MEDIEREA IN SCOALA

Autor: Brindusa Simu

 CE ESTE MEDIEREA ?
DEFINITIA SI AVANTAJELE MEDIERII
 Medierea este o procedura alternativa si
voluntara de solutionare a
conflictelor, este o procedura
confidentiala, prin care o terta persoana,
neutra , impartiala si fara putere de
decizie, numita mediator, ajuta partile
sa ajunga impreuna la o intelegere
mutual acceptata, in vederea incheierii
conflictului.
 AVANTAJELE MEDIERII
 INSTANTA DE JUDECATA - va fi degrevata de numarul mare de
cazuri situatie in care creste calitatea actului de justitie. Pe
de alta parte costurile propuse pentru organizarea unui proces
in instanta se reduc semnificativ.

PARTILE implicate in conflict au urmatoarele beneficii alegand

aceasta procedura:
 costuri semnificativ mai mici decat in instanta
 rapiditatea ajungerii la o intelegere
 flexibilitatea procedurii de mediere
 participarea directa a partilor la solutionarea conflictului, pt. a
ajunge la o intelegere
 medierea este o procedura privata, CONFIDENTIALA
 pastreaza relatiile dintre parti
 rata mare de succces a medierii
 AVANTAJELE MEDIERII

 AVOCATII au si ei avantaje de pe urma

acestei proceduri
 PRINCIPIILE MEDIERII
 - Caracterul voluntar al procedurii -
Nici o parte nu poate fi obligata de catre o
alta persoana sau autoritate sa participe la
procerdura de mediere.

 - Auto-determinarea partilor -
INTELEGEREA apartine partilor, in
consecinta orice TERMEN prevazut prin
aceasta INTELEGERE, trebuie sa fie
propusa si acceptata de parti.
 Confidentialitatea procedurii - Atat
MEDIATORUL, cat si PARTILE precum
si REPREZENTANTII ACESTORA –
AVOCATII, sunt obligati sa pastreze
caracterul de confidentialitate al tutror
aspectelor ce se discuta in cadrul
procedurii.
 - Neutralitatea si impartialiatea
mediatorului - NEUTRALITATE –
mediatorul ramane in afara conflictului, nu
se implica in conflict, decat in limitele
impuse de lege

 IMPARTIALITATEA – mediatorul
are o pozitie de mijloc fata de parti. Nu
doreste deloc ca o parte sau alta sa
castige sau vreuna din parti sa fie
favorizata in timpul procedurii.
 Informarea prealabila asupra
procedurii - Inainte de semnarea
contractului de mediere si de inceperea
efectiva a procedurii, partile trebuie sa
cunoasca principiile medierii , detalii
despre procedura si modul de desfasurare
al acesteia.
 SEDINTA DE MEDIERE
 intalnirea prealabila a partilor cu
mediatorul – se fixeaza data, ora, locul
unde se va desfasura sedinta de mediere
sau mediatorul va trimite invitatii partilor
cu privire la aceste aspecte.
 SEDINTA DE MEDIERE
 Sesiunea comuna: Aici partile si avocatii
acestora( daca partile au avocat) se intalnesc cu
mediatorul, facand cunostinta. Partile sunt informate cu
privire la procesul de mediere si scopul acesteia, la
confidentialitatea procedurii si cu privire la neutralitatea
si impartialitatea mediatorului in solutionarea conflictului.
Mediatorul nu este judecator, nu da solutii, nu este
avocat si nici psiholog, nu da sfaturi partilor cu privire la
alegerea unei solutii din mai multe posibile, nu dicteaza
termenii acordului la care se ajunge, nu da sfaturi
juridice si nici nu exprima opinii juridice. In acesta
sesiune, mediatorul asculta partile si clarifica pozitiile
initiale ale acestora. Ulterior , mediatorul va decide cu
care din parti va ramane in sesiune separate.
 SEDINTA DE MEDIERE
 Sesiunile separate: In acesta faza, medioatorul obtine
informatii suplimentare de la partea cu care a decis sa
ramana, informatii care vor ramane confidentiale,
mediatorul neputand transmite aceste informatii celeilate
parti decat cu acordul partii. Tot aici partea poate explica
mai larg motivul nemultumirii sale, putand venii cu o
solutie. Mediatorul poate decide , ulterior discutiei cu o
parte, daca este cazul, sa discute separat cu cealalta
parte sau daca le va invita din nou in sesiune comuna,
adica impreuna, pentru ca ele sa ajunga o intelegere. In
varianta in care mediatorul decide sa intre in sesiune
separate cu cealalta parte, va da o sarcina ( de ex.: o
tema de gandire) primei parti, tocmai pentru a
determina partea sa decida singura care ar fi varianta
potrivita pentru a ajunge la o solutie.
 SEDINTA DE MEDIERE

 Intalnirea ulterioara in sesiune

comuna cu partile si avocatii: Este
ultima faza, cea in care fie partile au ajuns
la o solutie de comun acceptata, moment
in care se redacteaza de catre mediator
acordul de mediere ( procesul verbal al
sedintei) si pe care partile il vor semna, fie
partile nu au ajuns la nici o intelegere, dar
cel putin au lamurite niste aspecte
commune ale conflictului lor.
 TIPURI DE CONFLICT
 la nivel individual – conflict intrapersonal - CU
SINELE – fac ob. de studiu al psihologiei
 la nivel de grup – conflicte in cadrul grupului si
conflicte cu alte grupuri – sunt cele care ne vom referi in
dizertatia noastra.
 la nivel de societate – conflicte interpersonale ( intre
indivizi ) si in interiorul societatii ( ex minoritatile)
 la nivel de organizatie – conflicte in interiorul
organizatiei si conflicte cu alte organizatii
 la nivel international - conflicte intre state, intre
ONG-uri, diplomatice /militare, intre state si organizatii
internationale
 MEDIEREA IN ŞCOALĂ
 este un concept nou în România, însă Statele Unite si
multe state europene utilizează cu foarte mare succes
medierea în comunităţile şcolare.
 Şcoala este primul spaţiu al medierii, un spaţiu de
trecere între familie şi societate, între sine şi celălalt,
între propria viziune despre lume a copilului şi viziunea
celorlalţi copii.
 Frecventând şcoala, copilul trăieşte prima mare încercare
socială din viaţa sa, pentru că se desprinde tot mai mult
de modelul părinţilor pentru a se lăsa modelat de şcoală,
instituţie cu un important rol formator.
 MEDIEREA IN ŞCOALĂ

 Scoala este ca un teatru, in care actorii educatiei sunt

profesorii care stau la catedra si sustin o lectie ( joaca
rolul) iar elevii sunt publicul care asculta si pe de alta
parte sunt cei mai mari critici ai profesorilor . Fara sa ne
dam seama si noi la randul nostru am facut “mediere” la
orele de dirigentie . Acolo era locul unde se discutau
problemele elevilor , de data aceasta profesorul avand
rolul de ascultator, insa si cel care trebuia sa gaseasca o
solutie, pe care fie o comunica direct elevilor , fie se
punea intrebarea: “ oare nu considerati ca asa ar fi mai
bine...” ? , situatie in care elevii propuneau mai multe
solutii, pentru ca apoi , tot ei sa o aleaga pe cea care le
satisfacea nevoia cel mai bine.
 MEDIEREA IN ŞCOALĂ
 Asa cum stiti din practica dvs. de profesor,
omul din spatele catedrei, intre elevi ,
intre elevi si profesori si chiar intre
profesori, din cauza elevilor , pot aparea
conflicte, care daca nu sunt elucidate si
discutate atunci cand se produc, pot
prinde forme diferite, si anume:
 frustrare din partea elevului – elevul poate fi frustrat de o
anumita nota obtinuta, care ii poate creea o aversiune fata de
profesorul care i-a dat calificativul. In subsidiar poate prinde
aversiune si fata de materia respectiva, care poate in realitate il
atrage, acestadin cauza profesorului. Toate acestea duc la : -
agresivitatea elevului prin cuvant sau la agresivitatea
elevului exprimata prin atitudini corporale. (Ex) – elevul face
comentarii la ora, in afara orei pe coridor, vorbeste tare cand trece
profesorul respectiv prin zona, facand “ironii nevinovate”, cu tinta
clara catre acel profesor. Atitudinea corporala se manifesta prin
pozitia elevului in clasa: sta incotit, sta cu spatele la catedra, sta
intors pe jumatate catre colegul din dr/stg, se uita pe fereastar cand
profesorul vorbeste, sau se face ca nu aude cand ii este strigat
numele .
 aversiunea elevului fata de profesor
 aversiunea profesorului fata de elev, pentru un
comportament necivilizat sau pentru lipsa de interes pentru
materia respectiva.
 Aici ar trebui sa intervina medierea: in aceste
situatii actorii educatiei ( profesorii) si elevii , prin
mediere, ar trebui sa descopere un alt tip de relatie,
tocmai pentru a evita si a nu ramane blocati in situatiile
de frustrare sau furie. Multi ani, profesorii şi elevii co-
există fară a se cunoaşte într-adevar reciproc; în
mediere ei se întâlnesc la nivel personal şi nu mai sunt
aşa straini – un profesor şi un elev care nu şi-au vorbit
încep să comunice. Se creează un sens al complicitaţii,
au loc schimburi de idei si pareri, se împartaşesc crezuri,
este oferit sprijin mutual şi fiecare se simte mai puţin
izolat. Teama nu-şi mai are locul, sentimentele putând fi
discutate împreuna - ştiind că agresivitatea poate fi
dezamorsată. Relaţia se schimbă: în locul utilizarii
autoritaţii - sunt instrumentele medierii - acestea
putand fi puse în practica oricând.
 Medierea intervine atunci cand trebuie stins un conflict, fara ca
demnitatea cuiva sa fie lezata. Chiar atunci cand tehnicile de
rezolvare a conflictelor nu produc rezultatul ideal, ele conduc cel
putin la o imbunatatire a situatiei. Astfel amplificarea conflictului nu
mai este posibila.

 Este firesc sa ne punem intrebarea : Cu ce ar putea contribui

tehnicile de rezolvare a conflictelor la imbunatatirea situatiei din
scoli si comunitate? Cu multe! Pentru inceput , te poate face sa te
simti mai bine atunci cand mergi la scoala. Cand inveti sa-ti
controlezi reactiile in situatii deosebite, nu mai esti atat de
preocupat de neintelegeri, mici scapari, lupta pentru putere. Cand
alegi sa-ti impui punctul de vedere – fie ca esti director, elev,
profesor sau parinte – alegerea ta de a-ti asuma responsabilitati,
dovedeste calitati de lider. Cand gresim trebuie sa ne cerem scuze,
sa reparam greseala facuta si sa nu repetam greseala. Acesta este
procedeul de invatare continua si care in timp, se traduce prin
scaderea stress-ului.
 CUM AR TREBUI SA
FUNCTIONEZE MEDIEREA IN
SCOLI SI CINE AR PUTEA
MEDIA UN CONFLICT IN
SCOALA?
 In USA, Anglia si alte state europene, medierea intre
colegi este un proces prin care un grup de elevi special
pregatiti asculta problemele celorlalti elevi si ii ajuta pe
cei implicati in conflict sa gaseasca singuri o solutie a
problemei. Totusi, de cele mai multe ori, cei ce au
neintelegeri decid sa apeleze la mediere dupa ce au fost
surprinsi intr-o altercatie in scoala.

 Asa cum am aratat mai sus, mediatorii – elevi , nu ofera

solutii la problemele ce se ivesc. Nu impun nimic
nimanui, nici nu forteaza pe cineva sa-si ceara scuze.
Mai mult, ei nu pedepsesc pe nimeni. Ei nu anunta
profesorii sau directorul in legatura cu problema aparuta
Ei doar urmaresc niste proceduri simple si completeaza
un formular confidential care este inmanat
coordonatorului grupului de mediere ( care este un
adult).
 Medierea este o procedura bazata pe voluntariat. Este
folosita in scoli , atunci cand problema este suficient de
serioasa astfel incat daca ar fi ignorata, s-ar agrava si ar
putea conduce la fapte regretabile.
 Scopul medierii este deosebit de cel al pedepsirii,
cei implicati descopera ca pot sa-si rezolve majoritatea
prblemelor interpersonale intre ei , fara implicarea
adultilor si fara a avea necazuri mai mari. Acesta nu
inseamna ca solutia este perfecta. Inseamna ca cei
implicati au simtit ca solutia este dreapta, rezonabila
si acceptata de ei.
 Unele scoli sustin medierea intre elevi si adulti , cand
ambele parti sunt de acord si cand aceasta nu
contravine regulamentelor scolii. Chiar daca medierea
adult –elev este eficienta, medierea elev-elev, este mai
buna, scopul fiind rezolvarea problemelor elevilor de
catre elevi.
 Medierea in scoli este de mai multe tipuri: elev-
elev/grupuri de elevi , medierea adult-elev, mediere intre
‘egali” si medirea in “pereche “ sau comedierea.
 MEDIEREA ELEV-ELEV SAU
GRUPURI DE ELEVI
 Pe elevii care mediaza diverse tipuri de conflict aparute in
scoala , i-am numit “ elevi mediatori”, care incearca
“rezolvarea” conflictului, constatand ca rezolvarea lui “de
sus”, in speta , rezolvarea conflictului de catre profesor,
nu este intotdeauna bine primita de catre elevi. Elevii
mediatori sunt cei pregatiti pentru a facilita discutia dintre
elevi sau grupuri de elevi in vederea gasirii unei solutii.
Scopul lor este de a oferii partilor in conflict o mai buna
comunicare si intelegere , care de cele mai multe ori duce
la o solutie acceptata de toata lumea. Elevii afla cauzele
diferendului , intervin imediat, fara sa-l lase sa se
cronicizeze, respectand demnitatea partilor, neincercand
sa faca pe judecatorii, cautand solutii in echilibrarea
partilor in conflict.
 Stadiul obisnuit , dupa cum arata studiile din USA si
Marea Britanie , de la care se porneste formarea
mediatorilor elevi, este scoala primara sau
gimnaziul.Elevii din ciclul primar mediaza, in sensul ca
sprijina doi elevi aflati in dezacord sa-si asculte unul
altuia trairile si sa ajunga la un acord asupra a ceea ce
ar fi mai bine sa faca. Cei din clasele mai mari pot oferi
servicii neutre, fara sa-i judece pe cei implicati,
ajutandu-i pe cei in disputa sa identifice problema, sa
aprecieze punctul de vedere al celuilat si sa aleaga o
cale de urmat.
 O mediere intre elevii de ciclul primar poate dura
cateva minute, in timp ce pentru altii este nevoie de
cateva sesiuni pentru a ajunge la un acord.
 Asa cum am aratat mai sus, acesti elevi mediatori ,
trebuie formati, urmand niste cursuri de baza in
domeniul medierii.
 MEDIEREA ADULT – ELEV
 Mediatorul adult este persoana anume
instruită din interiorul comunităţii şcolii-
profesor, psiholog, ori din afara şcolii -
mediatorul profesionist
 Acest tip de mediere intervine in
special in conflicte mai mari, conflicte care
nu pot fi solutionate de catre un elev
mediator.
 MEDIEREA INTRE EGALI
 Acest tip de mediere , este unul mai aparte, care se
desfasoara cu succes in Anglia - Birmingam si se refera
la elevii dintr-un an de studiu, fie la elevii din clasele mai
mari care mediaze conflictele elevilor din clasele mai
mici. De asemenea” egali” se refera si la o echipa de
elevi din ani diferiti de studiu. Elevii din serviciile de
mediere intre”egali”, au urmat cursuri specializate si si-
au verificat abilitatile de rezolvare a conflictelor. O astfel
de perioada intesiva permite construirea unei echipe,
repetarea abilitatilor de mediere iar copii isi vor putea
dezvolta propriile ghiduri ale activitatilor practice.
 MEDIEREA INTRE EGALI
 Desi mediatorii elevi isi revendica actiunile si iau
decizii asupra modului in care deurg aceste
servicii, ei trebuiesc permanent sprijiniti de catre
adulti cu pregatire in acest sens. Suportul este
diferit in functia de varsta copiilor implicati in
program. Ce este esential, este ca ei se intalnesc
saptamanal ( dupa program sau in pauza de
masa), isi impartasesc ideiile si experientele,
invatand unii de altii si instruindu-se in acelasi
timp. Ei isi stabilesc un program , isi impart
sarcinile, si stabilesc modul in care colegii lor,
aflati in conflict, vor beneficia de serviciile lor.
 MEDIEREA INTRE EGALI
 De asemenea ei tin cont si de personalitatea colegilor care apeleaza
la serviciile lor cu privire la locul unde vor sa se desfasoare sedinta
de mediere. Unii prefera o sala linistita, unii vor pe coridorul scolii,
pentru a avea suportul celor care asista, altii vor in curtea scolii sub
un copac sau intr-un loc care pentru ei probabil reprezinta ceva.

 Pentru ca le place ceea ce fac si pentru ca au realizat ca

aceasta metoda alternativa de solutionare a conflictului este
benefica, echipele de mediatori a acestei scoli despre care am
amintit mai sus, au fost lasate sa-si dea un nume, sau sa-si
inscriptioneze tricouri, sepci sau insigne.

 Avand in vedere toate aceste aspecte, copii isi formeaza o

noua viziune asupra unui conflict si deduc singuri importanta
solutionarii acestuia pe cale pasnica.
 MEDIEREA IN “PERECHE” SAU
COMEDIEREA
 Când devine dificilă reglarea unui conflict - se
poate apela la medierea problemei “în
pereche”. Acest termen se refera la faptul ca un
conflict este solutionat de 2 mediatori.( adult ,
care poate fi profesorul, pshilogul scolii,
mediatorul specializat si elev, 2 mediatori
specializati, profesorul si psihologul scolii, 2
elevi) In aceasta varinta, abordarea problemei
de catre mediatori asigură un nivel mai înalt de
obiectivitate şi calitate pe nuanţe - dialogul
devenind mai bogat
CARE AR FI OBIECTIVELE UNEI
MEDIERI LA NIVEL SCOLAR?
 asigurarea promovării relaţiilor de colaborare dintre
elevi, profesori şi părinţi în spiritul toleranţei.
 rezolvarea unor situaţii conflictuale între membrii
comunitaţii şcolare, situaţii care, dacă ar fi ignorate, s-ar
transforma în situaţii grave, cum ar fi abandonul şcolar,
violenţa cu consecinţe de ordin penal.
 ajutarea elevilor de a obţine o imagine mai clară despre
ei însişi şi despre relaţiile interumane
 abordarea conflictelor într-un mod constructiv,
contribuind la sănătatea mentală individuală a elevilor şi
având efecte pozitive asupra societăţii în întregul ei.
 CARE AR FI OBIECTIVELE UNEI
MEDIERI LA NIVEL SCOLAR?
 facilitarea discuţiilor dintre elevi sau grupuri în vederea găsirii unei
soluţii, ţelul lor fiind de a le oferi părţilor în dispută un forum pentru
o mai bună comunicare şi înţelegere, care duce deseori la o soluţie
acceptabilă pentru toată lumea.

 dezvoltarea de către elevi a unor aptitudini folositoare toată viaţa,

prin învăţarea  tehnicilor de rezolvare a conflictelor cât mai devreme

 formarea mediatorilor din randul elevilor, care sa incerce

«rezolvarea» conflictului, constatand ca rezolvarea lui «de sus» nu
este intotdeauna bine primita de catre elevi.

 sprijinirea tuturor copiilor din comunitate, încurajând implicarea

părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea
dintre familie - comunitate – şcoală
 Medierea dă profesorului libertatea necesară dezvoltării
la elevi :

 - a atitudinilor active (concentrare, autocunoaştere,

comunicare, proiectare în viitor),
 - a competenţelor cognitive (organizare, planificare)
şi sociale (inteligenţă emoţională, empatie, toleranţă)
care favorizează învăţarea, înţelegerea şi stabilirea
legăturilor.

 Chiar dacă medierea nu se finalizeaza cu

un acord, ea poate fi considerată o reuşită atâta
timp cât reprezentarea conflictului la cele două
părţi s-a schimbat. Proiectele de mediere între elevi
funcţionează cu succes în şcolile unde se ţine cont de
planul de dezvoltare şcolară, de nevoile reale ale şcolii şi
de solicitările venite din partea elevilor, profesorilor şi
părinţilor.
 TIPURI DE CONFLICT CARE NU
TREBUIE SA CUPRINDA MEDIEREA

 Medierea nu este potrivita pentru toate

tipurile de conflicte si anume cele care
contin violenta fizica, cele care au posibile
urmari violente sau cele care ar implica
suspendarea de la scoala, respectiv
exmatricularea.
 CONCLUZII

 In statele care au implementat programe de

mediere in scoli, s-a observat o scadere a
problemelor legate de disciplina, cu 70-80%.

Concret , elevii, evita sa fie pedepsiti pentru

probleme mai putin semnificative. Mai mult ,
elevii invata ca pot sa-si rezolve singuri
problemele cu cei din jur. Astfel , profesorii si
administratia scolii se pot concentra mai mult pe
activitati didactice sau sa se ocupe de probleme
mai presante.
 CONCLUZII

 Rezolvarea conflictelor prin mediere ia mai

putin timp decat dureaza o rezolvare
obisnuita in fata intregii clase.

 In general dupa mediere, elevii nu se mai

confrunta cu probleme asemanatoare.