LEUCEMIILE

Leucemia acută mieloblastică

 Leucemiile acute sunt afecțiuni neoplazice
datorate afectării celulei stem pluripotente
hematopoietice si celulelor parțial direcționate
spre linia mieloidă sau limfoidă ce determină
blocarea diferențierii elementelor si proliferarea
blastică atât la nivelul măduvei osoase cât și în
teritoriile extramedulare.

 Leucemia acută mieloblastică (LAM) este

prezentă în special la adulți, având o vârstă
medie a pacienților de 64 de ani.
 Clasificarea OMS a LAM
1.LAM cu aberații cromozomiale:
● LAM t( 8, 21)
●LAM inv 16 sau t(16, 16)
●LAM t(15, 17)
●LAM t (11q 23)
2.LAM cu displazie:
●cu sindrom mielodisplazic
●fără sindrom mielodisplazic
3.LAM postchimioterapie:
●cu agenți alchilanți
●cu inhibitori de topoizomeraza II

Clasificarea FAB a LAM

LAM0 -citologic neidentificabilă
 LAM1-mieloblastică fără diferențiere
 LAM2-mieloblastică cu diferențiere
 LAM3-promielocitară
 LAM4-mielomonocitară
 LAM5- monocitară
 LAM6-eritroleucemia
 LAM7- megarcarioblastică
ETIOLOGIA
 Nu este complet elucidată, dar s-a constatat că
nu există o cauză unică a alterărilor ce generează
apariția LA.
 Au fost identificați mai mulți factori favorizanți
ce pot fi incriminați în procesul de
leucemogeneză:
●factori genetici si factori de mediu
comuni LAM și LAL
●tratamente medicamentoase si
afecțiuni hematologice specifici LAM
PATOGENEZA
 În LAM,în prima etapă se produc modificări la
nivelul genelor codificatoare de factor de
transcripție (NPMI=nucleofosmină I , RAR
alfa=receptor alfa al acidul retinoid,
CBF=factor central de legare) generând
alterarea procesului de diferentiere a celulelor
mieloide imature.
 Ulterior, se produc modificări la nivelul
genelor implicate în proliferarea celulară
(codificatoare de tirozinkinaze: FLT , c-kit)
acestea determinând acumularea și creșterea
supraviețuirii celulelor.
Frotiu sange
Frotiu maduva
Leucemia acuta limfoblastica
 Este o forma de leucemie acuta
caracterizata de blocarea diferentierii si
proliferarea limfoblastica( limfoblasti
leucemici ) in maduva osoasa si
tesuturile limfoide .

 LAL afecteaza in general copiii, iar la

adulti are o incidenta mai mare intre 15 si
25 de ani si peste 80 de ani .
Etiologia
-nu este complet elucidata , dar s-a constatat
prezenta unor factori favorizanti :
-factori de mediu ( radiatiii ionizante,
electomagnetice , expunerea le benzen , toluen,
pesticide etc.)
-anumite medicamente : cloramfenicol, agenti
alchilanti etc.
-factori genetici ( sindromul Down,Patau ,
agamaglobulinemia de sex , sindromul ataxie-
telangiectazie etc.)
-afectiuni hematologice : sindroame
mielodisplazice , policitemia vera, leucemia
mieloida cronica ,tromobocitemia esentiala )
 Un alt factor foarte important prezent
doar in LAL sunt factorii virali
( citomegalic, herpetice, Epstein-Barr )
care determina incorporarea genomului
viral in celula gazda, ceea ce induce
anomalii ale celulelor stem limfoide
 Clasificarea FAB a LAL:

-LAL 1 = microlimfoblastica , aspect

monomorf , cu limfoblasti mici ( frecevnt la
copii, prognostic bun )
-LAL 2= macrolimfoblastica,aspect
heterogen cu limfoblasti mari ( frecvent la
adult, prognostic nefavorabil)
-LAL 3 =cu cellule Burkitt-like – aspect
omogen al celulelor de talie medie
 Simptome determinate de infiltrarea leucemica a
maduvei :
- Anemie ( determinata de sufocarea liniei
eritrocitare , de eritropoieza ineficienta)
genereaza : astenie , paloare, palpitatii
- Infectii –neutrofile sub 1000/mm3( determinate
de scaderea capacitatii de aparare a organismului ,
de productia ineficienta de leucocite cu functii
normale ) genereaza febra septica, infectii
recurente , respiratorii, cutanate
- Sindrom hemoragipal ( produs de trombocitemie
) genereaza: echimoze, epistaxis, petesii,
hemoragii digestive, cerebrale, retiniene etc.
 Simptome determinate de infiltrarea
tesuturilor si organelor :
-limfadenopatie , splenomegalie, hepatomegalie.
-diseminate la nivel meningeal : varsaturi ,
paralizii, cefalee
-infiltrarea osului-dureri osoase
-cresterea nr de blasti la 100.000/mm3
determina cresterea vascozitatii sangvine ce
poate duce la obstructii vasculare, pulmonare si
cerebrale.
Diagnosticul de leucemie acuta limfoblastica se
pune pe baza unor explorari functionale si
analize de sange :
Examenul frotiului de sange periferic identifica

a) Hiatusul leucemic ( lipsa de celule cu grad de maturatie intermediar )

b) Nr de leucocite crescut ( leucemie leucemica-multi blasti leucemici ) ,
normal ( leucemie subleucemica-mai putini blasti leucemici ) , scazut
( leucemie aleucemica –blasti leucemici absenti )
c) Anemie normocitara, normocroma
d) Trombocitopenie
 Examenul frotiului din maduva osoasa hematogena :
-evidentiaza o hipercelularitate , limfoblastii leucemici
reprezentand peste 25% din celularitatea maduvei , seriile
eritrocitare si trombocitare sunt reduse . Limfoblastii au
dimensiuni variabile, de forma rotunda sau ovalara , nucleu
cu cromatina densa, condensata, citoplasma bazofila redusa
cantitativ.
Leucemia granulocitară cronică

 Este reprezentată de hiperproliferarea seriei

granulocitare , în toate stadiile de maturație,
datorită stimulului leucemic la nivelul celulei
stem hematopoietice pluripotente.
 Este reprezentată în special la adulți , având
incidența maximă între 40-50 de ani.
 Se asociaza în peste 90%din cazuri cu
cromozomul PHILADELPHIA.
 Etiologia nu e complet cunoscută, dar s-a
constatat implicarea unor factori:
- Radiatiile ionizante
- Factori chimici : benzen, toluen,
insecticide
- Predispozitia genetică , predispozitie
crescută la pacienții cu antigenele HLA CW 3 si
HLA CW 4.
- Fumatul, unele virusuri.
 Evoluează în 2 faze, cronică și blastică-de
acutizare , între care există in 50% din cazuri o
fază intermediară-de accelerare.
1. Faza cronică - caracterizată prin proliferarea medulară excesivă a
seriei mieloide. În măduvă sunt peste 10% mieloblaști, iar în sângele
periferic există leucocitoză peste 15000/ mm3 cu granulocite aflate in
toate treptele de maturație ( mielocite, metamielocite- in mod
normal acestea găsindu-se doar in măduvă) Este prezentă anemia
( oboseală la eforturi mici, slabiciune) , trombocitele au valori normale
sau crescute. Fosfataza alcalina leucocitară – scăzută sau absentă
(citoplasma granulocitelor prezintă deficit de maturație enzimatic)
2. Faza accelerată-intermediară-determinată de apariția anomaliilor
citogenetice suplimentare care genereaza creșterea numărului de
leucocite cu dublarea numărului acestora la câteva zile si cu bazofilie
20%. Prezintă hematopoieza excesivă, distrugere concomitentă și
accentuată a leucocitelor, anemie, trombocitopenie progresive și
fosfataza alcalină leucocitară este crescută.
3. Faza acută blastică este caracterizată prin pierderea capacității de
diferențiere a celulelor leucemice, determinând astfel creșterea cu
peste 20% a blaștilor în măduva osoasă și în sângele periferic
generând insuficiență medulară cu anemie si trombocitopenie. FAL
crescută.
 Examenul frotiului de sânge periferic evidențiază:
 - Granulocite aflate pe toate treptele de maturație
( predomină neutrofile- matamielocite si mielocite, mieloblaști
sub 5%)
 - Bazofilie 5-15% care poate ajunge la 40%
 - Trombocitoza , cel mai frecvent.
 Examenul maduvei osoase indica
hipercelularitate datorita precursorilor
granulocitari si megacariocitari.
Leucemia limfatica cronica

 Este un sindrom limproliferativ,

fiind reprezentata de proliferarea
clonalasi acumularea unor
limfocite mici, datorita actiunii
stimulului leucemic la nivelul
celulei stem orientata limfoid.
 Este cea mai frecventa, apare
dupa 50 de ani.
 Etiologia – necunoscuta
- riscul de 3 5 ori mai mare la
pacientii care au rude de gradul I cu boli
limfoproliferative
 Patogeneza – limfocitele prolifereaza lent
- supravietuiesc mult, pentru
ca sunt sechestrate in faza G0 a ciclului
celular datorita genei BCL2 care blocheaza
apoptoza
 Proliferarea limfocitelor leucemice are loc initial la
nivelul maduvei osoase de unde acestea ajung in
sangele periferic si vor infiltra in special ganglionii
limfatici, splina, ficatul, dar si tegumentul, tractul
digestiv, rinichii si glandele lacrimale; localizari unde
se constata inlocuirea progresiva a limfocitelor B si T.
Infiltrarea limfocitara leucemica determina adenopatii
periferice, splenomegalie, leziuni leucemice infiltrative
cutanate si hepatomegalie moderata.
 Limfocitele leucemice sunt aparent mature morfologic
si incompetente imunologic, suprimand functia
normala a limfocitelor B si generand aparitia
hipogamaglobulinemiei. Exista cazuri cand limfocitele
B normale vor sintetiza autoanticorpi antieritrocitari si
antitrombocitari, ceea ce indica o afectare autoimuna,
ca urmare a prezentei limfocitelor leucemice
 Limfocitele maligne care prolifereaza in 95%
din cazuri sunt limfocitele B, care exprima
markerii antigenici CD19, CD20, CD21, iar
restul de 5% din cazuri,prolifereaza limfocitele
T, care exprima CD2, CD3, CD4, CD7 Åi
CD8.
 Antigenele CD5 si CD23 reprezinta modificari
secundare din timpul transformarii maligne
limfocitare. Peste 50% din cazurile de LLC
citogenetice prezinta trisomia 21 si deletii ale
6,11, 13 si 17. Prezenta tirozinkinazei
citoplasmatice ZAP-70 Associated Protein)
indica o evolutie accelerata a boli , prognostic
nefavorabil.
 Examenul maduvei osoase indica un
mediu normocelular sau hipercelular cu o
infiltrare limfocitara de peste 30%,
predominand limfocitele mici mature.
 Examenul frotiului de sange periferic indica:
-leucocitoza cu limfocitoza (limfocite peste
5000/mm daca a fost dovedita monoclonalitatea
sau peste 10.000/m daca nu a fost dovedita)
- limfocite mici si fragile, care sunt frecvent
distruse rezultand umbrele nucleare Gumprecht,
-anemie, granulocitopenie (determina
complicatii infectioase) si trombocitopenie
(determina complicatii hemoragice).
Anemia este produsa de hipersplenism, liza
autoimuna si de scaderea productiei eritrocitare la
nivel medular. Totodata in evolutia LLC pot aparea
AHAI cu anticorpi la cald.