MINISTERUL EDUCAȚIEI,

CULTURII ȘI CERCETĂRII
I.P. COLEGIUL DE MEDICINA
CAHUL

Fracturi

Disciplina: Medicina Calamităților

Profesoară: Pascal Ana
Realizat: Buruiană Mihai
Carp Ana-Maria
Carp Valeria
Catană Veronica
Grupa AM-55

Cahul, 2021
Cuprins:
Ce este fractura?
 Fractura este o ruptura sau o intrerupere a
continuității unui os sau a unui cartilaj tare ce
apare de obicei ca urmare a unui traumatism sever
și care are ca și efect impotența motrica insoțita de
hematom, deformare si durere acută.
 Cele mai intalnite cazuri de fracturi sunt cele de la
nivelul membrelor.
 Cauze:
 La persoanele sanatoase, fractura are, de obicei, ca
principala cauză o lovitură sau traumatism violent
rezultat in urma unei caderi , lovituri, accident
rutier si poate fi insoțită de leziuni grave precum
luxația sau leziunile neurovasculare.
 Cauze:
 La pacientii cu diverse boli, fractura apare din cauza
deprecierii calitative a oaselor. De exemplu, poate
aparea osteoporoza, aceasta fiind un factor favorizant de
aparitie a fracturilor.

 Copiiisunt cel mai putin afectati, deoarece in perioada

timpurie oasele sunt elastice si sanatoase.
Posibilele cauze de aparitie a fracturii sunt:

 traumatism grav, lovitura puternica

 osteoporoza
 infectie cronica a osului
 chist osos
 fractura de stres
 alte boli congenitale ce afecteaza oasele
 Simptome:
 Primele simptome ce apar in urma
unei fracturi sunt durerile severe.
 durere imediată, puternică;
 durerea se atenuează treptat, dupa
cateva ore, însa nu dispare ;
 imposibilitatea de a mișca normal
zona afectată;
 deformarea regiunii afectate;
 vanătaie ce apare la 24-48 de ore
după eveniment.
 Tipuri de fracturi:
 Fracturilese pot impărți în diverse tipuri, după
mecanismul și locul de producere, respectiv
aspectul morfologic.
 1.)Fracturi după mecanismul de producere

a) fracturi directe
- fractura apare in locul in care a survenit impactul;
- cele mai frecvente fracturi directe sunt diafiza
ulnara, diafiza tibila, fractura claviculara. 

b) fracturi indirecte
- fractura apare la distanta de locul in care a survenit
impactul;
 2.)Fracturi după aspect:
 a) fracturi complete
- simple (transversale,
oblice, spiroide, în
varf de clarinet, în
formî de literele N, V,
T);
- multiple;
- cominutive;
- orificiale.
3.)Fracturi deschise și închise:
 Aceste tipuri de fracturi se clasifică după aspectul
pielii, astfel:
- Fracturi deschise (pielea prezintă plaga și se pot
observa oasele) ;
- Fracturi inchise (pielea nu are plagă, nu se
observă oasele).
 Fracturi simple și comunitive:
 Acesttip de fractura se clasifică după numarul
rupturilor de os :

- Fracturi simple - ruperea osului intr-un singur loc;

- Fracturi cominutive - ruperea osului in mai multe
locuri.
 Fracturi osoase frecvente
 Fractura de bazin reprezinta discontinuitatea la nivelul oaselor
care alcatuiesc bazinul (osul iliac, ischion, sacrul si cocisul).
 Acest tip de fractura apare frecvent in accidentele rutiere sau
din cauza caderillor de la inaltime si se poate asocia in cazuri
grave cu o multitudine de alte leziuni ale organelor
intrapelviene.
 .

 Fractura de sold poate fi intracapsulara sau extracapsulara si

apare de obicei la persoanele varstnice diagnosticate cu
osteoporoza.
 Datorita acestei afectiuni si a slabirii densitatii osoase ce apare
o data cu inaintarea in varsta, fracturile de sold sunt frecvente la
persoanele de peste 50 de ani care au suferit o cadere sau un
traumatism la nivelul soldului
 .

 Fractura de femur este o ruptura sau o intrerupere a

continuitatii osului femur, discontinuitate localizata de-a
lungul diafizei femurale (partea lunga si dreapta a osului
dintre cele doua capete proeminente).
 Osul femur se mai poate fractura si in zonele de extremitate,
cum ar fi de exemplu zona trohanteriana sau cea a colului
femural.
.

 Fractura de peroneu, os al
membrului inferior denumit
si fibula, este o ruptura sau o
intrerupere a continuitatii
osului situat in partea externa
a gambei, in spatele tibiei.

Afecteaza cel mai des

barbatii adulti si apare
de obicei datorita
accidentelor rutiere,
auto sau de motocicleta,
fie ca pacientul este
sofer sau pasager, fie ca
este pieton.
 .

 Fracturile de humerus survin in urma traumatismelor

puternice, in timpul accidentelor sau cazaturilor pe umar.
Afectiunea este prezenta la toate categoriile de varsta, mai
frecvent in randul persoanelor de peste 60 de ani, datorita
deteriorarii calitative osoase.
 Diagnostic
 Examinarea ortopedica este
obligatorie pentru confirmarea unui
diagnostic de fractura si pentru a
urma un tratament corespunzator.
 In majoritatea cazurilor,
diagnosticul de fractura are ca
justificare o mobilitate anormala,
insotita de un zgomot si o senzatie
neobisnuita la palpare.
 .

 Pentru a stabili diagnosticul, doctorul va cere

efectuarea unei radiografii. In cazuri mai speciale,
ortopediul poate solicita analizarea prin
tomografie sau rezonanta magnetic nucleara.
 Tratament
Tratamentul fracturii
osoase include:
 Analgezice;
 Aplicarea bandajelor
gipsate;
 Extensia osului;
 Repoziţie deschisă
sau închisă;
 Metalosinteza prin
piele.
 Tratamentul fracturilor

Tratamentul unui pacient cu

fractură cuprinde două mari etape:
 în urgenţă, la locul accidentului
şi pe parcursul transportului;
 în serviciul de specialitate,
ortopedie – traumatologie.
Primul ajutor în fracturi
 Se acordă la locul accidentului. Se practică o
imobilizare provizorie, se administrează
antalgice şi se face un bilanţ general al stării
pacientului. În cazul fracturilor deschise, se
efectuează o toaletă a plăgii, hemostază (cel mai
frecvent cu garou), pansament; se face
profilaxia antitetanică şi se începe
antibioterapia. Pe timpul transportului,
pacientul este supravegheat permanent. Poziţia
trebuie să fie comodă, adecvată tipului de
fractură. De obicei se transportă pe targă.
Tratamentul de specialitate se
efectuează în spital.
Există mai multe posibilităţi de tratament
grupate în două mari categorii :
 tratamentul conservator care cuprinde
metoda ortopedică, metoda extensiei
continue şi metoda funcţională;
 tratamentul chirurgical.
 Tratament conservator în fracturi

 Metoda ortopedică
Metoda ortopedică pură este indicată pentru fracturile
stabile (cele cu traiect transversal). Pentru fracturile
instabile se folosesc diferite mijloace de stabilizare (de
exemplu, broşe metalice ale căror capete vor fi
înglobate în aparatul gipsat).
 Metoda extensiei continue

 Este o metodă de tratament indicată în fracturile

instabile. Cu ajutorul ei se obţine reducerea şi
contenţia fragmentelor. Manevrele sunt aceleaşi ca şi
la metoda ortopedică pură: extensie, contraextensie şi
manipulare în focar. Extensia se realizează cu ajutorul
unui sistem compus dintr-o broşă metalică Kirschner
trecută transosos, potcoava Bohler şi un sistem de
scripeţi cu greutăţi.
 Tratamentul chirurgical în fracturi

Osteosinteza urmăreşte restabilirea continuităţii osului

fracturat folosindu-se materiale metalice sau biologice.
Indicaţiile osteosintezei sunt :
 absolute: fractura ireductibilă, fractura asociată cu
leziuni vasculare şi/sau nervoase, fractura articulară
cu deplasare
 relative: fractura pe os patologic, fracturi etajate,
polifracturi, fracturi instabile.
 Există câteva tipuri de osteosinteză care se folosesc
în practică:
 osteosinteza centromedulară simplă, cu
alezaj blocată dinamic sau static;
 osteosinteza cu plăci metalice
înşurubate simple, de neutralizare, cu
compresiune, pretensionate;
 osteosinteza elastică sau semirigidă;
 hobanajul;
 fixatorul extern.

Materialele de osteosinteză
se extrag, în general, după
un an.
 Reabilitarea include:
 Gimnastică medicală;
 Masaj de specialitate;
 Fizioterapie (cardiografie, electrostimularea
musculară, iradiere UV, fonoforeză, electroforeză).
 Pericol
Dacă nu determinaţi în timp util modul de
tratament a fracturii osoase,aceasta poate duce la
complicaţii grave:
 Restabilirea incorectă a oaselor;
 Formarea greşită a articulaţiei;
 Refacerea lentă a oaselor;
 Artroze post-traumatice;
 Contracture.
 Pentru prevenirea fracturii osoase, pacienţilor se recomandă

a include în regimul alimentar produse, care

conţin calciu şi vitamina D;
 a controla efortul fizic;
 a refuza la obiceiuri dăunătoare;
 a evita pălituri,traume.