul
hiatusului tendinos al adductorului mare, prin
care mănunchiului vasculo-nervos femural se
continuă cu mănunchiului vasculo-nervos
popliteu.
Pereţii canalului sunt delimitaţi astfel:
anterior – membrana vasto-adductoare,
peste care este situat m. croitor, în
dedublarea fasciei lata
lateral – muşchiul vast medial
postero-medial – faţa anterioară a
muşchiului adductor mare.
Orificiul superior al canalului corespunde
vârfului trigonului femural, iar orificiul
inferior este reprezentat de hiatusul tendinos
al adductorului mare.
Conţinutul canalului adductorilor:
-artera femurală (vezi schimbarea raporturilor arteră-
venă-nerv safen!)
-vena femurală;
-nervul safen;
-nervul mușchiului vast medial;
-artera descendentă a genunchiului
Bibliografie:
Pereții trunchiului și membrele, Conf. Univ. Dr. G. Lupu, Ed. Universitară
Carol Davila, București, 2010
Anatomia Omului, Membrele, Viorel Ranga, Ed. Cerma, București
Atlas of human anatomy, Frank H. Netter, MD, 6th Ed., Elsevier