EPIDEMIOLOGIE

CURS

SEF LUCRARI
Dr.TURDA CONSTANTA
MEDICINA PREVENTIVA SI
EPIDEMIOLOGIA

• DEFINITII, NOTIUNI GENERALE,

• METODELE EPIDEMIOLOGIEI
• „Studiul bolii ca fenomen de masă" (M.
Greenwood, 1934)
• „Studiul răspândirii bolilor în colectivităţile
omeneşti" (Pemberton, 1962)
• „Studiul distribuţiei şi determinanţilor
prevalentei bolilor la om" (M. Mahon,
1960).
• O definiţie mai cuprinzătoare folosită în
prezent este cea a lui Last, din 1988 şi
anume: „epidemiologia este ştiinţa
medicală care se ocupă cu studiul
distribuţiei şi determinanţilor stărilor sau
evenimentelor legate de sănătate în
anumite populaţii, cu aplicarea rezultatelor
acestui studiu în controlul problemelor de
sănătate".
 Epidemiologia

• - este interesată de numărul subiecţilor care

prezintă o stare patologică/biologică într-o
colectivitate
Unitatea de studiu în epidemiologie este
populaţia
• - caută să descopere toţi factorii care au
determinat starea respectivă
• - urmăreşte în timp starea
respectivă(inregistreaza miscarea numarului de
imbolnaviri/unitatea de timp)
• - caută să dezvăluie implicaţiile sociale, politice,
economice, culturale, biologice, ecologice ale
fenomenului.
• - supraveghează prevalente ale unor astfel de
stări
• - încearcă să elaboreze prognoze care să
orienteze acţiuni complexe care să prevină
riscurile patogene de a se repeta şi să
prevină consecinţele negative în viitor.
• Activitate de profilaxie

• Multidisciplinara
 Scopurile epidemiologiei
fundamentale
• explicarea principiilor cauzale ale
îmbolnăvirilor, cu accent pe factorii de
mediu variabili
• stimularea aplicării epidemiologiei în
prevenirea bolilor şi în promovarea stării
de sănătate- atât a populaţiei, cât şi a
mediului şi ocupaţională.
• pregătirea specialiştilor din profesii conexe cu
cea medicală pentru a cunoaşte cât mai multe
aspecte ale stării de sănătate şi pentru a
asigura utilizarea optimă a resurselor existente
în vederea asigurării stării de sănătate;
activitate multi disciplinara
• aplicarea conceptelor de epidemiologie clinică
• stimularea interesului asupra epidemiologiei.
• Scopul final este de a reduce morbiditatea
sau mortalitatea bolii.

• Dorim să dezvoltăm o bază raţională

pentru programele de prevenire
• Dacă putem identifica etiologia sau factorii
cauzali ai bolii si dacă putem reduce sau
elimina expunerea faţă de aceşti factori,
atunci putem alcătui o bază pentru
programele de prevenire.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC ÎN
BOLILE INFECTIOASE
• Legea fundamentală a epidemiologiei este
legea celor trei factori ai procesului
epidemiologic; conform acestei legi,
apariţia şi extinderea unui proces
epidemiologic este condiţionată de
existenţa şi interacţiunea dintre izvorul de
infecţie, mecanismul specific de
transmitere şi populaţia receptiva pentru o
anumită infecţie
• In procesul epidemiologic al bolilor
infecţioase un rol dominant în joacă
procesul infecţios.
• Procesul infecţios rprezintă totalitatea
consecinţelor interacţiunii dintre
organismul uman şi un agent infecţios viu,
în contextul anumitor condiţii de mediu
• Ca factori secundari îşi exercită influenţa
condiţiile de mediu pe care
microorganismul patogen le întâlneşte în
macroorganismul uman, precum şi
condiţiile de mediu în care se găseşte
macroorganismul gazdă.
• Vorbim in acest context de receptivitatea
si respectiv de rezistenta organismului.
• Condiţiile obligatorii pentru realizarea
focarului epidemiologie sunt:
• izvorul de infecţie,
• transmiterea agentului infectios
• receptivitatea colectivă faţă de agentul
infecţios
 Izvoare umane de infecţie
• Bolnavii(cu forma tipică, atipică,cronica
de boala)izvoare de infecţie pe durata
perioadei de contagiozitate.
• Infectaţi inaparent, - persoane care suportă
infecţia fără manifestări clinice decelabile;
• infectia evolueaza fara expresie clinica, dar
cu modificari serologice/histo chimice,
evidentiabile numai cu ajutorul
laboratorului.
• Asemenea infectii sunt urmate de o stare de
imunitate, agentul agresor lasindu-si numai
amprenta serologica/imunologica.
• Importanţa lor epidemiologică ca izvoare de
infecţie este asemănătoare cu cea a
bolnavilor.
• distinctia cu infectia latenta, infectie
asimptomatica, in care agentii patogeni persista
timp indelungat in stare vie in tesuturile
organismului gazda; prezenta lor nu se poate
detecta clinic.
• Este o infectie in care nu are loc multiplicarea
agentului pathogen, acidul nucleic viral este
incorporat in nucleul celulei ca un pro virus, in
organismul gazda este present numai mesajul
genetic.
• Infectia asimptomatica se poate activa,
devenind infectie clinic evidenta
 Purtătorii
• personae vindicate clinic dar care in
perioada de convalescenta continua sa
elimine germeni patogeni, sau sunt
indivizi care au ramas tot timpul sanatosi
– care fiind contaminati nu s-au
imbolnavit, avand o stare de imunitate.
• Purtătorii sunt persoane rezistente la
infecţii: foşti bolnavi, foşti infectaţi
inaparent sau vaccinaţi
• Purtatorul sanatos este definit ca orice
persoana sanatoasa/ aparent sanatoasa
care adaposteste in organismul sau si
elimina in mod continuu/intermittent
germeni patogeni in mediul extern.
• De aceea în cadrul măsurilor de prevenire
şi combatere a bolilor infecţioase, este
imperios necesară depistarea tuturor
categoriilor de purtători, prin mijloace
clinice, epidemiologice şi de laborator,
urmărindu-se asanarea lor.
 Receptivitatea populaţiei
• Fata de agentii patogeni organismul
prezinta o stare de susceptibilitate sau o
stare de rezistenta/imunitate.
• Susceptibilitatea si rezistenta sunt
cunoscute sub numele de stare de
receptivitate.
• Receptivitatea reprezinta aptitudinea unei
personae de a face/NU o boala
infectioasa.
• Receptivitatea generală a organismului
este supusă influenţei vârstei, alimentaţiei,
eforturilor fizice şi intelectuale, stării
generale a organismului, condiţiilor de
mediu etc.
• Aplicarea unui program de imunizări
poate crea un fond de imunitate
colectivă care reduce la maximum
incidenţa unor boli infecţioase.
 FORMELE DE MANIFESTARE
ALE PROCESELOR
EPIDEMIOLOGICE
• Imbolnavirile apar ca rezultat al interactiunii
dintre o persoana(gazda), un agent
infectios(bacterie) si mediul inconjurator
• Pentru ca aceste inter actiuni sa aiba loc este
necesara susceptibilitatea gazdei.
• Susceptibilitatea umana este determinata de o
varietate de factori: bagajul genetic, statusul
immunologic,factori biologici, chimici, fizici=
factori asociati cu crestera riscului aparitiei bolii.,
stressul, caracteristicele gazdei
 FORMELE DE MANIFESTARE
ALE PROCESELOR
EPIDEMIOLOGICE

• incidenta sporadica
• forma endemica/endemia
• forma epidemica/epidemia
• manifestarea pandemica
 Manifestarea sporadica
• Se considera ca o boala infectioasa se
manifesta sporadic atunci cand se
limiteaza la un numar mic de cazuri,
diseminate teritorial, la intervale
neregulate de timp si fara legatura
aparenta unele cu altele.
• Apar neregulat, din cand in cand, de
obicei rar.
• Morbiditatea sporadica este conditionata de:
• existenta unei mase refractare la o anumita
infectie(proces natural/artificial de imunizare)
• numarul redus al izvoarelor de infectie potential
epidemiogene( reprezentat de bolnavi dar mai
ales de purtatori de germeni)
• posibilitatile limitate de transmitere ale agentului
patogen.
• Astfel de cazuri sporadice se intalnesc mai ales
in infectiile cu poarta de intrare cutanata:
tetanos, antrax, tularemie, gangrena gazoasa.
 Endemia
• Se caracterizeaza prin aparitia relativ constanta in
teritoriu a cazurilor de boala, afectind un numar mic de
persoane, fara filiatie intre ele, imbracind aspect
sporadic sau de mici focare epidemice.
• Boala ramine incetatenita, cu o incidenta moderata, dar
nu dispare dintr-o localitate/regiune daca nu se suprima
cauzele care intretin endemicitatea.
• Cand o boala endemica evolueaza cu izbucniri
epidemice se numeste endemo epidemica( dizenteria,
febra tifoida, tusea convulsiva, scarlatina).
 Epidemia
• Se caracterizeaza prin aparitia unui numar mare
de cazuri de boala in populatia unei colectivitati
sau dintr-un teritoriu pe o perioada de timp
variabila, insumind saptamini/luni de zile.
• Reprezinta manifestarea de masa a procesului
epidemiologic.
• Epidemia se realizeaza daca in populatia
receptiva patrund izvoare de
infectie(bolnavi/purtatori), daca agentul causal
isi mareste virulenta sau este introdus din afara.
• Vorbim de epidemie in cazul in care incidenta
evenimentului sanitar in cauza creste de cel
putin 10 ori sau daca reprezinta peste 50% din
totalul imbolnavirilor de acelasi fel, iar tendinta
de evolutia este intensive si extensiva.
• O epidemie se declara stinsa daca nu apar
cazuri noi de imbolnavire pe o perioada ce
depaseste de 4 ori durata incubatiei maxime.
 Pandemia
• Se manifesta prin cuprinderea in procesul
epidemic a populatiei din arii geografice
intinse, cuprinzand mai multe tari,
continente sau chiar intreg globul.
• Se crediteaza pandemia cu o crestere a
incidentei unei boli de peste 100 ori fata
de o perioada anterioara sau o zona
diferita, afectand cea mai mare parte a
populatiei.
• Pandemia se poate realiza daca intr-o
populatie apare un microorganism
patogen nou, necunoscut anterior, sau
daca acesta reapare dupa o absenta de
cateva decenii, intalnind o receptivitate
colectiva generala.
• Pandemii de mare severitate in trecut au
fost: variola, pesta, holera, tifosul
exantematic
 Importanta si Istoric
• Chimistul francez Louis Pasteur ,
parintele microbiologiei moderne este si
cel care elaboreaza tehnologia moderna a
prepararii vaccinurilor;
• In 1885 vaccineaza anti rabic un copil, cu
succes.
• Se deschide astfel drumul imuno
preventiei practice.
• Eradicarea variolei, pesta, holera, febra
tifoida, tifosului exantematic, poliomielita,
lepra, malaria in tarile dezvoltate
(in tarile subdezvoltate persista inca holera,
lepra ).
• Tratamentul si masurile de profilaxie in
sifilis – pornind de la Fleming care a
descoperit in 1929 activitatea anti
microbiana a mucegaiului Penicillium, si
reusita purificarii Penicilinei in 1940 de
catre Flory si Chain.
• Studiile epidemiologice au permis legatura
cauzala dintre fumatul de tigarete si
cancerul pulmonar(relatie doza –raspuns
liniara)
• s-a pornit de la observatia ca rata
mortalitatii pentru cancerul pulmonar
creste o data cu numarul de tigarete
fumate/zi.
• Studiul a fost facut de Doll si Hill asupra
unor medici din Marea Britanie.(1950)
• Rata mortalitatii prin cancerul pulmonar la
medicii nefumatori a fost de 0,1/1000
medici; daca medicul fumeaza 10
tigarete/zi rata creste la aprox.0,8 iar daca
fumeaza20 tigarete/zi creste la 1,5, si asa
mai departe.
• SIDA- (Sindromul de imunodeficienta
dobandit) a fost prima data identificat ca o
entitate distincta in 1981 in SUA. In 1992
au fost raportate deja 400.000 de cazuri
dintre care 45% in SUA, 13% in Europa,
30% in Africa si 12% in Asia si alte regiuni.
• Studiile epidemiologice au facut posibila
identificarea epidemiei, determinarea modului de
raspindire, identificarea factorilor de risc,
prevenirea si controlul epidemiei, prognosticul
bolii;
• La aproximativ 50% din persoanele
diagnosticate cu infectie HIV exista
probabilitatea dezvoltarii bolii in 10 ani, la cei cu
boala SIDA in peste 50% din cazuri se vor
inregistra decese in urmatoarele 18 luni
• Epidemiologia moderna, prin studii
statistice, multi disciplinare a permis
depistarea factorilor de risc ai unor afctiuni
cronice ca diabet zaharat, HTA, luarea
masurilor de preventie necesare si
respectiv elaborarea unor programe
nationale de sanatate
 THE FRAMINHAM HEART STUDY
• Began in 1948 as a response to increasing
rates of Cardiovascular Disease (CVD)
• Goal was to study common lifestyle patterns
related to risk of cardiovascular disease
• At the time, risk factors for CVD such as
smoking, diet, exercise habits, etc, were
unknown
 Framingham Study
• Designed to study the effect of multiple factors
on coronary heart disease (CHD):
– age
– hypertension
– elevated blood cholesterol
– tobacco smoking
– increased physical activity
– increase in body weight
– diabetes mellitus
• Research Milestones
• ◦ 1960 - Cigarette smoking found to increase the risk of heart
disease
• ◦ 1970 - High blood pressure found to increase the risk of
stroke
• ◦ 1988 - High levels of HDL cholesterol found to reduce risk of
death
• ◦ 2002 - Obesity is a risk factor for heart failure
• ◦ 2008 - Based on analysis of a social network of 12,067 people
participating in the Framingham Heart Study (FHS), researchers
discover that social networks exert key influences on decision
to quit smoking
• ◦ 2009 - A new genetic variant associated with increased
susceptibility for atrial fibrillation, a prominent risk factor for
stroke and heart failure, is reported in two studies based on
data from the Framingham Heart Study
 Studiul Framinham
• Este un studiu observational analitic care face parte din
grupul studiilor de cohorta cu urmarirea in timp a aparitiei
bolii fata de un factor de risc(fumatul si aparitia bolii
cardio-vasculare) constatat in urma observatiilor; se iau
in studiu 2 grupuri care fac parte din aceeasi
generatie(ex.1956), unul in care sunt fumatori, celalalt
grup din aceeasi generatie care nu sunt fumatori prin
comparatie si se urmareste in timp(20 de ani) aparitia
bolilor cardio-vaculare, se anlizeaza datele obtinute
statistic si se trage o concluzie care este raportata; pe
baza ei se pot initia programe de sanatate de preventie
 epidemiologia genetica
• disciplina care cauta sa clarifice rolul
factorilor genetici si inter actiunea lor cu
factorii de mediu in etiologia bolilor,
folosind studiile familiale si populationale.
 Studiul stării de sănătate a
populaţiei
• Rezultatele acestui tip de studiu oferă
informaţie fundamentală autorităţilor
sanitare pentru utilizarea optimă a unor
resurse economice , astfel încât să se
răspundă prin programe de prevenţie şi
tratament unor probleme de sănătate
publică, identificate ca fiind prioritare
• Aplicarea principiilor şi metodelor epidemiologice
în studiul problemelor întâlnite curent în practica
medicală, în cadrul epidemiologiei clinice.
• (de ex: Dacă screeningul pentru cancerul de
prostată folosind testul specific detectând
antigenul specific de prostată (PSA),
îmbunătăţeşte supravieţuirea la pacienţii
diagnosticaţi cu cancer de prostată).
• Evaluarea eficienţei şi eficacităţii
serviciilor de sănătate (de ex: stabilirea
duratei optime de spitalizare pentru o
anumită boală, valorile tensiunii arteriale
care necesită terapie, eficienţa măsurilor
igienice în controlul diareilor acute
infecţioase, impactul reducerii compuşilor
de plumb din benzină asupra sănătăţii
publice etc).
• Alte domenii de aplicare a
epidemiologiei:
• elaborarea de algoritmuri diagnostice şi
terapeutice
• analiza managerială a deciziilor clinice
folosind „arborele decizional" etc
 Metode şi metodologie
• Anamneză
• Observaţia
• Experimentul
• Statistica
• Ancheta epidemiologică
• Laboratorul
• Modelarea
• Compararea
• Supravegherea epidemiologică
• Deducţia şi prognoza
• Educaţia pentru sănătate
 Metoda statistică
• Operaţiuni descriptive şi analitice,
retrospective şi prospective, ajută la
sintetizarea şi interpretarea datelor privind
bolile transmisibile şi netransmisibile, care
evoluează în colectivităţile umane, oferind
astfel o metodologie utilă studiului
distribuţiei bolilor şi a factorilor de risc.
 Metoda experimentului
• Cu ajutorul experimentului epidemiologie
se poate stabili cu certitudine, eficienţa în
acţiuni de masă a vaccinurilor, serurilor
profilactice, imunoglobulinelor,
insecticidelor, raticidelor,
chimioprofilacticelor etc.
• După modul de organizare se fac experienţe:
• Orb, simplu anonimat, metodă cu o
necunoscută: grupului experimental i se
administrează factorul studiat, iar grupului
martor i se administrează placebo. Nici un
subiect nu ştie în care grup se află.
• Dublu orb, dublu anonimat, metoda cu două
necunoscute. Totul se aplică aşa ca la simplu
orb, dar nici anchetatorii operatori nu ştiu care
este grupul experimentat.
 Ancheta Epidemiologică
• Este un component de bază al
epidemiologiei analitice urmărind
dezvăluirea cauzelor şi condiţiilor care au
dus la apariţia fenomenului epidemiologic.
• In anchetă se caută obţinerea unor
informaţii de la bolnavi sau de la persoane
implicate într-un fel în fenomenul
epidemiologie respectiv.
• Contactii bolii infectioase.
• Ancheta epidemiologică are o poziţie
centrală în epidemiologie şi sănătate
publică.
• Pe baza anchetei epidemiologice sunt
elaborate masurile de lupta in focar si
masurile practice pentru prevenirea
aparitiei de noi imbolnaviri.
 Screeninguri
• Prin screening sau triaj se înţelege
identificarea prezumtivă a persoanelor
afectate de boli sau defecte necunoscute
anterior, cu ajutorul unor teste,
examinări sau al altor procedee ce pot
fi aplicate rapid, în masă.
• Screeningul este o componentă
organic a profilaxiei primare, secundare
şi terţiare.
• Testele folosite permit diferenţierea
persoanelor aparent sănătoase care
sunt bolnave de cele care nu sunt
bolnave.
• Testele folosite pentru screening nu pot
avea pretenţia de teste diagnostice
• Persoanele cu teste pozitive sau suspecte
trebuie trimise medicului curant pentru
precizarea diagnosticului şi tratamentului.
 Scopurile testării screening
• Stabilirea prevalentei unei boli într-o
populaţie, în vederea alcătuirii
programelor de sănătate.
• Depistarea precoce a unor îmbolnăviri, în
cadrul măsurilor de profilaxie secundară
• Determinarea evoluţiei naturale a unor
stări de sănătate (studiul Framingham,
privitor la boala coronariană)
• Prevenirea diseminării unor boli infecţioase
în populaţie (examenul radiologic pentru
detectarea tuberculozei pulmonare, examenul
VDRL pentru detectarea sifilisului, screeningul
donatorilor de sânge în vederea excluderii de
la donare a persoanelor infectate cu : HIV,
virusuri hepatitice, virus citomegalic etc.)
• Evaluarea unor programe de sănătate
publică, instituite la nivel populaţional.