HAZARDE NATURALE ȘI ANTROPICE

o Hazarde Endogene
Hazarde Exogenne
Hazardele Climatice și Hidrologice
Hazardele Oceanografice
Hazardele Biologice
Hazardele Geomorfologice
Degradarea Solurilor
Hazardele Industriale
Reducerea biodiversității
Hazardele Nucleare
HAZARDELE NATURALE SUNT MANIFESTĂRI EXTREME ALE UNOR FENOMENE NATURALE, PRECUM
FURTUNILE,INUNDAȚIILE, SECETELE, CARE AU O INFLUENTA DIRECTA ASUPRA VIEȚII FIECAREI
PERSOANE ȘI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR.
HAZARDELE ANTROPICE SUNT FENOMENE DE INTERACȚIUNE ÎNTRE OM ȘI NATURĂ, DECLANȘATE
SAU FAVORIZATE DE ACTIVITĂȚI UMANE ȘI CARE SUNT DĂUNĂTOARE SOCIETĂȚII ÎN ANSAMBLU ȘI
EXISTENȚEI UMANE.
HAZARDE NATURALE ȘI ANTROPICE
 Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor
fenomene naturale, precum furtunile,inundațiile,
secetele, care au o influenta directa asupra vieții fiecarei
persoane și a mediului înconjurător .
o Hazarde Endogene
Hazarde Exogenne
Hazardele Climatice și Hidrologice
Hazardele Oceanografice
Hazardele Biologice
Hazardele Geomorfologice
Degradarea Solurilor
Hazardele Industriale
 Hazarde endogene:
• Cutremurele de pământ (seismele): sunt zguduituri
bruște și de foarte scurtă durată ale unor porțiuni din
scoarță (crustă) terestră
 CAUZELE PRODUCERII CUTREMURELOR SUNT :

1.NATURALE: DEPLASAREA PLĂCIILOR TECTONICE, ERUPȚIILE VULCANICE,

IMPACTUL CU METEORIȚII
2. Antropice: mijloaacele de transport (minicutremure) exploii subterane antropice (teste
nucleare) sau edificii care se surpă (mine abandonate)
1. 1
 Efectele cutremurelor: sunt diversificate, cum ar fi
surparea clădiirilor, caselor sau chiar prăbușirea lor.
Dacă este cutremur subacvatic, provoaca creșterea
imensă a apei, numit și Tsunami.
Provoaca alunecări de teren, mișcarea plăcilor
tectonice
Concluzia pe care o pot trage după informațiile citite
este faptul că în urma acestor fenomene nu poți face
nimic care să le poată împiedica, însă există câteva
sfaturi in cazul cutremurelor care ar trebui făcute, cum
ar fi acela de a te adăposti sub ceva (masă, birou), a nu
te apropia de ferestre sau a merge pe scări și cel mai
impprtant lucru este acela de a îți păstra calmul.
HAZARDE EXOGENE
HAZARDELE GEOMORFOLOGICE

Alunecăriile de teren:
sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce
definesc procesul de deplasare naturală a maselor de
roci pe o suprafață înclinată, cu participare de apă, sub
acțiunea variațiilor bruște ale forței de gravitație.
 Cauzele alunecărilor de teren:
Factori climato-meteorologici:
precipitațiile sub orice formă
temperatura
înghețul
Factori mecanici: cutremurele de pământ, erupțiile vulcanice
Cauze antropice- depind de interacțiunea omului cu mediul înconjurător -ex:
activitățile de excavare necontrolată
De asemenea în această categorie de factori se includ și defrișările necontrolate din
România, fenomen care a dus la transformarea unor suprafețe însemnate din zone
sigure în zone cu potențial de alunecare.
Efectele alunecăriilor de teren:
O alunecare de teren poate fi urmată de următoarele semne de avertizare: apariția
de fisuri în fundație, țiglă,etc
Înclinarea ori deplasarea gardurilor, stâlpilor, copacilor
efecte:
-distrugerea parțială sau totală a construcțiilor de orice fel
-blocarea parțială sau totală a albiei unui râu și formarea unor acumulări de apă cu
pericol de inundații
-distrugere totală sau parțială a rețelelor de apă, canalizare, gaze
-blocarea unor căi de comunicații (feroviare,rutiere,fluviale)
Concluzia pe care eu o pot trage în urma acestora este că
alunecările de teren nu produc pierderi și distrugeri la fel de mari
ca alte dezastre, ele sunt însă periculoase putând duce la
distrugerea unor construcții prin deplasarea stratului de roci sau
prin acoperire. Alunecările de teren pot bara cursul unei ape
curgătoare, creând lacuri de acumulare temporare. In țara noastră
cea mai cunoscută alunecare de teren a fost deplasarea Vârfului
Suhardelul care a dus la bararea râului Bicaz și formarea Lacului
Roșu
 Inundațiile

Inundația este un hazard natural care îinseamnă

acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este
acoperit în mod obișnuit cu apă
Cauzele inundațiilor:
Poluarea generată de activitățiile umane, care a condus
la modificări climatice, efectul de seră și încălzire
globală
Diminuarea severă a suprafețelor împădurite ca
urmare a tăierlior iraționale.
Insuficiența unor lucrări de apărare împotriva
inundațiilor (diguri, baraje, etc)
Efectele inundațiilor:
În timpul inundațiilor are loc poluarea apelor de la suprafață prin
aruncarea a tuturor deșeurilor de pe malurile apelor, prin
descompunerea animalelor înecate și transportate, prin ruperea
conductelor de transport a produselor petroliere.Are loc poluarea
apelor subterane dar și poluarea solului din zonele inundate în cazul
în care apa transporta astfel de substanțe. Pe perioada inundațiilor
sunt drastic diminuate veniturile populației, fie prin întreruperea
activitățiilor fie prin pagubele directe pe care le suportă unele
comunități.
Concluzia:
Este aceea că din cauza defrișărilor efectuate de om în toate regiuniile globului
au favorizat foarte mult scurgerea mai puternică a apelor pe versanți.
Construcțiile hidrotehnice efectuate fără a se cunoaște suficient de bine
probabilitatea de apariție a nivelurilor și debitelor maxime pot pune în pericol
comunități umane și bunuri materiale. Ar trebui ca peste tot să existe diguri cât
mai mari care să blocheze ieșirea apei.
 TORNADELE
HAZARD CLIMATIC ȘI GEOMORFOLOGIC
O TORNADĂ ESTE UN VÂNT FOARTE PUTERNIC CE ACȚIONEAZĂ
PE UN AREAL REDUS SUB FORMĂ DE VÂRTEJ DE AER, FIIND
FRECVENT PE TERITORIUL AMERICII DE NORD UNDE MAI E NUMIT
ȘI TWISTER.
VÂNTUL SE ROTEȘTE ÎN ATMOSFERĂ PE O AXĂ VERTICALĂ, FIIND
ÎN CORELAȚIE CU MIȘCĂRILE DE CONVECȚIE A AERULUI; ESTE
ÎNSOȚIT DE NORI NEGRI DE FURTUNĂ (CUMULUS ȘI 
CUMULONIMBUS). TROMBA VÂRTEJULUI DE AER SE ÎNALȚĂ DE LA
SUPRAFAȚA PĂMÂNTULUI PÂNĂ LA NIVELUL NORILOR
 Cauzele formării tornadelor:
TORNADELE SE PRODUC ATUNCI CÂND CURENȚI DE AER CALD ȘI
RECE SE CIOCNESC ȘI CREEAZĂ O ZONĂ DE ROTAȚIE, CU
PRESIUNE ATMOSFERICĂ SCĂZUTĂ. AERUL DINTR-UN FRONT CU
PRESIUNE SCĂZUTĂ ARE TENDINȚA NATURALĂ DE A SE RIDICA,
CREÂND UN CURENT ASCENDENT PUTERNIC. CURENT ATRAGE
AERUL CALD DIN JURUL SĂU, DE LA NIVELUL SOLULUI,
FĂCÂNDU-L SĂ SE ROTEASCĂ DIN CE ÎN CE MAI RAPID. ÎN CAZURI
EXTREME, ACESTE CURENTE PUTERNICE DE AER POT ATINGE
VITEZE DE 500 KM PE ORĂ SAU CHIAR 800 KM PE ORĂ. DAR CHIAR
DACĂ EXISTĂ CONDIȚII FAVORABILE PENTRU CA O FURTUNĂ SĂ
FORMEZE VÂRTEJURI, ACEST LUCRU NU SE ÎNTAMPLĂ
ÎNTOTDEAUNA.
 Efectele:
ÎN FUNCȚIE DE INTENSITATEA TORNADELOR, SE ÎNTÂMPĂ
EVENIMENTE PRECUM DETERIORAREA RAMURILOR COPACILOR,
ANTENELOR DE TELEVIZIUNE ȘI A SEMNALELOR DE TRAFIC LA
INTENSITATEA SCĂZUTĂ, LA INTENSITATE PUȚIN MAI ÎNALTĂ
POT DETERIORA PLĂCILE, RUPE GEAMURILE, RĂSTURNA VEHICULELE
SAU POT DETERIORA STRUCTURILE PUȚIN MAI REZISTENTE DECÂT
COPACII SAU INDICATOARELE DE PE DRUMURILE PUBLICE. CRESCÂND
ÎNCĂ INTENSITATEA, SE MAI POT INTÂMPLA CA SĂ DEVASTEZE PĂDURI
ÎNTREGI, PRECUM ȘI DISLOCĂ ZIDURILE ȘI ACOPERIȘURILE CASELOR.
PROVOACĂ DAUNE SEMNIFICATIVE, CUM AR FI PIERDEREA FUNDAȚIILOR
CLĂDIRILOR ȘI RĂSTURNAREA VEHICULELOR PE CARE REUȘESC SĂ LE
ATINGĂ
CONCLUZIA PE CARE EU O TRAG ÎN URMA ACESTORA ESTE ACEEA CĂ NU PUTEM
OPRI O TORNADĂ, ÎNSĂ PUTEM SĂ-I SUPRAVIEȚUIM CU CÂTEVA SFATURI UTILE :

• În general, ar trebui să fugi într-un loc special amenajat, fabricat din oțel și aflat în
pământ; pivniţa este un echivalent perfect.
În cazul în care casa nu este dotată cu un astfel de adăpost, a căuta să te adăpostești în baia de
la parter sau o cameră fără fereastră.
De asemenea, încearcă să faci astfel să ai cât mai mulți pereți între tine și exterior.
În timpul tornadei căutați să stai cât mai ghemuit, ca să nu fi ușor lovit.
De asemenea e recomandat să fii acoperit cu o pătură sau o saltea, pentru a nu fi lovit de
obiecte din jur sau de geamurile sparte.
În clădirile publice, cele mai bune locuri sunt holurile de la parter sau scările; evitaţi lifturile.
Cel mai nesigur loc în caz de tornadă e maşină.
 Erupțiile Vulcanice
Erupția vulcanică este una din cele mai cunoscute forme ale vulcanismului
, manifestându-se printr-o eliminare în cantități diferite de material
provenite din camera sau rezervorul de magmă, a vulcanului. Câteva tipuri
de erupții vulcanice - în care lava, piroclastele (cenușa, lapilli, bombe
vulcanice și blocuri vulcanice) și gazele asortate sunt expulzate dintr-un
canal vulcanic sau o fisură - au fost deosebite de vulcanologi. Acestea
sunt deseori numite după vulcani faimoși, unde acest tip de comportament
a fost observat. Unii vulcani pot prezenta un singur tip caracteristic de
erupție pe parcursul unei perioade de activitate, în timp ce alții pot afișa o
întreagă secvență de tipuri, toate într-o singură serie eruptivă.,,Vulcanul
este formațiunea geologica de forma conica formată din acumularea
materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime
in manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra)printr-o
deschizatura a scoateți denumită venatra vulcanică.Magma este un
amestec lichid compus din diferite minerale care se afla in stare
topită,gaze si bucăți solide de diferite roci!" (Katerina J.(Johanna) Williams
Cauzele erupțiilor vulcanice: flotabilitatea (starea de plutire) și
presiunea gazului din scoarța terestră cauzeaza erupția unui vulcan
.A doua teorie ar fi ca magma conține substanțe dizolvate, cum ar fi apa,
dioxidul de sulf, dioxidul de carbon. Când raportul de gaza crește are loc
dezintegrarea magmei in piroclaste, o combinație de fragmente topite și
solide, iar vulcanul erupe exploziv Un vulcan mai erupe atunci când
magma nouă este injectată într-un loc care este deja plin cu magmă de
compoziții similare sau diferite. Erupția apare atunci când magma se
deplaseaza în sus datorită injectarii magmei noi.
Efectele erupțiilor vulcanice: sunt consecințte
extrem de grave care duc la distrugerea a orașelor
întregi și sfârșitul a mii de oameni. Un efect mai
pozitiv ar fi acela că fertilizează solul.
Concluzia
În cazul erupțiilor vulcanice eu personal nu aș face nimic altceva
decât faptul că aș evita zona lor la maxim. In urma unei erupții
vulcanice, este aruncata peste tot lavă (pietre topite) din
cauza presiunilor imense in interiorul vulcanului. Odata cu
lava, se poate vedea si un fum foarte toxic, care sunt o
cauza a ploilor acide. Uneori, erupțiile vulcanice pot cauza
tsunami-uri si cutremure de proporții; chiar și aducerea
speciei umane la extincție
 SECETA
Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că
o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă,
însoțită frecvent de caniculă. Seceta poate fi clasificată ca:
Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de
timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în
cantități foarte mici.
Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă
necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice)
Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de
ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor
curgătoare și al celor stătătoare.
 Cauzele Secetei:
Deoarece seceta este definită ca un deficit de aprovizionare cu apă, aceasta poate fi
cauzată de un număr important de factori. Cea mai importantă, este cantitatea de
vapori de apa din atmosfera. Acest lucru duce la un deficit de apa pentru zonele in
care masele de aer se deplaseaza. Acelasi lucru se poate intampla, de asemenea,
atunci cand vanturile schimba masele de aer. De exemplu miscarile de aer continental
cald uscat spre masele de aer oceanic, reci si umede precum El Nino, au un impact
asupra nivelului de precipitatii, deoarece in unii ani se poate schimba maselor de aer
iar locurile umede devin uscate si locurile uscate devin umede.
In cele din urma, defrisarile pentru agricultura. combinate cu eroziune poate provoca,
un inceput de seceta, deoarece solul nu poate absorbii umezeala, si apa se va
evapora in atmosfera.
Multe zone, indiferent de regiunea lor climatica, sunt predispuse la seceta datorita
unor conditii speciale. Indiferent de stadiul secetei, exista consecinte pe termen scurt
si pe termen lung
 Efectele Secetei
Seceta poate avea efecte economice, de mediu, si sociale. Cele mai multe dintre
efectele economice ale secetei sunt asociate cu agricultura si veniturile generate de
culturi. In vremuri de seceta, lipsa de apa poate provoca de multe ori o scadere
semnificativa a productiilor medii la hectar si, astfel, o reducere a veniturilor
realizate de fermieri. Intr-o seceta prelungita multi fermieri pot da faliment avand un
impact semnificativ asupra economiei zonei dar si a celor cu care care au legaturi
economice.
In ceea ce priveste problemele de mediu, seceta poate duce la infestare cu boli si
daunatori ale plantelor, la cresterea gradului de eroziune, la degradarea habitatelor
naturale si a peisajul, la scaderea calitatiii aerului si la un risc crescut de incedii.
In secetele pe termen scurt, mediul natural isi revine de mai de multe ori, la
conditiile normale, dar atunci cand exista seceta pe termen lung, specii de plante si
animale pot suferi enorm, si in timp apare desertificarea si o lipsa extrema de
umiditate.
 Concluzia:

Seceta este cu adevărat periculoasă pentru noi ca ființe vii cât

și mediul înconjurător, și poate afecta pe termen foarte lung
solul.
 VALURILE
Valurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice in care
fiecare particula descrie o orbita circulara.
Elementele valurilor sunt: talpa, creasta, inaltimea, perioada sau
lungimea de unda (distanta pe orizontala dintre doua creste
succesive) si directia de propagare.
 Cauzele formării valurilor:
Factorii cei mai importanti implicati in formarea valurilor pe un corp de apa includ
viteza vantului, adancimea apei, calea vantului (adica distanta parcursa de vant) etc.
Valurile se formeaza in diferite forme si marimi. Dimensiunea valului depinde de viteza
vantului. Cu cat vantul sufla mai rapid cu atat mai mare va fi valul. Acesta este motivul
pentru care valurile care se formeaza in timpul unei furtuni, in care viteza vantului este
destul de mare, sunt mai mari decat valurile vazute zilnic.
Desi vantul este factorul major atunci cand vine vorba de formarea valurile, cutremurele
 sunt un alt factor care provoaca valuri, care sunt mult mai mari si mult mai
devastatoare in comparatie cu valurile de vant. Cutremurele ce apar pe fundul oceanului
au tendinta de a declansa valuri gigantice care pot zdrobi zonele de coasta cu mare
usurinta. Aceste valuri apar in principal ca urmare a miscarii placilor tectonice de sub
fundul oceanului. 
 Efectele produse de valuri:

Forța masei de apă este capabilă să târască orice ființă vie care se află în
calea sa, chiar dezrădăcinând copaci mari. În așa fel încât tsunami-urile la
scară largă să provoace numeroase victime umane, precum și animale și
plante.

Tsunami provoacă, de asemenea, modificări ale peisajului natural, prin

devastarea pădurilor și deplasarea maselor de pământ în volume
considerabile. Pe lângă depunerea deșeurilor și sedimentelor în alte zone.
Concluzia pe care eu o am în urma acestora este aceea că
valurile sunt fenomene extrem de periculoase și de care
trebuie să fim mereu atenți când suntem în apropierea lor.
 EPIDEMIILE
O epidemie este extinderea unei boli
contagioase într-un timp scurt, realizată
prin contaminare, la un număr mare de
persoane dintr-o localitate, regiune. În
momentul în care epidemia depășește
granițele unei țări și se extinde în altele,
devine deja o pandemie, situație în care
omenirea se află la ora actuală.
 CAUZELE:
Din secolul al XIX lea şi până dincolo de jumătatea celui de-al XX
lea, țara a fost bântuită de epidemii. Sute de mii de oameni au murit
din cauza lipsei igienei și a măsurilor ineficiente ale autorităților.
Populația din mahalale și de la sate nu avea posibilitățile de a își
păstra casele sau trupurile curate, la fel ca în ziua de azi.

Fapt ce a dus la o răspândire rapidă a bolii care a decimat populația

României. Cel mai afectat oraș a fost chiar Bucureștiul, fiind
aproape depopulat la începutul secolului al xix-lea.
 EFECTELE:
Holera reprezintă o boală infecțioasă endemo-
epidemică acută, determinată de endotoxina vibrionului
holeric. Clinic se manifestă prin diaree apoasă,
vărsături și deshidratare masivă, ce conduc la o
profundă alterare a stării generale. Evoluția sa este
severă, cu evoluție spre colaps, însoțit de răcirea
semnificativă a corpului și mortalitate variabilă, de 50-
80 % în ce privește cazurile netratate
 CONCLUZIE

Epidemiile se răspândesc extrem de rapid, iar noi ca

oamenii trebuie să fim conștincioși de ce se întâmplă
în jurul nostru și să ne dovedim responsabili.
DEGRADAREA TERENURILOR

Degradarea terenurilor ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii

umane asupra pământului și implică o varietate de procese, care
includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren,
compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei
organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante,
acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Deci,
degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror
efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din
epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de
apă ș.a.).
 Cauzele Dgradării Terenurilor
Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care amintim:
•Despădurirea
•Pășunatul;
•Operațiuni forestiere (tăiere, drumuri forestiere, transportul buștenilor)
•Cultivarea terenurilor prin rotație și monocultură;
•Utilizarea necorespunzatoare a sistemelor de irigație;
•Exploatările de substanțe minerale utile (cărbune, petrol, gaze naturale);
•Extinderea urbanizării și a infrastructurii de circulație în detrimentul
terenurilor cu sol fertil;
•Deșertificarea 
FECTELE DEGRADĂRII TERENURILO
•Despădurirea, care lasă solul pradă eroziunii (ex. Latosolurile și vertisolurile din
regiunile tropicale);
•Pășunatul care duce într-un final la instalarea proceselor de ravenație și
torențialitate;
•Operațiuni forestiere (tăiere, drumuri forestiere, transportul buștenilor) urmate
de șiroiuri, ravenație, alunecări de teren etc. Cicatricile arealelor defrișate rămân
în peisaj mult timp și, uneori, ele direcționează eroziunea lineară;
•Utilizarea necorespunzatoare a sistemelor de irigație;
•Exploatările de substanțe minerale utile (cărbune, petrol, gaze naturale) în
vecinătatea cărora și în urma cărora se instalează paragina, apar excavații
imense sau, dimpotrivă munți de steril;
•Deșertificarea duce la declinul susținut al productivității biotice naturale și a
celei agricole. Prin acest proces, geosisteme productive ajung geosisteme fizice
nude. La ora actuală se apreciază că 4500 milioane hectare stau sub riscul
deșertificării, iar 950 milioane hectare au fost deja sever afectate de acest flagel.
 Concluzie

Concluzia pe care o trag este aceea că importanța

fertilității solului este foarte importantă pentru noi
ca oamenii și pentru animale și plante și trebuie să-l
protejăm cât mai mult cu putință.
 HAZARDELE NUCLEARE
Hazardele nucleare sunt legate de centralele
atomoelectrice,de instalațiile nucleare din unele institute
nucleare de cercetare ștințifică, de căderea pe pământ a
unor sateliți artificiali cu propulsie nucleară, precum și
de transportul și depozitarea deșeurilor radioactive.
 Cauzele Hazardurilor Nucleare
Acestea sunt produse de răspândirea necontrolată a
unor substanțe radioactive în afara instalațiilor
nucleare și a depozitarea de deșeuri radioactive.
Substanțele respective pot să iradieze populația și
mediul înconjurător care pot produce victime.
 Efectele Hazardurilor Nucleare
În afara rănilor cauzate de foc și de sulful exploziilor,
accidentele nucleare eliberează materiale radioactive care
pot provoca diverse boli din cauza radiațiilor. În funcție
de nivelul de radiații și timpul expunerii la acestea la
acestea se pot întâlni diverse tipuri de cancer, mutații
genetice și boli psihice.
 CONCLUZI
E
În urma acestor acciddente nucleare, pot exista pierderi
umane într-un număr mare și pierderi de construcții
importante. În cazul accidentelor nucleare nu prea
putem să fim informați din timp ca să evacuăm zona și
pe urmă suferim.