Resuscitarea

cardiopulmonara la adult
 Obiectul cursului
• Recunoasterea stopului cardiorespirator si
alertarea precoce a sistemului de urgenta

• Aplicarea masurilor de resuscitare

– Compresiile toracice (masaj cardiac extern)
– Ventilatia (respiratia artificiala)
– Defibrilarea (socul electric extern, in caz de ritm socabil))
– Medicatia

• Primul ajutor in cazul persoanei cazute/ inconstiente

 Definirea unor termeni
• Pierdere de cunostinta
• Stop cardiac; stop cardio-respirator
• Infarct miocardic acut (atac de cord)
• Accident vascular cerebral (paralizie,
coma; infarct cerebral; apoplexie =
hemoragie cerebrala)
 Persoana cazuta,
inconstienta

• Pierdere de cunostinta, dar cu respiratie normala

pastrata
– De scurta durata (ex: sincopa)
– De lunga durata (coma)

SAU

• Stop cardiorespirator (moarte clinica) – nu respira !!!

– Potential reversibil in primele minute (chiar zeci de minute la
hipotermici)
– Ireversibil (deces) daca nu se intervine precoce sau masurile de
resuscitare nu au succes
 Diagnosticul stopului
cardiorespirator

• Inconstient, lipsa completa de reactie la

stimuli
+
• Lipsa respiratiei normale

• Absenta pulsului carotidian si a zgomotelor cardiace

auscultator – pentru personalul antrenat (SMURD, UPU,
ATI, Cardio)
 Stopul cardiac poate surveni

• Subit (moarte subita, oprire cardiaca subita) = apare pe

neprevazute, fara simptome premonitorii sau la mai putin
de 1 ora de la debutul simptomelor

• Ca eveniment final al unei suferinte cronice severe – nu

are indicatie de resuscitare (in special daca persoana a
exprimat asemenea optiune)
 Relatia infarct miocardic –
stop cardiac
• Infarctul miocardic acut (IMA, atac de
cord) se manifesta de obicei cu durere in
piept, dar cu stare de constienta pastrata

• Infarctul se poate complica, mai ales in

primele minute - ore, cu stop cardiac;
stopul cardiac poate fi prima manifestare
in IMA

• Majoritatea stopurilor cardiace subite au la

baza ischemia miocardica
Relatia accident vascular cerebral –
stop cardiac

• Accidentul vascular cerebral se manifesta

cu deficit motor (ex: paralizie) si uneori
pierdere de cunostinta (coma)

• Rar accidentul vascular se manifesta cu

stop cardiac
 Relatia stop cardiac –
stop respirator

• Oprirea cordului este urmata in termen de

secunde de oprirea respiratiei (stop cardiac
primar; exemplu – fibrilatia ventriculara in
infarctul miocardic)

• Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute

de oprirea cordului (stop respirator primar;
exemplu – bol alimentar blocat in laringe)
 Modificarea starii de constienta
• Normal = alert = urmareste
spontan cu privirea persoanele Normal
din jur si raspunde la intrebari

• Verbalizeaza = nu deschide
ochii spontan, dar raspunde
daca i se vorbeste Constienta modificata

• Reactie doar la stimuli durerosi

• Absenta oricarei reactii = Inconstient

inconstient
Resuscitarea cardiopulmonara (RCP)
include:

– SUPORTUL VITAL DE BAZA (BASIC LIFE SUPPORT) =

masaj cardiac extern + ventilatia
• Tehnici ce reprezinta primele masuri de resuscitare si care pot fi efectuate
deopotrivă de publicul neantrenat (laici), cât şi de personalul medical fara a
utiliza echipamente specifice
• Aplicarea corectă a acestor manevre în primele 5 minute de la instalarea
stopului cardiorespirator, dublează şansele de succes al unei resuscitări

– DEFIBRILAREA PRECOCE

– SUPORTUL VITAL AVANSAT (ADVANCED LIFE SUPPORT) =

intubatia oro-traheala, medicatia i.v.
• Tehnici de resuscitare complexe care nu pot fi efectuate decât după o
pregătire specială
Etiologia stopului cardiorespirator

– Boala cardiaca (80%)

– Boli respiratorii

– Asfixie

– Boli cerebrovasculare

– Traume

– Intoxicaţii medicamentoase,
droguri
Activitatea elctrica a inimii in stopului cardiac
(aspectul de monitor)
– Tahiartmii ventriculare maligne (ritmuri socabile)
• Fibrilatia ventriculara

• Tahicardia ventriculara fara puls

– Bradiasistola

– Disociatia electro-mecanica
 Atentie

• Pulsul se verifica la carotida, nu pe

monitor
• Activitatea electrica a inimii poate apare
normala pe monitor, desi pacientul este in
stop cardiac (disociatie electro-mecanica)
 Stopul cardiac:
lantul supravietuirii
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
(BASIC LIFE SUPPORT)
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi

alarmarea precoce a unui sistem medical de
urgenţă
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata
supravieţuirii în SCR
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

In timpul de la chemarea pana la sosirea

ambulantei
supravietuirea victimei este dependenta de
resuscitarea cardiorespiratorie si utilizarea
defibrilatoarelor externe automate
(“automated external defibrillators” : AED)
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi

alarmarea precoce a sistemului medical de
urgenţă
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata
supravieţuirii în SCR
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

• Verificați starea starea de conștiență a victimei

cazute:
– mișcați cu blândețe umerii victimei și întrebați cu
voce tare: “Sunteți bine?”

• Inutile
– Zdruncinarea violenta (periculoasa daca sunt leziuni
ale coloanei cervicale)
– Strigatele repetate
– Palmuirea, stropirea cu apa
Scuturaţi şi intrebati
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Dacă se misca / răspunde:

– lasați victima în poziția în care ați găsit-o, dacă ați

stabilit că nu există nici un alt pericol

– încercați să aflați ce i s-a întâmpat și chemați ajutor

dacă este nevoie (112)

– reevaluați-l cu regularitate
• ABC-ul resuscitarii : A- airway (cale aeriana), B – breathing
(respiratie), C- circulation (circulatie).
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Dacă victima nu răspunde :

– Se strigă după ajutor

– Eliberarea cailor aeriene si verificarea rapida
a respiratiei : max. 10 secunde
Eliberarea căilor aeriene
• Hiperextensia capului (daca nu
exista suspiciune de leziuni ale
coloanei vertebrale cervicale) : se
plasează o mână pe frunte si se
împinge cu blândete capul pe spate;

• Ridicarea mandibulei (se va

ridica bărbia victimei cu vârful
degetelor plasate sub menton).

• Daca se suspicioneaza o leziune

cervicala se foloseste manevra de
subluxare a mandibulei si nu
se face hiperextensia capului

• Verificati respiratia
Verificarea respiraţiei
• Mentinând căile aeriene deschise
salvatorul încearcă să stabilească
dacă victima respiră utilizând
algoritmul “
priveste –ascultă- simte ” :
• Priviţi expansiunile toracelui
• Ascultaţi sunetul respiraţiei
• Simţiţi pe obraz aerul expirat
• Toate acestea nu trebuie să dureze mai
mult de 10 secunde după care hotărâţi
dacă pacientul respiră sau nu
 SUPORTUL VITAL DE BAZA

Dacă victima respiră normal :

– se asează victima în pozitie de sigurantă

– salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – va apela 112
sau numărul local de urgentă,pentru chemarea ambulantei;
– va continua să evalueze respiratia victimei urmărind dacă
aceasta ramâne normală.
Poziţia laterală de siguranţă
Faza I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza II
Poziţia laterală de siguranţă
Faza III
Poziţia laterală de siguranţă
Faza IV
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Lipsa constienței +

Absența respirațiilor spontane

(sau inspiratii agonice, rare, zgomotoase)

Necesita RCP imediat !!!

 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi

alarmarea precoce a unui sistem medical de
urgenţă
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata
supravieţuirii în SCR
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Minimizarea riscului pentru salvator, victima si

martori:
– Evitarea pericolelor exterioare fizice : trafic,
electricitate, gaz, apă
– Evitarea pericolelor exterioare chimice :
• Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat : se foloseşte
masca şi se părăseşte urgent zona contaminată
• Substanţele corozive : se absorb prin piele şi tractul
respirator; se folosesc haine protectoare
– Infectiile
 Riscul infectios pentru salvator

• Tuberculoza
• SARS
• Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
• Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
după aplicarea manevrelor de resuscitare
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

• Dacă victima nu respiră sau respiră anormal

• Se trimite pe cineva după ajutor

sau,
– dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea
serviciilor de urgentă (112)
– salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă

• Se incepe imediat resuscitarea

 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Compresiile toracice (masaj cardiac extern):

– se îngenunchează lângă victimă;
– salvatorul plasează podul unei palme pe centrul
toracelui victime
– podul palmei celeilalte mâini se plasează peste cea
aflată pe torace
– se întrepătrund degetele mâinilor evitându-se
compresia pe coastele victimei
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut
 COMPRESIUNILE
TORACICE

Nu se îndoaie coatele

Nu se vor face compresii

la nivelul abdomenului
superior sau la nivelui
apendicelui xifoid
Respiraţia artificială

• Pensaţi nasul victimei

• Ţineţi-i bărbia ridicată
• Inspiraţi adânc
• Încercaţi să aplicaţi
cât mai etanş buzele
pe cele ale victimei
Respiraţia artificială

• Expiraţi continuu (1
sec) în gura victimei
• Verificaţi dacă i se
ridică pieptul
• Păstraţi-i bărbia ridicată
Verificarea revenirii toracelui
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

• Dacă primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui

toracic, atunci, înaintea următoarei încercări:
– se priveste în gura victimei si se îndepărtează orice obstructie;
– se reverifică extensia capului si ridicarea mandibulei;

• Nu sunt recomandate mai mult de două încercări de a

ventila înaintea reluării compresiilor.
 Curăţarea digitală a
cavităţii bucale

• Se va efectua numai
pentru îndepărtarea
corpilor străini solizi,
vizibili
 Ventilaţia gură-la-nas
• Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă
• Dacă gura este serios lezată
• Victima este salvată de la înec
• Motive estetice
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

• Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile :

– După 30 de compresii se deschide calea aeriană
folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei
si se face respiratia gura – gura/ gura – nas
– Se fac 2 ventilatii consecutive in mai putin de 5
secunde
– Se reia masajul cardiac extern
– Se continuă efectuarea compresiilor toracice si a
ventilatiilor într-un raport de 30:2.
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

• Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate

efectua:
– dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze
ventilatii
Resuscitare cardiopulmonară
efectuată de o singură persoană
 Raport
Compresiuni toracice: Frecvenţă ventilaţii

• 30 compresiuni : 2 ventilaţii
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ

Resuscitarea se continua până când:

– soseste ajutor calificat si preia resuscitarea;
sau
– victima dă semne de viată: se miscă, deschide ochii
sau respiră normal;
sau
– savatorul este epuizat fizic
 Este lezată coloana vertebrală cervicală?

• Dacă este posibil, să se păstreze capul, gâtul şi

pieptul în acelaşi ax
• Extensie minimă a capului
• Preferabilă subluxaţia mandibulei
• Adesea este necesară asistenţa specializată
 Siguranţa salvatorului şi a victimei

Reacţionează la
stimuli externi
Da Nu

- Evaluare leziuni * STRIGĂ DUPĂ AJUTOR

- Diagnostic * ELIBEREAZĂ CĂILE AERIENE
- Prim ajutor * VERIFICĂ RESPIRAŢIA

Respiră NU RESPIRĂ
- Poziţie de siguranţă - SOLICITĂ AJUTOR CALIFICAT
- Sună la 112 - ÎNCEPE RCP DE BAZĂ:
- Reevaluează victima -compresiuni toracice
+
- ventilaţie artificială
- raport CT:V = 30:2

REEVALUAREA VICTIMEI
 Stopul cardiac:
lantul supravietuirii
 DEFIBRILAREA PRECOCE

– Aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator

creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii în SCR
– Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce
probabilitatea de supravietuire cu 10–12%
– Apariţia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibilă
utilizarea acestora şi de către persoane nemedicale
(laice), cu o instrucţie minimă anterioară.
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal Trimiteţi după defibrilator semiautomat

Solicitaţi ajutor prin 112

DAE RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică
indică
şoc
şoc
Defibrilaţi o singură
dată
150 – 200 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 Defibrilarea
• Defibrilatoarele externe automate

– Defibrilatoarele externe automate (DEA) sunt dispozitive sigure

si eficiente atunci când sunt folosite de persoanele laice sau de
salvatori profesionisti (în spital sau în afara lui).
– Folosirea DEA de către o persoană laică permite defibrilarea cu
multe minute înainte de sosirea ajutorului calificat.
– Se palseaza în locuri publice: aeroporturi, săli de sport,
birouri,cazinouri aeronave, unde stopul cardiac este deseori
observabil si salvatorii instruiti pot interveni rapid.
 Defibrilarea
• Imediat după sosirea DEA:

– se va porni DEA si se vor atasa padelele pe toracele dezgolit al

victimei;
– dacă există mai mult de un salvator, RCP trebuie continuat atâta
timp cât se atasează padelele;
– vor fi urmate imediat comenzile vocale sau cele afisate;
– salvatorul se va asigura că nimeni nu atinge victima în timp ce
DEA analizează ritmul.
 Defibrilarea

• Dacă există indicatie de soc:

– salvatorul se va asigura că nimeni nu atinge victima;
– va apasă butonul de soc urmând instructiunile;
– va reîncepe imediat RCP utilizând un raport de 30:2;
– va continua conform comenzilor vocale sau afisate.
 Defibrilarea
• Dacă nu există indicatie de soc:
– salvatorul va începe imediat RCP cu un raport
de 30 compresii toracice la 2 ventilatii;
– va continua conform comenzilor vocale sau
afisate.
 ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE

I. Plasarea electrozilor
autoadezivi
1 – in linia
medioclaviculara
stanga, submamelonar
2- sub clavicula dreapta
ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
II. se asteapta analiza
automata a ritmului,
lasand cateva sec
victima neatinsa
ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
• Daca aparatul
recomanda socul
electric, se aplica prin
apasarea butonului
special; in momentul
declansarii acestuia
nimeni nu atinge
victima
ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
III. Dupa declansarea
socului electric,
aparatul va indica
reluarea manevrelor
de resuscitare
 Stopul cardiac:
lantul supravietuirii
 MEDICATIA RESUSCITARII
• Accesul venos periferic
– trebuie obtinut imediat dupa primul şoc
electric extern, in vederea administrarii
medicatiei resuscitarii
– in situatii de exceptie, cand accesul venos nu
poate fi obtinut, unele medicamente se pot
administra intraosos
 MEDICATIA RESUSCITARII

• Adrenalina
• Medicatia antiaritmica :amiodarona
• Bicarbonatul de sodiu
 MEDICATIA RESUSCITARII
• Adrenalina (Epinefrina)
• Prezentare : fiole a 1 ml 1%0 ( 1 mg)

• Administrare : 1 mg i.v., la fiecare 3 minute, indiferent de

mecanismul ce a produs oprirea cardiaca;

• Actiuni: adrenalina este un stimulator al sistemului

simpatic, induce deci
– vasoconstrictie arteriala cu cresterea perfuziei
cerebrale si coronariene
– crestere a frecventei ventriculare si a fortei contractile
 MEDICATIA RESUSCITARII
• Medicatia antiaritmica :
– se utilizeaza in FiV / TV refractare la primele
socuri electrice externe
– dupa adrenalina 1 mg i.v., se va administra
unul din urmatoarele antiaritmice:
amiodarona, (in lipsa: lidocaina)
 MEDICATIA RESUSCITARII
• Amiodarona-
• Prezentare: fiole a 5 ml cu 150 mg/fiola.
• Administrare:
– 300 mg amiodarona i.v. lent
 MEDICATIA RESUSCITARII
• Bicarbonat de sodiu : corecteaza acidoza, efect inotrop pozitiv
pe miocardul ischemic, favorizeaza eliberareaO2 spre tesuturi

– in prezenta acidozei (pH< 7,1) si a hiperpotasemiei

– resuscitarea dureaza peste 20-25 min a fost inceputa tardiv si
suboptimal
– in intoxicatia cu antidepresive triciclice

• Prezentare: solutie 84%0 = solutie molara, flacon de 100 ml

• Administrare :
– Doza : 50 mEq = 50 ml intravenos
 RCP in spital

• Recunoasterea si prevenirea stopului

cardio-respirator în spital
 RCP in spital

– Recunoasterea precoce a pacientului critic si

prevenirea stopului cardiorespirator este prima verigă
a lantului supravietuirii.

– Odată ce stopul cardiac a fost instalat, mai putin de 20% dintre pacientii care au
instalat stop cardiac în spital supravietuiesc si sunt externati

– Prevenirea stopul cardiac în spital presupune o bună

pregătire a personalului medical, monitorizarea
pacientului, recunoasterea pacientului critic si un
sistem medical de urgentă eficient.
 Stopul cardiorespirator intraspitalicesc
la pacientii din zone nemonitorizate

• nu este de obicei un eveniment imprevizibil si nici nu are ca si cauză

primară boala cardiacă.

• Acesti pacienti se deteriorează progresiv dezvoltând

• Hipoxie
• Hipotensiune
• Deshidratare
• Dezechilibre electrolitice
• care nu sunt recunoscute de personal, sau sunt tratate necorespunzător.

• Ritmul opririi cardiace este unul nesocabil (asistola si disociatia

electromecanica), rata supravietuirii fiind mică
 RCP in spital

• Natura deficientelor în recunoasterea si răspunsul la

deteriorarea pacientului

– Evaluari deficitare : târzii, incomplete sau mai putin

frecvente ale semnelor vitale;

– Lipsa de cunostinte în ce priveste valorile normale

ale semnelor vitale;
 RCP in spital

Parametrii de urmarit
– Frecventa cardiacă
– Frecventa respiratorie
– Presiunea arterială sistolică (tensiunea arteriala)
– Starea de constienta - mnemonicul AVPU
• A : alert;
• V : răspuns vocal ;
• răspuns la durere P – pain;
• inconstient U – unresponsive
– Temperatura,
– Saturatia în oxigen
 Valori de alarmare

– Frecventa cardiaca < 35 si > de 140 / min

– Respiratii <6 si >32/min
– TA < 80 mm Hg
 Suportul vital avansat la adult

• Numărul personalului are tendinta să fie mai mic pe

timpul noptii sau la sfârsit de săptămână ceea ce poate
influenta monitorizarea, tratamentul si prognosticul
pacientului.

• ratele de supravietuire după stop cardiac intraspialticesc

sunt mai mici
– pe timpul noptii si
– la sfârsit de săptămână
– Internarea pe o sectie generală după ora 17:00 sau în spital pe
timpul week end-ului
– Pacientii transferati noaptea din terapie intensivă pe sectii
generale
 Abordarea ABCDE a pacientului critic

Verificati
Verificati rata cardiaca si timpul starea de
de reumplere capilara constienta

Verificati prezenta
respiratiei

Eliberati calea respiratorie prin extensia capului si

ridicarea barbiei Eliberati de haine
pentru examinare