Ce sunt arsurile?

• Arsurile sunt leziuni ale tegumentelor (pielii) si mucoaselor produse sub actiunea efectelor termice (flacara, aburi fierbinti), frigul,
radiatiile solare,electricitate, substante chimice. Se deosebesc patru grade de arsuri:

• ►gradul I sunt superficiale, localizate la nivelul epidermului si caracterizate prin edem usor, eritem (roseata),cu senzatie dureroasa
specifica de usturime, fenomene ce se retrag spontan dupa 3-5 zile fara a lasa cicatrici. Sunt de regula arsurile produse prin
accidente casnice minore sau expunere brusca sau supraexpunere la razele soarelui.

• ►gradul II sunt mai profunde, afecteaza dermul, apar aceleasi fenomene inflamatorii dar mai intense, in plus se formeaza flictene,
vezicule care se umplu cu un lichid limpede, sero-citrin,transparent, care prin spargere lasa o urma pe piele, umeda, rosie, intens
dureroasa; devin periculoase atunci cand se suprainfecteaza, cand se afla la nivelul fetei zona genitala, fese,maini, talpi sau sunt
dispuse pe suprafete extinse

• ►arsura de gradul III afecteaza toate straturile pielii provocand flictena cu lichid sanghinolent, tulbure, necroza tesurturilor care
prin lipsa de substante, vase sanguine si nervi devin negricioasa, devitalizata; durerea lipseste prin producerea leziunilor nervoase

• ►arsura de gradul IV produce carbonizarea tesuturilor, epiderma, derma, musculatura si vasele de sange si necesita spitalizare si
ingrijire medicala asistata.
• Termenul de “arsură” desemnează o leziune a pielii, cauzată de căldură, iar în unele cazuri leziunea se referă și la țesuturile
subcutanate. Cauzele sunt în principal: focul, lichidele fierbinți, substanțele chimice și electricitatea (electrocutările).
Majoritatea acestor arsuri apar în medii domestice.
• 
• 
• Arsurile pot fi clasificate, în funcție de gravitatea lor, în arsuri de gradul I, II sau III. Primele sunt mai blânde și implică stratul
superficial al pielii, cauzând dilatarea capilară. Acest tip de arsură se vindecă de obicei în mod spontan, în 5 până la 7 zile,
fără a lăsa cicatrici.
• 
• Arsurile de gradul II afectează straturile superficiale și profunde ale pielii; cele cu leziuni mai superficiale se vindecă în decurs
de 10 până la 15 zile fără a lăsa cicatrici, în timp ce vindecarea celor mai profunde este mai lentă, și pot rămâne urme de
cicatrici.
• 
• Arsurile de gradul III dăunează în cele din urmă stratului subcutanat, rezultând necroza tisulară și formarea de pete negre și
cruste. Aceste arsuri lasă de obicei cicatrici vizibile.
• 
• Gravitatea arsurii depinde și de cât este de extinsă zona. Arsurile sunt localizate la suprafața corpului și apar la mai puțin de
20% la adulți și la 12-15% la copii. Arsurile sunt, de obicei, răspândite mai mult decât efectele lor, care afectează de obicei
întregul corp.
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE
ARSURI

Primul ajutor în arsuri se acordă în funcție de gradul și profunzimea acestora. Arsurile

reprezintă accidente ale pielii provocate de agenți de origine termică (lichide fierbinți,
uleiuri încinse, arsuri solare, contactul cu suprafețe încinse, chimicale, flacări si foc, gaze
sau vapori supraîncalziti, corpi solizi incandescenti, electricitate, iradiații).

Bilantul lezional consta în calculul suprafeței arse și al gradului de profunzime al arsurii.

Pentru calcularea suprafeței arse se folosește regula lui Wallace, numită și regula lui 9.
Calculul suprafeței arse

• Schema de calcul a lui A.B. Wallace, care se bazează pe faptul că toate părțile corpului pot fi
evaluate prin cifra 9 sau multiplu al acesteia. Astfel:

• capul – circa 9%
• fiecare membru superior – circa 9% x 2
• trunchiul anterior (torace + abdomen ) – 18%
• trunchiul posterior – 18 %
• fiecare membru inferior – 18% x 2
• zona genitală – 1%
• Evaluarea cât mai precisă a suprafeței arse este importantă. Se consideră că leziunile mai mari
de 5% antrenează toate organele, deci este o boală generală, iar arsurile care depășesc 15%
sunt generatoare de șoc.
Gradele arsurilor

• Gradele arsurilor în funcție de profunzimea acestora:

• Gradul 1 – eritem , manifestat prin edem, hipertermie, usturime. Pielea este rosie, uscata si dureroasa la
atingere. Cauza cea mai frecventa sunt arsurile solare. Majoritatea arsurilor de gradul I se vindeca in 7
zile, fara a lasa cicatrice.
• Gradul 2 – flictenă albă – conținut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, foarte dureroasă.
Pielea prezintă de obicei bașici, este umedă si foarte dureroasa la atingere. Aceste arsuri pot fi provocate
de opăriri sau de foc. S-ar putea sa fie nevoie de grefe de piele. Pot lăsa cicatrice.
• Gradul 3 – flictenă roșie – cu conținut sanguinolent tulbure, nedureros. Aceste arsuri sunt provocate mai
ales de foc. Straturile profunde ale pielii sunt afectate, devenind palide sau carbonizate. Pentru că
terminațiile nervoase sunt de obicei distruse, aceste arsuri sunt de obicei nedureroase. Arsurile de gradul
trei pot necesită îndepărtarea chirurgicală a țesutului mort și grefe de piele. Ramân cicatrici permanente.
• Gradul 4 – escară dermică totală – cu epiderm și derm distruse în totalitate, carbonizând musculatura și
chiar vasele, ajungând la os. La acest nivel nu se mai simte durere.
Primul ajutor la locul accidentului

• Acordarea primului ajutor nu înlocuiește consultul medical. Intervenția specializată este

necesară. Sunați la 112 și acordați primul ajutor până la sosirea echipajului specializat.

• Pașii în acordarea primului ajutor la locul accidentului:

• Siguranța salvatorului (ne asigurăm că nu ne expunem unui pericol)

• Se va întrerupe gazul / curentul etc. dacă este posibil
• Se va îndepărta pacientul de sursa de căldură (cu un obiect izolant dacă este în contact cu o
sursă de curent)
• Se va îndepărta pacientul din zonă dacă există risc de explozie
• Se va evita fumul
• Se va stinge focul / hainele care ard (cu apă sau stingător cu CO2)
Primul ajutor în arsura de gradul I

• În cazul arsurilor ușoare:

• se expune zona afectată sub un jet de apă rece (20 minute)

• se pansează cu comprese sterile
• se pot aplica spray-uri speciale pentru arsuri
Primul ajutor în arsura de gradul II

• răcirea cu apa a zonei (20 minute)

• se va consulta imediat un medic specialist si se vor urma
recomandările
• se îmbracă zona in pansamente sterile, apoi se bandajează
• Nu se sparg bașicile! Nu se aplică unguente!
Primul ajutor în arsura de gradul III și IV

• Arsură cu flacară

• Se va stinge cât mai rapid flacăra prin culcarea victimei la pământ și acoperirea cu o pătura sau o haină
• se va împiedica victima să alerge (aceasta fiind reacția firească a unui om cuprins de flacări), deoarece
curentul de aer va întreține focul
• Nu se va dezbrăca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsă
• Se îndepartează hainele pacientului doar dacă acestea nu sunt lipite de piele, iar manevra de dezbrăcare
nu produce distrugeri tisulare
• Se va stropi cu apa rece (sau cu zăpadă) si se vor aplica comprese cu apa rece pe zonele lezate deoarece
arsura se poate propaga în continuare în profunzime
• Se are în vedere și protejarea de hipotermie
• Se va transporta victima la spital cat mai rapid
• Nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substanțe pe leziuni.
Primul ajutor în arsurile chimice
• Se spală suprafața arsă cu jet de apă
pe o durată de timp mai mare, pentru
a se îndepărta orice urmă de
substanță cauzatoare
• Profunzimea arsurii este direct
proportională cu timpul de contact,
de concentrația substanței și
proprietățile substanței
• Se transportă persoana la spital cât
mai rapid
Primul ajutor în arsurile electrice
• Se îndepărtează pacientul de sursa de curent
(sau invers), cu un obiect izolant (nu se atinge
victima direct)
• Totdeauna se are în vedere posibilitatea
leziunii la nivel de coloana cervicală
• Arsurile electrice produc leziuni atât la
suprafața cât si în profunzimea organismului
• Distrugerea tisulara este maxima la punctul de
intrare. Dacă sunt interesate vase importante
apar gangrene, iar dacă traseul intersectează
inima pot apărea tulburări în activitatea inimii
sau chiar deces.
Observații

• Chiar dacă este îndepărtată sursa termică, căldura rămâne și continuă distrugerea
țesutului, de aceea este important să se răcorească suprafața arsă.
• Se va răcori pielea arsa sub jetul de apă timp de 20 minute, dar nu se va folosi gheață sau
apă foarte rece care va dauna pielii și
• va produce durere.
• Arsurile provocate de chimicale se vor spăla cât mai mult posibil, însă victima trebuie
dusă la spital cât mai repede.
• Se va spăla doar suprafața arsă.
• Nu se vor îndepărta hainele lipite de piele pentru că se pot produce distrugeri ale
țesuturilor. Materialul care nu este lipit se poate îndepărta prin taiere cu foarfeca.
• Trebuie să se aibă întotdeauna în vedere siguranța salvatorului! Când acordați primul
ajutor, asigurați-vă că nu este niciun pericol în jur.
Degerăturile
Ce sunt degerăturile?

• Degerăturile reprezintă deteriorarea pielii și a țesuturilor cauzate de

expunerea la temperaturi de îngheț (sub 0° C); pot afecta orice parte a
corpului, dar extremitățile, cum ar fi mâinile, picioarele, urechile, nasul
și buzele, sunt de obicei cele mai afectate.
• Corpul răspunde la temperaturile scăzute prin îngustarea vaselor de
sânge. În caz de contact cu temperaturi foarte mici, fluxul de sânge
către organele vitale crește, pentru a le proteja, dar cel către
extremități încetinește. Pe măsură ce sângele este redirecționat
departe de extremități, aceste părți ale corpului se răcesc, iar fluidul din
țesut poate îngheța în cristale de gheață. Aceste cristale pot provoca
leziuni grave ale celulelor și țesuturilor în zona afectată.
PRIMUL AJUTOR ÎN DEGERĂTURI

• Degerăturile sunt leziuni care apar atunci când o parte a corpului este expusă la
temperaturi extrem de scăzute. Alături de temperatura scăzută, un rol important în
apariția degerăturilor îl au vântul și prezența umidității.

• În degerături apare constricția vaselor de sânge și astfel zona afectată va avea o

circulație scăzută a sângelui și, prin urmare, o cantitate redusă de oxigen și de căldură
care ajunge la țesutul respectiv.

• Degerăturile conduc la la pierderea sensibilității, culoarea pielii din zona respectivă se

modifică, iar țesutul poate fi afectat permanent. În cazuri severe, degerăturile pot
necesita amputația extremităților afectate.
Semne și simptome

• În prima fază, pielea are culoare roșie (datorită

vasodilatației reactive) și este moale
• Pielea apoi devine palidă și în cele din urmă
albastru-cianotică
• Apare mai întâi durere severă, senzația de rece
și amorțeală
• În stadiu avansat, apar flictene pe zonele
afectate: la început transparente, apoi cu
sânge, iar apoi răni violet intens.
• Amorțirea zonei afectate, pierderea
sensibilității
• Pielea poate fi resimțită ca înghețată și dură
• Aspect de ceară, cu nuanțe albe sau gri
Factori favorizanți

• îmbrăcămintea (neadaptată la condițiile meteo, udă, subțire, strâmtă

– favorizând instalarea degerăturilor)
• starea psihică (oboseala favorizează instalarea degerăturilor);
• degerături preexistente (ţesuturi sensibilizate anterior la frig)
• imobilitatea (care induce o circulaţie periferică defectuoasă)
Tipuri de degerături

• gradul I (edem localizat, apariţia unei senzaţii

de răceală neplăcută, amorţeli)
• gradul II: (flictene cu conţinut serocitrin ,
edem)
• gradul III: (flictene cu conţinut hematic,
cianoză, durere, afectare terminaţii nervoase
senzitive)
• gradul IV: (cianoză intensă, edem, tegumente
fără circulaţie, inerte, necroze care apar
extrem de rapid în decurs de câteva ore)
• Gradul I şi II se consideră a fi superficiale, în
timp ce degerăturile de gradul III şi IV sunt
considerate profunde.
Zone afectate

• Zonele cel mai adesea afectate

sunt zonele expuse: degetele de
la mâini, degetele de la picioare,
obrajii, buzele, bărbia, urechile și
nasul. Degerăturile pot apărea
chiar și la pielea acoperită cu
mănuși sau alte obiecte de
îmbrăcăminte.
Primul ajutor în degerături

• scoateți victima de sub influența frigului; duceţi victima într-un loc cald.
• dezbracați victima de îmbracamintea udă. Hainele ude sau paturile umede vor duce în continuare la scăderea temperaturii corpului
victimei. Îmbracămintea se poate tăia;
• asigurați un mediu care să permită reîncălzirea zonei afectate, respectiv încălzirea progresivă în mediu ambiant sau imersie în apă
încălzită progresiv;
• pielea poate eliberată de îngheț, prin încălzirea zonelor afectate cu apă la temperatura corpului de 37ºC (nu fierbinte). Este important ca
apa să nu fie prea fierbinte, pentru a evita orice deteriorare a organismului.
• mişcaţi uşor zonele degerate, dar nu frecaţi sau masaţi.
• pacientul poate simți o durere ascuțită, semn care indica întoarcerea sensibilității.
• după ce zona afectată a fost încălzită, ea trebuie să uscată, cu masare ușoară.
• se recomandă acoperirea corpului cu pături, pentru a fi păstrat la o temperatură caldă. Daca nu aveți o pături, utilizați căldura corpului
prin contact imediat de paturi, cearceafuri de pat, haine, prosoape uscate.
• dacă victima este capabilă să bea o băutură caldă, i se va da, dar atenţie! fără băuturi alcoolice sau cofeină (alcoolul face dificilă
reținerea căldurii prin efectul vasodilatator, iar cofeina sau băuturile diuretice pot duce la pierderea de caldură. Nu administrați nici un
fel de băuturi unei persoane inconștiente!)
• aplicati un pansament uşor pe zona degerată. Dacă degetele sunt atinse, se aplică un tifon uscat şi steril şi se reîncălzeşte după metoda
descrisă mai sus.
• supravegheați victima și solicitați asistență medicală.
• Dacă apar semne de degerături, se recomandă asistența medicală imediată. Îngrijirile
medicale sunt vitale în caz de degerături care implică durere severă, inflamație,
hipotermie (organismul pierde căldura mai repede decât o poate produce).

• Este necesar tratamentul elementelor de şoc hipotermic, prin:

• reechilibrare hemodinamică (cu lichide la 37 grade Celsius)

• reechilibrare metabolică
• echilibrare cardiorespiratorie
• asigurarea condiţiilor de reluare a diurezei.Dacă apar semne de degerături, se
recomandă asistența medicală imediată. Îngrijirile medicale sunt vitale în caz de
degerături care implică durere severă, inflamație, hipotermie (organismul pierde
căldura mai repede decât o poate produce).
Ce nu se face în caz de degerături

• nu se frecă zona afectată în încercarea de a o încălzi

• nu se frecă zona afectată cu gheață sau zăpadă
• nu se aplică alcool pe zona afectată
• nu se utilizează apă extrem de fierbinte pentru a încălzi zona afectată
• nu se reîncălzește pielea înghețată prin surse de căldură directe
• se evită mersul folosind zonele afectate, cum ar fi picioarele sau degetele de la
picioare (pentru a preveni deteriorarea ulterioară a țesuturilor).
• nu se oferă băuturi alcoolice sau cofeină deoarece alcoolul face dificilă reținerea
căldurii prin efectul vasodilatator, iar cofeina sau băuturile diuretice pot duce la
pierderea de căldură
• nu se administrează nici un fel de băuturi unei persoane inconștiente.