Efectele curentului

electric
Prof. Coste anemona
Elev: Diana pop

liceul pedagogic
“gheorghe sincai”
zalau
 Efectele curentului electric

• Efectul termic
• Efectul magnetic
• Efectul electrochimic
 Efectul termic

• Efectul termic (denumit şi efect Joule-Lenz) este

reprezentat de disiparea căldurii într-un conductor
traversat de un curent electric. Aceasta se datorează
interacţiunii particulelor curentului (de regulă
electroni) cu atomii conductorului, interacţiuni prin
care primele le cedează ultimilor din energia lor
cinetică, contribuind la mărirea agitaţiei termice în
masa conductorului.
• Efectul termic al curentului electric are multiple
aplicaţii industriale: cuptoarele încălzite electric,
tăierea metalelor, sudarea cu arc electric etc
 Efect Joule

http://ww2.unime.it/weblab/ita/kim/joule/heat_ita.htm
 Efectul magnetic
Constă in aparitia unui câmp magnetic in jurul unui
conductor parcurs de curent electric.

Modulul vectorului inducţie magnetică intr-un punct

situat la distanta r de conductorul parcurs de curent
electric este:

 μ-permeabilitate magnetică absolută;

 I-intensitatea curentului care străbate conductorul;
B = inducţia magnetică

[B]SI=1T (tesla);
Campul magnetic al unui conductor
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/mfwire_ro.htm

I
B
2   r
 Campul magnetic al unei bare
magnetice
• http://www.walter-fendt.de/ph14ro/mfbar_ro.htm
 Efectul magnetic

Modulul vectorului inducţie

magnetică a câmpului magnetic
creat în centrul unei spire
circlare de raza r parcursa de
curent electric este:
 Efectul magnetic
Modulul vectorului inducţie
magnetică a câmpului magnetic 
creat în centrul unui solenoid B
de raza r parcurs de curent
electric este:
 Electroliza solutiei de NaCl

Electroliza
Efectul electrochimic
• Electroliza este procesul de orientare şi
separare a ionilor unui electrolit cu ajutorul
curentului electric continuu.
• Electroliza unei soluţii de clorură de cupru: în
electrolit datorită disocierii sunt prezenţi ioni
de Cu2+ şi ioni de 2Cl. După mai multe minute
de funcţionare catodul capătă o culoare
roşiatică şi se degajă un miros înţepător.
• Ionii de Cu2+ sunt atraşi de catod care le
cedează electroni, sunt neutralizaţi şi se depun
pe acesta.
• Ionii de 2Cl cedează electroni anodului; atomii
neutri de clor, sub formă de molecule de gaz se
dizolvă parţial în apă; este caracteristic mirosul
înţepător.
• Neutralizarea electrică a ionilor este însoţită de
http://www.xplora.org/downloads/Knoppix/Xplora/
reacţii chimice specifice care transformă Minza/chimie/electroliza_ro/pag31.html
calitativ suprafaţa electrozilor.
 Electroliza soluţiei de KI
Soluţia conţine ioni K+ şi I- proveniţi prin
ionizarea KI, şi ioni H+ (în apă există ioni H3O+)
şi HO- rezultaţi prin ionizarea apei.

La trecerea curentului electric, ionii sunt orientaţi

către cei doi electrozi. La electrodul negativ
(catod) se produce reducerea ionilor H3O+,
deoarece au potenţial de reducere mai mare decât
a ionilor K+ (-2,92V), în timp ce la electrodul
pozitiv (anod) are loc oxidarea (0,52V), deoarece
oxidarea apei se realizează la o tensiune mult mai
mare (1,23V).
Ecuatiile reacţiilor care au loc la electrozi sunt:
http://www.xplora.org/downloads/Knoppix/Xplora/Minza

Ecuatia reacţiei totale care se desfăşoară la /chimie/electroliza_ro/pag32.html

electroliza unei soluţii de KI este:

 Cantitatea de substanta depusa la
Catod
m = K·I·t = K·Q (prima lege a electrolizei enuntata de Faraday in anul 1833)
K = echivalentul electrochimic
K= m/Q = m/ I·t
Echivalentul electrochimic este cantitatea de substanta depusa la ecatod de un curent cu Intesitatea de 1
Amper timp de 1s.
Echivalentul electrochimic depinde de natura substantei prin:
- Masa atomica a substantei (A), direct proportional
- Valenta substantei (n), invers proportional
Factorul de proportionalitate se noteaza cu (F) si se numeste numarul lui Faraday
1 A
(F = 96400 C/echivalent-gram. K 
 Rezumand aceste dependente putem scrie:
F n
 Efectul electrochimic
Electroliza este utilizată pentru obţinerea metalelor pure (Cu, Ag, Al, Zn, Pt)
în galvanoplastie si galvanostegie.

Galvanoplastia constă în depunerea unor straturi metalice subţiri pe

obiecte metalice în scop de protecţie sau decorativ (nichelare, cromare,
argintare, aurire etc.)

Galvanostegia constă în depuneri electrolitice de metal pe mulaje din

materiale plastice (sau ceară), impregnate cu un strat de grafit, pentru a le
face conductoare. Mulajul este montat la catod şi după depunerea
metalului se îndepărtează materialul mulajului. Se obţin astfel reproduceri
foarte fidele ale formei unor obiecte (sculpturi, alte opere de artă).
 Aplicaţii industriale
• Produsele folosite la încălzirea industrială, precum şi pentru uzul
casnic, funcţionează pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de
circuit comun în construcţia acestor produse este un rezistor (sau
mai multe, grupate adecvat) în care se dezvoltă efectul Joule al
curentului electric. Rezistorul său (elementul rezistiv care disipă
căldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal
ş.a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au
rezistivitate electrică ridicată şi un coeficient mare de temperatură al
rezistivităţii. http://www.softedu.eu/tehnologie/preview_planse/Su
dareArcElectric.jpg

• Efectul termic al curentului electric are multiple aplicaţii industriale:

cuptoarele încălzite electric, tăierea metalelor, sudarea cu arc electric
etc.

• Arcul electric este un curent electric de mare intensitate. La

separarea sub sarcină electrică a două piese metalice în contact,
densitatea de curent creşte foarte mult datorită micşorării zonelor de
contact, pe măsura depărtării pieselor şi datorită tensiunii
electromotoare (t.e.m.) de autoinducţie care ia naştere la întreruperea
curentului.
• Aplicaţii industriale
Datorită efectului Joule-Lenz foarte puternic, metalul este topit local şi vaporizat. În condiţiile
existenţei vaporilor metalici şi a contactelor puternic încălzite, aerul dintre contacte se ionizează şi
ia naştere o plasmă fierbinte cu temperaturi de cca. 6.000–7.000 K. Sub acţiunea diferenţei de
potenţial dintre contacte plasma se deplasează, formând arcul electric; deci curentul electric
continuă să existe şi după întreruperea mecanică a circuitului.

• Din procesele de recombinare ale purtătorilor de sarcină, arcul electric eliberează energie sub
formă de radiaţii luminoase intense. La sudarea metalelor, arcul electric se formează între un
electrod şi piesa de sudat; tăierea metalelor se realizează prin topire locală cu arc electric, iar la
întreruperea circuitelor electrice arcul este stins prin metode şi dispozitive speciale care
favorizează procesele de deionizare în coloana de arc. La întrerupătorul cu pârghie, pentru a se
evita topirea sau distrugerea parţială prin arc electric a pieselor de contact, între acestea se
montează în paralel un condensator. Condensatorul se încarcă şi preia energia eliberată de câmpul
magnetic prin curentul de autoinducţie, fără a se mai produce un arc electric.
http://mirror-uk-rb1.gallery.hd.org/_exhib
its/light/light-bulb-glowing-filament-AHD.
jpg

• Când un material conductor este plasat într-un câmp magnetic alternativ, curenţii induşi determină
încălzirea materialului. La frecvenţe mari încălzirea este mai pronunţată la suprafaţa materialului
conductor; efectul este utilizat la tratamente superficiale ale metalelor şi pentru lipire.

• Cuptoarele electrice se utilizează şi pentru topirea metalelor. Dacă un dielectric este introdus între
două armături plane, alimentate în curent alternativ, acesta se încălzeşte din cauza pierderilor de
polarizare. Fenomenul este utilizat pentru topirea maselor plastice, la încălzirea îmbinărilor din
lemn, la încălzirea alimentelor în cuptoarele cu microunde ş.a.
Cuptor electric uzina metalurgica

• Calculul la încălzirea produsă de trecerea curentului electric prin conductoarele aparatelor şi

maşinilor electrice este foarte important: încălzirea nu trebuie să afecteze stabilitatea termică a
 Manual virtual de fizica

• http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3
• http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Electromagnetis
m:C%E2mpul_magnetic_produs_de_curentul_elect
ric
 Bibliografie

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_curentului_el
ectric
• http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Electromagnetis
m:C%E2mpul_magnetic_produs_de_curentul_elect
ric
• http://www.xplora.org/downloads/Knoppix/Xplora/
Minza/chimie/electroliza_ro/pag32.html

• http://www.walter-fendt.de/ph14ro/mfbar_ro.htm
• http://ww2.unime.it/weblab/ita/kim/joule/heat_ita.h
tm