VITEZA LUMINII SI NATURA SA

DUALA
DE JGHEBAN MATEI-CRISTIAN
CE ESTE LUMINA?
• Lumina sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului
electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
De regulă, lumina vizibilă este definită ca având lungimi de undă cuprinse între 400 și 700
de nanometri ,nanometrul fiind o unitate de măsură egală cu a miliarda parte dintr-un metru,
adică 0,000000001 metri
• Lumina calatoreste atat de rapid incat noi o percepem ca fiind instantanee. Dar in realitate, pe
distante foarte mari, ei ii ia ceva timp sa parcurga distantele din spatiul cosmic pana la noi pe
pamant.
Lumina de la soare pana la pamant face cam 8 minute si 20 de secunde.
• Lumina stelelor indepartate poate ajunge la noi abia dupa mii sau chiar milioane de ani facand
ca ceea ce vedem noi in realitate sa fie o fereastra din trecutul acelei stele.
Ex: Daca o masina vine inspre noi cu mare viteza noi defapt vedem undele electromagnetice ce
s-au reflectat de pe masina si au ajuns in ochii nostrii. Astfel stim sa ne dam la o parte din calea
ei si sa ne salvam.
FORMULE

PRISMA OPTICA
CE ESTE RADIATIA ELECTROMANETICA?

• Radiația electromagnetică apare pe o gamă extrem de larga de lungimi de

unda ,de la raze gamma cu lungimi de unda mai mici de aproximativ 1×
10 −11 metri pana la unde radiomasurate in metri. In cadrul acestui spectru
 larg lungimile de undă vizibile pentru oameni ocupă o bandă foarte îngustă, de
la aproximativ 700 nanometri  pentru lumina rosie până la aproximativ 400 nm
pentru lumina violeta . Regiunile spectrale adiacente benzii vizibile sunt adesea
denumite și lumină, în infrarosul la un capăt și ultravioletele  la celălalt.
• Când lumina albă este împrăștiată printr-o prismă sau o rețea de difracție, apar
culorile spectrului vizibil. Culorile variază în funcție de lungimile de
undă. Violetul are cele mai mari frecvențe și cele mai scurte lungimi de undă,
iar roșu are cele mai mici frecvențe și cele mai lungi lungimi de undă.
• Toate aceste tipuri de radiație electromagnetică sunt alcătuite din fotoni, însă
ceea ce diferă, dincolo de lungimea de undă, este energia lor. De exemplu,
razele gama au o energie foarte mare deoarece sunt un tip de radiație ce ia
naștere din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomilor.
• Fotonul este un tip de particulă elementară. Masa lui este zero, nu are sarcină
electrică, și se deplasează întotdeauna cu viteza luminii.
VITEZA LUMINII
• În vid, viteza luminii este de 299.792.458 de metri pe secundă, adică
aproximativ 300.000 de kilometri / secundă. Viteza luminii în vid reprezintă
o constantă universală, notată cu c , şi, conform teoriei relativităţii, nimic nu
poate fi mai rapid. Într-o secundă o rază de lumină ar putea înconjura de
peste 7 ori Pământul pe la Ecuator, pe când călătoria ei de la Soare la
Pământ, pe o distanţă de circa 150.000.000 km, durează cam 8 minute.
La o scară mai redusă, valoarea vitezei luminii permite o determinare foarte
precisă a distanţelor iar metrul este definit la ora actuală ca lungimea
drumului parcurs de lumină într-o fracţiune de 1/299.792.458 dintr-o
secundă.
• Valoarea vitezei de propagare a luminii în orice mediu material transparent
este mai mică decât valoarea vitezei luminii în vid. Ea depinde de
caracteristicile electrice și magnetice ale mediului în care se deplasează și nu
se modifică pentru un mediu material transparent, omogen  și izotrop . La
trecerea luminii dintr-un mediu transparent, omogen și izotrop într-un alt
mediu are loc modificarea vitezei, concomitent cu schimbarea direcției de
propagare, fenomen cunoscut în optica geometrică sub denumirea
de refractieConform teoriilor actuale, general acceptate, viteza luminii în vid
este cea mai mare viteză posibilă din univers . Totuși, în alte medii decât în
vid lumina are o viteză mai redusă, putând fi depășită, așa cum se întâmplă
de exemplu în cadrul efectului Cerenkov.
CE ÎNSEAMNĂ PRIN NATURA DUALĂ A
LUMINII?
• Natura duală a luminii se referă la faptul că lumina poate acționa atât ca undă
cât și ca particulă. Experimentul efectului fotoelectric al lui Albert Einstein
dovedește că lumina se poate comporta ca particulă, în timp ce divizia dublă
a lui Thomas Young experimentul arată că se comportă și ca un val. În 1905,
Einstein a dovedit că lumina se poate comporta ca o particulă, arătând că un
fascicul de lumină ar putea scoate electroni din metal. Acest lucru a sugerat
că lumina a constat din fotoni care ar putea scoate electroni de frecvență
similară
• Einstein a avut o explicație excelentă pentru această observație particulară. El
a presupus că lumina este formată din particule și, de fapt, nu este o undă.
Apoi a legat intensitatea luminii de numărul de fotoni dintr-un fascicul și
frecvența luminii de câtă energie transportă fiecare foton. Atunci când mai
mulți fotoni sunt trimişi asupra metalului ,există mai multe coliziuni între
fotoni și electroni, deci se emit un număr mai mare de electroni. Astfel,
intensitatea luminii determină numărul de electroni emiși, mai degrabă decât
viteza cu care se deplasează aceştia. Atunci când frecvența luminii crește și
fiecare foton transportă mai multă energie, fiecare electron preia mai multă
energie din coliziune și, prin urmare, va avea o viteză mai mare.
Această explicație i-a adus lui Albert Einstein Premiul Nobel în anul 1921.
 EXPLICAȚIA LUI EINSTEIN

EXPERIMENTUL CU 2 FANTE
• Dovada că lumina ar putea acționa ca un val a fost demonstrată încă din 1801
de către Young. În experimentul său, Young a strălucit lumină între două fante
paralele, determinând undele luminoase să interfereze unul cu celălalt și să
formeze un șir de benzi întunecate și luminoase. Dacă lumina era în primul
rând o particulă, ar fi format două linii paralele.
Mecanica cuantică explică dualitatea luminii prin descrierea ei ca un pachet de
undă. Un pachet de valuri se referă la valuri care pot interacționa fie ca fiind
localizate spațial, acționând ca particule sau interacționând ca valuri. Aceasta
înseamnă că fotonii lumina pot acționa fie ca particule, fie ca valuri, în funcție
de circumstanțe.
CURIOZITATI

• 1-Lumina călătoreşte cu cea mai mare viteză cunoscută până în prezent.

Totuşi, are o limită. Aceasta a rămas o necunoscută până în secolul al XVII-
lea, când se credea că lumina călătoreşte instantaneu.

2-Primul care a demonstrat că viteza luminii are o limită a fost astronomul

danez Ole Roemer, deşi Galileo Galilei a avut un experiment care presupunea
aprinderea şi stingerea lampelor de pe vârful unor dealuri. Din păcate, acesta
a fost la o scară foarte mică pentru a avea success.
• 3-Oamenii nu percep lumina UV, fiindcă lungimea de undă a luminii
ultraviolete nu este vizibilă ochiului uman. În schimb, majoritatea insectelor
au capacitatea de a vedea razele ultraviolete.

4-Când lumina cade pe un material, energia acesteia afectează atomii din acel

material. În cazul metalului, atomii absorb lumina n cazul sticlei, atomii nu
pot absorbi lumina, ceea ce face ca aceasta să pătrundă ușor.

5-Refracția face ca lucrurile să pară mai aproape decât sunt în realitate.

Diferența de viteză între lumina care trece prin apă și cea care trece prin aer
se traduce astfel: o piscină adâncă de 4 m văzută de la suprafață o percepem
ca având doar 3 m.
MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!