Sistemul Nervos Vegetativ

Anatomie
Prof. Ion V. Moldovanu
Fiziologie • Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
Patologie • Catedra de Neurologie a USMF”
“Nicolae Testemiţanu”
Sistemul Nervos Vegetativ

+ 4 cazuri clinice

Anatomie
Prof. Ion V. Moldovanu
Fiziologie • Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
Patologie • Catedra de Neurologie a USMF”
“Nicolae Testemiţanu”
1. Sistemul Limbic: funcţiile majore

2. Hipotalamusul - funcţiile principale

3. Rolul formaţiei reticulare în activitatea creierului

4. Insuficienţa vegetativă periferică (dizautonomia) – definiţia

5. Dereglările sistemului cardio-vascular ca manifestare a insuficienţii

vegetative periferice: enumeraţi-le
6. Hipotonia ortostatică: etiologie, patogeneză, manifestari clinice şi
tratament.
7. Anxietatea – “epicentrul” sindromului psiho-vegetativ.
Definiţia anxietăţii
8. Sindromul hipotalamic. Criteriile de diagnostic
Tulburările neuro-vegetative – problemă
actuală a medicinii contemporane

 Prevalenţa în populaţie: 25 – 80 %

 SNV participă în patogenia maladiilor

somatice
Sistemul Nervos Vegetativ

SNV crează conexiuni multiple:

baza neuro-
Psiho- (cerebro)- viscerale
Psiho- (cerebro)- endocrine fiziologică a
Psiho- (cerebro)-metabolice tulburărilor
Psiho- (cerebro)-umorale psiho- somatice
Organizarea anatomică a sistemului nervos
vegetativ

Nivelul Suprasegmentar
•Sistemul Limbic
•Hipotalamusul
•Formaţia Reticulată
•Scoarţa Cerebrala

Nivelul segmentar-periferic

SNV simpatic SNV parasimpatic

 Sistemul Nervos Vegetativ

Nivelul Suprasegmentar
 Sistemul limbic
CIRCUMVOLUŢIA
CINGULARĂ
FORNIX

LOBUL OCCIPITAL

LOBUL FRONAL

CIRCUMVOLUŢIA
AMIGDALA PARAHIPOCAMPALĂ

HIPOCAMPUL
LOBUL TEMPORAL
Sistemul limbic
Sistemul Limbic: reglare emoţională,
vegeto-viscerală, funcţiile mnezice
Sistemul Limbic:
funcţiile majore

•reglare
emoţională

• reglare
vegeto-
viscerală

•funcţiile
mnezice
 Hipotalamusul
Hypothalamus
 Hipotalamusul
Aspecte anatomice
Hypothalamus
Hipotalamusul
Hypotalamusul
Hipotalamusul
 Hipotalamusul

neuroni Neuroni ocitocină

monoamin- peptidergici ,vasopresină
ergici
Nucleii hipotalammici sunt
implicaţi în:
 Consumul alimentelor
 Consumul apei
 Comportamentul reproductiv
 Reglarea temperaturii
 Ritmurile circadiene
 Reglarea neuro-endocrină
 Reglarea sistemului imun
 Respiraşie
 Circulaţie
 Stres
Hipotalamusul: funcţiile majore
 Centrul superior de integrare
vegetativă
Ljljljlk
kjjljjl Centul motivaţiilor biologice
 Reglare neuro-endocrino-metabolică

 Conrolul termoreglării, respiratiei,

circulaţiei
Formaţia Reticulară
 Formaţia Reticulară: releu
de integrare a funcţiilor cerebrale
Funcţiile majore:

•Controlul stărilor somn- veghe

•Controlul muscular fazic şi tonic

•Descifrarea semnalelor şi
conducerea semnaleror venite pe
diverse căi
 NUCLEII TALAMICI ANTERIORI
CINGULUM
NUCLEUL TALAMIC
DORSOMEDIAL

Complexul
STRIA
TERMINALIS

FORNIX

limbico
(hipotalamico)-
TRACTUL
MAMILOTALAMIC
FASCICULUL
LONGITUDINAL
COMISURA
POSTERIOR
ANTERIOARĂ

reticular:
BANDELETA
FRONTALĂ
MEDIALĂ
BULBUL
OLFACTIV

substratul neurofiziologoc al
CĂILE DE CONDUCERE
AMIGDALOFUGE

comportamentului
AMIGDALA

HIPOCAMPUL
CORPUL
MAMILAR
 'Fight or flight'
reacţie fundamentală arhaică la ameninţare

 Expresia emoţiilor (Darwin)

 Concepţia lui Canon
 Concepţia stressul-ui Selye
 Mecanism important în
patogenia HTA, sincopelor
neurogene, etc.
Mecanisme cerebrale ale
comportamentului

Experimentele lui
James Olds şi
Piter Milner
cu autostimularea
- comp. normal
 alimentarea

 băutul

 comp. sexulal

- comp. patologic
 toxicomania
Sistemul Limbic: reglare emoţională,
vegeto-viscerală, funcţiile mnezice
Nivelul segmentar-periferic
Nivelul segmentar-periferic
Organizarea anatomică a căilor motorii de
conducere somatică şi vegetativă
A. sistemul motor somatic

Motoneuron
somatic

Sistem Nervos MUŞCHI

Central (SNC) SCHELETIC

B. SISTEMUL MOTOR VEGETATIV EFECTORI

VISCERALI

MUŞCHI
Sistem nervos central (snc) GANGLION NETED
VEGETATIV

CELULĂ
SECRETORIE

FIBRĂ PREGANGLIONARĂ FIBRĂ

POSTGANGLIONARĂ MUŞCHI
CARDIAC
Sistemul Nervos Vegetativ

SNV simpatic SNV parasimpatic

 Activează toate organele • Acţionează cu mare

corpului (exceptând intensitate în repaus,
mişcările intestinului) activarea sa fiind
predominant inhibitorie

 Acţionează în primul rând • Intervine în cea mai mare

în situaţii de alertă, când parte a proceselor digestive,
organismul trebuie să relaxînd sfincterile pentru
reacţioneze eficient şi ca alimentele digerate să
rapid treacă dintr-un organ în altul.
Metodele de investigaţie a SNV
Examenul clinic
 Anamnesticul – are importanţă majoră
 Examenul neurologic-vegetologic
(aspectul exterior ,ochii, pielea, dermografismul, Ps,TA, etc)

Teste de explorare a SNV

(nivelul suprasegmentar)

 Înregistrarea poligrafică
 Poligrafia nocturnă
 Extitabilitatea neuro-musculară
 Proba cu HV
 Testare psihologică
 Funcţiile hormonale şi neuro-humorale
 Metodele de investigaţie a SNV
Studiul parametrilor vegetativi cardiovasculari
(nivelul segmentar-periferic)
utilizarea testelor vegetative cardiovasculare:

 proba cu respiraţie lentă

profundă
 proba ortostatică activă 30/15
 proba Valsalva
 proba ortostatică
 proba cu efort fizic izometric
Sindroame clinice segmentare
Patologia Sistemul Nervos
Vegetativ

Sindroame clinice
segmentare
Sistemul Nervos Vegetativ

Sindromul insuficienţei
vegetative periferice
(Disautonomia)
 Sistemul Nervos Vegetativ
Sindromul insuficienţei vegetative periferice (Disautonomia)

Cauze majore:
1.DZ
2. Alcoolism cronic
3. Maladii sistemice
4. SIDA, TBC, Sifilis,Lepra
5. Intoxicaţii cu metale grele
6. Medicamente (denervare chimică)
7. Cauze genetice
 Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se amplifică la

trecerea din poziţie orizontală în poziţie verticală,
fatigabilitate, uneori palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet zaharat,
bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN

Diagnosticul prezumtiv?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se amplifică la

trecerea din poziţie orizontală în poziţie verticală,
fatigabilitate, uneori palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet zaharat,
bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN

Diagnosticul prezumtiv: Hipotonie ortostatică

Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se amplifică la

trecerea din poziţie orizontală în poziţie verticală,
fatigabilitate, uneori palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet zaharat,
bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN

Diagnosticul prezumtiv: Hipotonie ortostatică

Ce investigaţii efectuăm: Proba ortostatică
 Caz clinic N 1
Proba ortostatică:
I. În poziţie orizontală
TA 120/80

II. Trecerea în poziţie verticală

90/70
( Testul pozitiv: - 30 mm Hg)
Dz. clinic: Hipotonie ortostatică (sndr. Bradbury-
Egglston) la pacientul cu insuficientă vegetativă
periferică de etiologie diabetică
 Caz clinic N 1
Proba ortostatică:
I. În poziţie orizontală
TA 120/80

II. Trecerea în poziţie verticală

90/70
( Testul pozitiv: - 30 mm Hg)
Dz. clinic: Hipotonie la pacientul cu insuficientă
vegetativă periferică de etiologie diabetică
 Insuficienţa vegetativă
periferică

Dereglări în sistemul cardio-vascular

 Hipotensiunea ortostatică
 Sincopele ortostatice
 Tahicardie în repaos
 Puls fixat
 Insuficienţa vegetativă
periferică

Dereglări în sistemul cardio-vascular

 Hipotensiunea ortostatică
 Sincopele ortostatice
 Tahicardie în repaos
 Puls fixat
Insuficienţa vegetativă
periferică
Dereglări gastro-intestinale
 Anorexie
 Constipaţii
 Diaree (rar)
 Greaţă
 Vomă
 Senzaţie de stomac supraîncărcat
Insuficienţa vegetativă
periferică

Dereglări urinare

 Incontinenţă de urină
 Atonia vezicii urinare
 Debarasare incompletă
Insuficienţa vegetativă
periferică

Tulburări sexuale

 Tulburări erectile (impotenţă)

 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv?
Ce aspecte anamnestice e nevoie de elucidat?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

Ce aspecte anamnestice e nevoie de elucidat?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm:0
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm:0
Diagnostic clinic:
Disfuncţie erectilă de origine psihogenă la pacientul cu
dereglări neuro-vegetative de nivel suprasegmentar
Insuficienţa vegetativă
periferică

Tulburări respiratorii
 Stop cardio-respirator
 Apnee de somn
Insuficienţa vegetativă
periferică

Dereglări de sudoraţie
 Hipohidroză
 Anhidroză
Sindroame clinice
supra-segmentare
Patologia Sistemul Nervos
Vegetativ

Sindroame
clinice supra-
segmentare
Sindromul psiho-vegetativ

Tulburări psihice

Tulburări vegeto-viscerale
Sindromul psiho-vegetativ

Tulburări psihice
Anxietatea

Tulburări vegeto-viscerale
Sindromul psiho-vegetativ

Tulburări psihice
Anxietatea
Atacul de panică

Tulburări vegeto-viscerale
Sindromul psiho-vegetativ

Tulburări psihice
Anxietatea
Atacul de panică
Depresia

Tulburări vegeto-viscerale
Sindromul psiho-vegetativ

Tulburări psihice
Anxietatea
Atacul de panică
Depresia
Durerea

Tulburări vegeto-viscerale
 t e a
iet a
nx
A
Anxietatea
Îngrijorare, agitație, confuzie,
alarmă, înfricoşare, grabă,
tresăriri frecvente la zgomote
neaşteptate
 Anxietatea
Îngrijorare, agitație, confuzie,
alarmă, înfricoşare, grabă,
tresări frecvente la zgomote
neaşteptate

Persoanalitate anxioasă - care

  poate fi uşor perturbată,
  speriată, este timidă, precaută,
  suferă de grija excesivă
Sentiment persistent de anxietate,

familie
famili
sănătate
temeri excesive nejustificate
e pentru:
servi
ciu
proprietat
e

securitate
 ANXIETATEA
nelineşte, îngrijorare

тревожность

Edvad Munch «Anxietate»

1894
 ANXIETATEA
nelineşte, îngrijorare

тревожность

Definiţie

aşteptare ameniţătoare
neconcretizată, fără
pericol real, asociată cu
indispoziţie
Edvad Munch «Anxietate» şi suferinţă
1894
Skşlaşlsdk
lsk
lsşd
lkjl
Edvad Munch
Edvad Munch «Anxietate»
«Anxietate»
1894 1894
 Anxiety Facts
Prevalence It is estimated that 25% of the U.S
 
Chronicity
Only 17 to 30% of people suffering from anxiety disorders experience
spontaneous remission of their symptoms

Treatment and Misdiagnosis

Only 16 to 40% of anxiety patients seek appropriate treatment due to
avoidance and misdiagnosis

The Good News

There are highly effective treatments.  For instance, in 10 controlled
studies of cognitive-behavioral therapy for specific phobias, an average
of 76% of participants improved after only 4.8 hours of therapy. 
This figure rose to 78% after 11 months and the attrition rate was only
2%.
 
The Bad News
Not all people respond to the treatments and some of those that do
improve later relapse

 
 Freedom From Anxiety
Some Related Symptoms of
Anxiety
Nightmares
Insomnia (sleeplessness)
Nervousness
Physical twitches
Overeating
Loss of appetite
Irritability
Anger
Bitterness
Indecisiveness
A feeling a need to stay busy (can't be
Intensity of pain still),
Paranoia Inability to concentrate
Worry Exhaustion (feeling tired all the time),
Hypertension Talkativeness
Chronic upset stomach Extremely quite
Liberal taking of over the Suspiciousness
counter drugs Lack of trust in self or others
Having a critical attitude Rapid pulse
Depression High blood pressure
 Anxietate generalizată (DSM IV)
A. Anxietate şi expectaţie anxioasă (≥15/30) 6 luni
B. Control dificil al anxietăţii

C. Prezenţa la 3/6 simptome

1. nelinişte, sentiment de “stat ca pe ghimpi”
2. fatigabilitate pronunţată
3. dificultăţi de concentrare sau senzaţia de “vid
mental”
4. iritabilitate
5. încordare musculară
6. tulburări de somn

D. Focarul anxietăţii nu este legat cu:

un atac de panică, fobie socială, tulb.obsesiv- conmulsivă, anxietate de separare, anorexie
nervoasă, somatizare, hipocondrie, stres posttraumatic
E. Anxietatea (anticiparea anxioasă, somatizarea) perturbă activitatea socială, profesională, privată
F. Anxietatea nu este condiţionată de alţi factori
substanţă, maladie (hipertirioidism), nu apre în timpul unei tulburări afective sau psihotice
 unul dintre cele mai
faimoase simboluri ale
Edvard Munch "Tipatul“
 unul dintre cele mai
Edvard Munch
"Tipatul“
Edvard
faimoase
1895 simboluri
ale
Munch "Tipatul“
 (1863-1944)
unul dintre cele mai
Edvard Munch
"Tipatul“
Edvard
faimoase
1895 simboluri
Munch "Tipatul“
ale
 (1863-1944)
unul dintre cele mai
Edvard Munch
"Tipatul“
Edvard
faimoase
1895 simboluri
Munch "Tipatul“
ale
 unul dintre
cele
mai
faimoase
simboluri
ale
anxietatii
(1863-1944)
unul dintre cele mai omului
Edvard Munch
"Tipatul“ faimoase
1895 simboluriale modern
Edvard Munch "Tipatul“
Record mondial pentru tabloul "Ţipătul" de Edvard
Munch. A devenit opera de artă vândută cel mai
scump la licitaţie (120 mln dolari)
Festina lente

Octavian August
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin

Acuze stări paroxistice:

Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe
musculare în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de
moarte,frică de a pierde controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR
25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu
hiperventilaţie voluntară – pozitivă
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
Semnul Chvostek
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin

Acuze stări paroxistice:

Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe
musculare în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de
moarte,frică de a pierde controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu hiperventilaţie voluntară – pozitivă
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
Întebări ?
Diagnosticul prezumtiv?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli, furnicături,
vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe musculare în mâini şi picioare
(crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică de a pierde controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu hiperventilaţie voluntară
– pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică)

Diagnosticul prezumtiv?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe
musculare în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică
de a pierde controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu
hiperventilaţie voluntară – pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică), dispnee

frecventă, crampe musculare frecvante
Diagnosticul prezumtiv:
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe musculare
în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică de a pierde
controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu
hiperventilaţie voluntară – pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică), dispnee

frecventă, crampe musculare frecvante
Diagnosticul prezumtiv:Atacuri de panică cu sindrom de
hiperventilaţie şi crampe carpo-pedale.
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe musculare
în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică de a pierde
controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu
hiperventilaţie voluntară – pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică), dispnee

recventă, crampe musculare frecvante
Diagnosticul prezumtiv:Atacuri de panică cu sindrom de
hiperventilaţie şi crampe carpo-pedale.
Ce investigaţii efectuăm? EEG, Ionograma (K, Na, Ca, Mg, P)
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe musculare
în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică de a pierde
controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV (video)
● Proba cu apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu
hiperventilaţie voluntară – pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică), dispnee

recventă, crampe musculare frecvante
Diagnosticul prezumtiv: Atacuri de panică cu sindrom de
hiperventilaţie şi crampe carpo-pedale.
Ce investigaţii efectuăm: EEG –N, Ionograma - N
 Caz clinic N 3
Pacienta M. 22 ani, sex femenin
Acuze stări paroxistice:
Disconfort în reg.toracică stângă, dispnee (lipsă de aer), amorţeli,
furnicături, vertij,instabilitate, stări presincopale, tremur, crampe musculare
în mâini şi picioare (crampe carpo-pedale), frică de moarte,frică de a pierde
controlul comportamentului
Durata acceselor 30 – 60 min

Maladii concomitente: fără patologie somatică

Obiectiv somatic: investigată detalial de internişti-fără modificări organice
din partea organelor interne, TA 115/80; Ps 78; FR 25

Examen neurologic: ● nu sunt semne de focar din partea SN.

hiperreflexie, hiperhidroză distală,
● Semnul Chvostek gr III – IV
(video) ● Proba cu
apnee voluntară – 10 sec
● Proba cu hiperventilaţie voluntară – pozitivă

Întebări : tulburări afective (anxietate, panică), dispnee

recventă, crampe musculare frecvante
Diagnosticul clinic: Atacuri de panică cu sindrom de
hiperventilaţie şi crampe carpo-pedale la pacienta cu
tulburări anxioase şi tetanie neurogenă
Tulburări afective:
Atacul de panică (criză vegetativă)

1. Pulsaţii,palpitaţii
2. Transpiraţii
3. Uscăciune în gură şi tuse uscată frecventă
4. Dispnee,sufocare
5. Disconfort în reg.toracică stângă
6. Durere abdominală,balonări, spasme abdominale
7. Vertij, instabilitate
8. Derealizare,
9. Depersonalizare
10. Frică de moarte
11. Frică de a pierde controlul
12. Frică de aşi ieşi din minţi
13. Bufee de frig/căldură
14. Amorţele, furnicături
Tulburări afective
Sindromul de Hiperventilaţie
1. Dureri cardiace,
2. Tahicardie, extrasistole
3. Tremor
4. Dispnee (lipsă de aer)
5. Sufocare
6. Disconfort în reg.toracică stângă
7. Tensiune internă
8. Vertij, instabilitate, stări presincopale
9. Derealizare,depersonalizare
10. Frică de moarte,frică de a pierde controlul
11. Bufee de frig/căldură
12. Amorţele, furnicături
13. Crampe musculare
Patozeneza sindromului de
hiperventilaţie
Particularităţi de Disponibilitate
Stres acut Stres cronic personalitate neurogenă şi/
sau somatică

Tulburări cognitive
Personalitate ventilatorie
Tulburări afective

Hipocapnie Dereglare a
Alcaloză Hiper-
venti- paternului
Efectul Bohr
respirator
Dezechilibru laţie
ionic

Dispne
Comportamet
respirator
 Disfuncţie
hipotalamică
Disfuncţie hipotalamică

Sindromul hipotalamic
Criterii de diagnostic:
 Tulb.neuro-endocrino-metabolice

 Tulb. motivaţionale

 Tulburări de termoreglare
Tulburări neuro-endocrine
Tulburări neuro-endocrine
Tulburări neuro-endocrine
Tulburări neuro-psihice ?
Tulburări motivaţionale

• Anorexie
• Bulimie

•Hipertermie
Tulburări motivaţionale

• Reducerea libidoului
• Hipersexualitate
• Motivaţii perverse
 Tulburări
ale ciclului
veghe-
somn
Tulburări
ale ciclului
somn-
veghe
Caz clinic N 4
Pacientul M. 44 ani, sex masculin
Acuză stări paroxistice:
● Stări de somnolenţă în timpul zilei cu o necesitate
imperativă de a dormi
● Tulburări de somn
● Slăbiciuni de scurtă durată în picioare cu căderi brutale
fără pierderea conştiinţei

Maladii concomitente: Obezitate, colecistită calculoasă, operat 2 ani

în urmă
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne, TA
135/90
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN.,
Investigaţii neurologice: IRM – N, EEG – N,FO –congestie venoasă
moderată

Întebări ?
Diagnosticul prezumtiv?
 Caz clinic N 4
Pacientul M. 44 ani, sex masculin
Acuză stări paroxistice:
● Stări de somnolenţă în timpul zilei cu o necesitate imperativă de a
dormi
● Tulburări de somn
● Slăbiciuni de scurtă durată în picioare cu căderi brutale fără
pierderea conştiinţei

Maladii concomitente: Obezitate, colecistită calculoasă, operat 2 ani în

urmă
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne, TA
135/90
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN.,
Investigaţii neurologice: IRM – N, EEG – N,FO –congestie venoasă moderată

Întebări

Diagnosticul prezumtiv şi clinic: Narcolepsia

 Tulburări ale ciclului somn-veghe

Tulburări ale stării de veghe

 Narcolepsia
 Hipersomnia idiopatică
 Tulburări ale ciclului
somn-veghe
Narcolepsia
 Accese de somnolenţă imperativă
 Accese de cataplexie
 Halucinaţii hipnogenice,rar-hipnopompice
 Cataplexia adormirii sau trezirii
 Tulburarea somnului nocturn

Tratament: meridil (30-60 mg/zi)

sidnocarb (20-50 mg/zi)
melipramin
 Tulburări ale ciclului
somn-veghe

Hipersomnia idiopatică
1. Somnolenţă diurnă
2. Adormire în situaţii liniştite, absenţa violenţei de adormire
3. Creşterea duratei somnului nocturn (10-12 ore)

 Adesea tulburări afective

 Tulburări motivaţionale

Tratamentul: sindnocarb (5 – 10 mg dim. şi ziua)

 Tulburări ale ciclului somn-veghe

Tulburări de somn

 Insomnia
 Sindromul apneei de somn

 Pavor nocturn (teroare nocturnă)

 Tulburări ale ciclului somn-veghe

Insomnia
Prevalenţa: 28 – 45% din populaţie
 Tulb. de adormire
 Tulb. somnului (treziri frecvente,etc)
 Tulb. după trezire (oboseală,)

Cauze frecvente:
 stresul (insomnie psihofiziologică)
 nevroza
 maladii psihice
 maladii somatice
 psihotrope
 alcool
 tulburări endocrine şi metabolice
 Tulburări ale ciclului somn-veghe

Sindromul apneii de somn

1. Sforăit în somn
2. Treziri frecvente
3. Somnolenţă diurnă
 Oprirea respiraţiei în somn
 Cefalee matinală
 HTA
 Micşorarea libidoului
Tulburări ale ciclului somn-veghe

Pavor nocturn (teroare

nocturnă)

 Ţipăt în timpul somnului

 Tahicardie
 Transpiraţie
 Hiperventilaţie
Profilul vegetativ motor
Profilul vegetativ
motor
metodă de investigaţie a tulburărilor neuro-
vegetative în scop diagnostic şi ştiinţific

Chişinău 2010
PVM: definiţie
Profilului vegetativ motor (PVM) prezintă
un instrument clinic de estimare
cantitativă şi calitativ-structurală a
dereglărilor (simptomelor) vegetative ce
se exprimă prin senzaţii corporale şi cele
asociate lor (emoţionale, motorii,
tetanice, algice, comportamentale, etc.)
1. Sistemul Limbic: funcţiile majore

2. Hypotalamusul - funcţiile principale

3. Rolul formaţiei reticulare în activitatea creierului

4. Insuficienţa vegetativă periferică (dizautonomia) – definiţia

5. Dereglările sistemului cardio-vascular ca manifestare a insuficienţii

vegetative periferice: enumeraţi-le

6. Anxietatea – “epicentrul” sindromului psiho-vegetativ

7. Sindromul hipotalamic. Criteriile de diagnostic

TEMELE PENTRU TEZA DE DIPLOMĂ ( ANUL IV)

Persoane cu memorie excepţională ( А.Лурия «Маленькая

книжка о большой памяти). Rolul sinesteziei. Studiul teoretico-
clinic.

Disfuncţia electrolitică la pacienţii cu migrenă cronică. Studiu clinic.

Rolul tulburărilor afective şi de personalitate în cronicizarea cefaleelor.

Studiu clinic

Circulaţia lichidului cefalo - rahidian (IRM flow-metry) la pacienţii cu

cefalee cronică. Studiu clinic—neuroimagistic.

Rolul atenţiei în funcţiile şi disfuncţiile sistemului nervos vegetativ. Studiu

clinic.

Sistemul nervos social. Conceptul (A.Porges) şi aspectele clinice. Studiu

teoretico-clinic.

Relaţia durere-plăcere şi funcţia creierului din viziunea neuro-ştiinţilor

moderne. Studiu teoretico-clinic.

132brain”)
Enigme şi paradoxuri în funcţionarea creierului. („The paradoxcal
1. Sistemul Limbic: funcţiile majore

2. Hypotalamusul - funcţiile principale

3. Rolul formaţiei reticulare în activitatea creierului

4. Insuficienţa vegetativă periferică (dizautonomia) – definiţia

END
5. Dereglările sistemului cardio-vascular ca manifestare a insuficienţii
vegetative periferice: enumeraţi-le

6. Anxietatea – “epicentrul” sindromului psiho-vegetativ

7. Sindromul hipotalamic. Criteriile de diagnostic

 Sistemul Nervos Vegetativ (1)
Sistemul vegetativ Sistemul somatic

1. Inervează miocardul, vasele, tegumentele, mucoasele

glandele şi muşchii superficiale, organele
netezi de simţ, aparatul locomotor
(muşchii scheletali, oasele,
articulaţiile)

2. Teritorii de două: visceral si

inervaţie unul singur:
nevisceral
teritoriul
(vasele, glandele si
somatic
muşchii netezi
(sus numit)
ale acestor teritorii)
Sistemul Nervos Vegetativ (2)

Sistemul vegetativ Sistemul somatic

activităţi complexe de activităţi integrative

3. Funcţii întreţinere de relaţii
(vasomotorie, lisomotorie, (sensoro-senzitive
pilomotorie, secretorie), şi motorice)
asigurând homeostazia

4.Ansamblul asigură “viaţa asigura “viaţa animala”

functional organica”
 Sistemul Nervos Vegetativ (3)

Sistemul vegetativ Sistemul somatic

5.Organizarea bineuronală mononeuronală

(de 2 neuroni: (α, γ, etc)
neuronală
pre- şi postganglionari)

teritoriul somatic
6.Autonomie doar în teritoriul visceral
e dublat de cel
nevisceral
Apnées : le sommeil à
bout de souffle
Gland
Caz clinic N 3
Pacienta M. 38 ani, sex femenin

Acuze Accese periodice: ameţeli, pulsaţii în

corp,palpitaţii cardiace, dureri în regiunea inimii,sufocare,
uscăciune în gură, spasme abdominale,frică de moarte. Durata
acceselor 30min – 3 ore
Maladii concomitente: gastrită cronică, pancreatită cronică,
colecistită cronică acalculoasă
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne, TA
110/75
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN.
hiperreflexie, hiperhidroză distală
Consultul cardiologului. Patologie organică nu se depistează
Întrebări ?
Diagnosticul prezumtiv?
Ce investigaţii efectuăm?
Tulburări neuro-endocrine
Hypothalamic nuclei
 The hypothalamus lies ventral to the
thalamus.
 It consists of a large number of nuclei,
that are in part grouped around the
third ventricle.
 It is the highest integrating organ of
visceral functions whose task is to
maintain homeostasis in the body.
 Efferent pathways descent to control
visceral nuclei in the brain stem and
spinal cord.
 It is closely interconnected with limbic
structures.
 It controls the release of hormones in
the pituitary gland
Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se

amplifică la trecerea din poziţie orizontală
în poziţie verticală, fatigabilitate, uneori
palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet
zaharat, bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor
interne TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din
partea SN

Diagnosticul prezumtiv?
Ce investigaţii efectuăm?
Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se

amplifică la trecerea din poziţie orizontală
în poziţie verticală, fatigabilitate, uneori
palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet
zaharat, bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor
interne TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din
partea SN

Diagnosticul prezumtiv: Hipotonie ortostatică

Ce investigaţii efectuăm?
Caz clinic N 1
Pacientul P. 51 ani, sex masculin

Acuze: ameţeli periodice în ultimele 4 luni, se

amplifică la trecerea din poziţie orizontală
în poziţie verticală, fatigabilitate, uneori
palpitaţii cardiace
Maladii concomitente: gastrită cronică, diabet
zaharat, bronşită cronică
Obiectiv: fără modificări din partea organelor
interne TA 125/85
În statusul neurologic: nu sunt semne de focar din
partea SN

Diagnosticul prezumtiv: Hipotonie ortostatică

Ce investigaţii efectuăm: Proba ortostatică
Caz clinic N 1
Proba ortostatică:
I. În poziţie orizontală
TA
120/80

II. Trecerea în poziţie verticală

90/70
( Testul pozitiv: - 30 mm Hg)
Dz. clinic: Hipotonie ortostatică (sndr. Bradbury-
Egglston) la pacientul cu insuficientă
vegetativă periferică de etiologie diabetică
Caz clinic N 1
Proba ortostatică:
I. În poziţie orizontală
TA
120/80

II. Trecerea în poziţie verticală

90/70
( Testul pozitiv: - 30 mm Hg)
Dz. clinic: Hipotonie ortostatică (sndr. Bradbury-
Egglston) la pacientul cu insuficientă
vegetativă periferică de etiologie diabetică
 Sistemul Nervos Vegetativ:
activare normală
Structuri,
 funcţii

 FC
 TA
 Vezica urinară
 Motil.i ntestinală
 Plămânii
 Gland.
sudoripare
 Pupilele
 Suprarenalele
 Funcţia sexuală
 Gland. lacrimale
 Gland.
parotidiene

 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

Ce aspecte anamnestice e nevoie de elucidat?
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm?
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm:0
 Caz clinic N 2
Pacientul V. 45 ani, sex masculin

Acuze: tulburări erectile în ultimul an, care a devenit mai

pronunţate în ultimele 2 luni
Maladii concomitente: hepatită cronică - remisie
Obiectiv: fără modificări din partea organelor interne
Statusul neurologic: nu sunt semne de focar din partea SN,
reflexele exagerate, hiperhidroză distală

Consultaţia urologului: semne discrete de prostatită cronică

Diagnosticul prezumtiv: tulburări de erecţie

aspecte anamnestice: tulburări selective (psihogene)
Ce investigaţii efectuăm:0
Diagnostic clinic:
Disfuncţie erectilă de origine psihogenă la pacientul cu
dereglări neuro-vegetative de nivel suprasegmentar