CHELTUIELILE DE

JUDECATĂ
TEMA 6.
 Cheltuielile de judecată reprezintă sumele de bani pe care trebuie
să le suporte participanții la proces în legătură cu activitatea lor
procesuală.
Conținutul cheltuielilor de judecată este format
din:

Taxa de stat – reprezintă sumele de bani a Cheltuielile de judecare a cauzei –

căror mărime este determinată prin Legea
cu privire la taxa de stat și se achită
pentru înfăptuirea diferitor acțiuni
procesuale, anterior declanșării
procesului.
constituie sumele bănești plătite de unele
categorii de participanți la proces în
scopul recompensării persoanelor care au
acordat instanței asistență la înfăptuirea
justiției.
 Funcțiile cheltuielilor
de judecată

Funcția compensatorie
Funcția socială
presupune –
reprezintă menirea
cheltuielile se instituie
chelt. de jud. de a
pentru acoperirea
Funcția preventivă – asigura un acces
cheltuielilor pe care le prin instituirea efectiv la judecată,
are statul cu
cheltuielilor se previne adică instituirea unor
întreținerea sistemului adresare excesivă și facilități pentru
judecătoresc. neîntemeiată a categoriile social-
persoanelor în vulnerabile
instanțele de judecată
 Taxa de stat se încasează pentru:

Cerere de eliberare a
Cererea de titlului executoriu
chemare în privind executarea
judecată (inițială Cerea de apel Cerere de hotărârilor arbitrale
sau și recurs declarare a
reconvențională) insolvabilității

Cerere de
Cererea Cererea în cauzele Cererea de eliberare repetată
intervenienților cu procedură eliberare a a copiilor de pe
principali specială ordonanței actele
judecătorești judecătorești
 Nu sunt supuse
taxei de stat

Cererea de
recurs
împotriva
încheierilor Cererea de Cererea de
judecător. strămutare a recuzare Cererea de
cauzei adoptare a
hotărârii
suplimentare
Determinarea cuantumului taxei de stat se realizează
prin metoda proporțională, adică se determină în
procente, calculate din:

Cuantumul taxei de
Valoarea stat plătite pentru
acțiunii intentarea acțiunii în
prima instanță
 Valoarea acţiunii se determină
a) din suma cerută – în acţiunile pentru plata unei sume;
b) din valoarea bunurilor revendicate – în acţiunile de
revendicare a unor bunuri;
c) din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an – în
acţiunile pentru plata pensiei de întreţinere;
d) din suma totală pretinsă, dar nu mai mult decât pe 3 ani –
în acţiunile privitoare la plăţile scadente;
j) din preţul stabilit al terenului – în acţiunile de
revendicare a terenurilor, sau din preţul lui de piaţă dacă preţul
nu a fost stabilit;
k) din valoarea fiecărei pretenţii aparte – în acţiunile care
constau din mai multe pretenţii de sine stătătoare etc.
Regula fundamentală la determinarea taxei de
stat este:
Pentru cererile de
contestate a titlului
executoriu, de
asemenea – 3 % din
valoarea acțiunii
Pentru cererile Nu mai puțin
Dar nu mai de chemare în de 270 lei și
puțin de 150 judecată în nu mai mult
lei și numai litigiile cu
mult de 25000 de 50000 lei
caracter pt. pers.
lei pt. pers. fiz. patrimonial se
jurid.
încasează:

3% din valoarea
acțiunii
 Facilități la plata taxei de stat

Scutirea de la plata taxei

de stat
Amânarea plății Eșalonarea plății taxei de
taxei de stat stat

Legală (art.85 Cpc.) judiciară

 Cheltuieli de
judecare a cauzei
Cheltuielile de
transport și de
cazare
Sumele plătite
martorilor, Cheltuielile de Cheltuielile de
interpreților, efectuare a înștiințare și
experților cercetărilor la chemare a părților Cheltuieli de
fața locului în judecată executare a actelor
judiciare

Cheltuielile
suportate de
cetățeni străini Cheltuieli de
Cheltuieli de Cheltuieli de
pentru plata căutare a
asistență Cheltuieli de declarare a
interpreților pârâtului
juridică efectuare a insolvabilității
expertizei
 Repartizarea cheltuielilor de judecată

În cazul mai multor reclamanţi

Instanţa judecătorească obligă
partea care a pierdut procesul să
plătească, la cererea părţii care a
avut cîştig de cauză cheltuielile
de judecată.
sau pîrîţi, aceştia sînt obligaţi să
compenseze cheltuielile de
judecată în mod egal,
proporţional sau solidar, în
funcţie de interesul fiecăruia

Dacă, fără a trimite cauza spre rejudecare, modifică

hotărîrea atacată sau pronunţă o nouă hotărîre,
instanţa ierarhic superioară poate schimba
corespunzător repartizarea cheltuielilor de judecată.
Repartizarea cheltuielilor de judecată în cazul
renunţării la acţiune şi încheierii tranzacţiei
În cazul în care îşi retrage cererea de chemare în judecată sau
renunţă la acţiune pînă la comunicarea către pîrît a cererii,
reclamantul nu beneficiază de compensarea cheltuielilor
suportate
Dacă reclamantul renunță la pretenții din cauza faptului că au
fost satisfăcute benevol de către pîrît după intentarea acţiunii,
instanţa, la cererea reclamantului, îl obligă pe pîrît să
compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată

Dacă la încheiere tranzacției părțile au prevăzut modul de repartizare a

cheltuielilor, instanța ține cont de înțelegerea părților, dacă nu s-a prevăzut,
instanța consideră aceste cheltuieli compensate.
 Compensarea cheltuielilor suportate de instanţa
judecătorească

• Cheltuielile • Dacă acţiunea a fost

aferente judecării • În caz de admisă parţial, iar
cauzei, suportate respingere a pîrîtul este scutit de
de instanţa acţiunii, plata cheltuielilor de
judecătoreascăse cheltuielile de judecată, cheltuielile
încasează la buget judecare a cauzei de judecare a cauzei
de la pîrît suportate de suportate de instanţă se
proporţional părţii instanţă, precum şi încasează la buget de
admise din acţiune taxa de stat, se la reclamant, dacă
dacă pîrîtul nu este încasează la buget acesta nu este scutit de
scutit de plata de la reclamant plata cheltuielilor de
cheltuielilor de dacă acesta nu este judecată, proporţional
judecată. scutit de plata părţii respinse din
cheltuielilor de acţiune.
judecată.