FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI MANAGEMENT NAVAL

DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE ŞI TRANSPORT NAVAL

DOMENIUL DE STUDII: INGINERIE MARINA ŞI NAVIGATIE
PROGRAMUL DE STUDII: NAVIGATIE, TRANSPORT MARITIM ŞI FLUVIAL
STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ CU FRECVENŢĂ
SERIA: 2019-2023
ANUL UNIVERSITAR 2022-2023

Tehnica Transportului Maritim 2

Seminar 1

CARACTERISTICI ALE
MĂRFURILOR LICHIDE

Octombrie 2022
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor
Hidrocarburile prezintă anumite caracteristici care determină condiţii
speciale de încărcare, transport şi descărcare.
• Starea de agregare - Starea lor fizică în condițiile presiunii și temperaturii
mediului, și anume: solida/semisolida, lichida, gazoasa.
• Temperatura de inflamabilitate (flash point) reprezintă temperatura cea
mai joasă, la presiunea atmosferică la care vaporii degajaţi din masa
produsului respectiv în amestec cu aerul din atmosferă „se aprind pentru
prima dată” în contact cu o flacără deschisă. Cunoaşterea acestei
caracteristici prezintă importanţă pentru prevenirea incendiilor pe timpul
operării, depozitării, transportului sau utilizării unui produs petrolier. Pentru
motorine FP (55÷ 65)°C;
• Temperatura de ardere (fire point) reprezintă temperatura cea mai joasă
la care gazele degajate în contact cu o flacără deschisă se aprind şi
continuă „să ardă pentru prima dată” şi care este cu 5-6°C mai mare decât
temperatura de aprindere;
Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor

• Presiunea reală de vapori (true vapour pressure) este presiunea

absolută exercitată de gazele produse prin evaporare din masa lichidului la
atingerea stării de echilibru între faza lichidă si faza gazoasă a produsului
respectiv. La o anumită stare, un produs petrolier creează şi eliberează
gaze, la o altă stare apare tendinţa ca o parte din vapori să se redizolve în
masa lichidului de provenienţă.

• Densitatea serveşte la determinarea cantităţii de produs petrolier lichid,

fiind direct condiţionată de compoziţia chimică a produsului şi creste de la
alcani la aromate odată cu creşterea numărului de atomi de C din
moleculă. În ţara noastră determinarea se face la 15°C, iar în ţările anglo-
saxone la 60°F, respectiv 15,56°C;
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor

• Vâscozitatea (viscosity) este proprietatea fluidelor de a opune rezistenţă

la curgere;
• Temperatura de congelare (freezing point): este temperatura la care
lichidul inceteaza sa mai curga;
• Temperatura de fierbere (boiling point) temperatura la care lichidul se
transformă în gaz;
• Temperatura de tulburare (cloud point) temperatura la care încep să se
separe sau să se cristalizeze unii produşi din masa petrolului;
• Culoarea (color) criteriu de apreciere comercial, depinde de gradul de
rafinare;
• Conţinutul de apă (water content) produsele petroliere conţin apă în
cantităţi variabile;
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor
- Limita inferioara de inflamabilitate (lower flammable/explosion limit)
LFL/LEL: valoarea concentraţiei gazelor de hidrocarburi în amestec cu
aerul, sub care gazele se află într-o participare insuficientă pentru a
produce aprinderea sau explozia amesecului, sub LFL amestecul este
prea sărac;
- Limita superioara de inflamabilitate (upper flammable/explosion limit)
UFL/UEL: valoarea concentraţiei gazelor de hidrocarburi în amestec cu
aerul, peste care aprinderea, arderea sau explozia nu mai sunt posibile
din cauza participării în exces a gazelor în detrimentul O2, peste UFL
amestecul este prea bogat.
Pentru majoritatea produselor petroliere lichide LFL≅ 1% si UFL≅ 10%, la
o concentraţie normală de O2 de 21%. Intervalul dintre UFL si LFL se
micşorează odată cu scăderea concentraţiei de O2 şi devine 0 la o
concentraţie mai mică de 11% O2.
Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor

Toxicitatea
Valoare limita de prag (threshold limit value) TLV: reprezinta valoarea
concentraţiei maxime de vapori sau gaze de substanţe toxice la care poate
fi expusă o persoană timp de 8 ore pe zi, pe o perioadă nedeterminată fără
riscuri pentru viaţa sau sănătatea persoanei. Se exprima în ppm.

Ex:
Benzenul şi alte hidrocarburi aromate: TLV-ul 10 ppm.
Hidrogenul sulfurat: gaz inflamabil, deosebit de toxic, în concentraţii mici
are miros de ou stricat, iar în concentraţii mari paralizează instantaneu
simtul olfactiv şi nu mai poate fi detectat prin miros, TLV-ul este de 10 ppm.
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor

In functie de timpul de expunere:

Time Weigthed Average (TLV-TWA) – reprezinta media concentratiei de

substanta toxica in aer pe o perioada de 8 ore de lucru, exprimata in ppm

Short – Term Exposure Limit (TLV-STEL) - reprezinta media

concentratiilor de substanta toxica in aer pe o perioada de expunere de 15
min, exprimata in ppm

Celling (TLV-C) - reprezinta concentratia care nu trebuie depasita in nicio

zona pe timpul expunerii
 Proprietăţi fizico–chimice ale ale hidrocarburilor

Permissible Exposure Limit – Time Weighted Average (PEL-TWA) -

reprezinta valoarea limita de expunere care nu trebuie depasita la locul de
munca.

Immediately Dangerous to Life or Health (IDLH) – definite ca o conditie,

fiind considerate ca o amenintare la o expunere in aerul contaminat, care
poate produce moartea sau aparitia unor boli

Odour Treshold – cea mai mica concentratie de gaze in aer care poate fi
detectata prin simtul mirosului
Terminologie

ANTISTATIC ADDITIVE – Aditiv antistatic. Substanţă adăugată produselor

petroliere pentru a creşte conductivitea electrostatica peste 100p.s/m,
pentru a preveni acumularea electricităţii statice în marfă
AUTO – IGNITION – Autoaprindere. Aprinderea unui material combustibil
fără ca acest lucru să se datoreze unei scântei sau flacări , datorită creşterii
de temperatură până la un nivel peste care se întreţine arderea
BOILING POINT - Punct de fierbere. Temperatura la care presiunea de
vapori a lichidului este egală cu presiunea atmosferică (când lichidul începe
să fiarbă ). Punctele de fierbere ce sunt date în DATA CARGO SHEETS
(fişa specificaţie de marfă) sunt pentru presiunea de 760 mm Hg dacă nu
sunt alte precizări
CATHODIC PROTECTION – Protecţie catodică. Sisteme de prevenire a
coroziunii prin metode electrochimice . Pe navă acest sistem protejeaza
exteriorul corpului şi interiorul tancurilor de marfă .
Terminologie

CERTIFIED GAS-FREE – Atestarea “ gas free“. Reprezintă procedura prin

care un compartiment , tanc sau container a fost testat folosind
instrumente adecvate şi s-a probat că, în momentul testării acesta este
lipsit de gaze toxice sau explozibile
CRITICAL TEMPERATURE – Temperatură critică. Temperatura peste care
un gaz nu mai poate fi lichefiat oricât ar creşte presiunea .
CRITICAL PRESSURE – Presiunea critică. Presiunea vaporilor saturaţi la
temperatura critică ; adică presiunea care produce lichefierea la
temperatura critică .
INERT GAS SYSTEM (I.G.S.) – Instalaţia de gaz inert. Instalaţia ce
produce şi instalaţia ce distribuie gazul inert şi previne întoarcerea gazelor
către spaţiul de marfă, inclusiv elementele de măsură fixe sau portabile.
INERTING – Inertarea. Introducerea gazului inert în tancuri pentru a
asigura condiţii inerte în tanc.
Terminologie

MANIFOLD VALVES – Valvula manifold. Valvule ale instalaţiei de marfă ale

navelor tanc ce sunt în apropierea flanşelor de conectare la terminal.
Valvulele sunt amplasate in ambele borduri.
MSDS – Material Safety Data Sheet – Fisa tehnia de Securitate - este un
document care enumeră informații referitoare la securitatea și sănătatea în
muncă pentru utilizarea diferitelor substanțe și produse si insoteste
obligatoriu orice produs chimic sau petrolier tarnsportat la bordul navei.
SPONTANEUS COMBUSTION – Arderea instantanee. Combustia unei
substanţe (material) datorită unor cauze intrinseci (interne) ce produce
căldură (exotermic) prin reacţie chimică şi implicit are loc arderea
materialului fără să producă în exterior flacără , scântei sau căldură.
STRIPPING – Stripuire. Operaţiunea finală de pompare dintr-un tanc sau
dintr-o conductă ( ≈ uscare, golire).
CODURI ŞI STANDARDE CE STAU LA BAZA TRANSPORTULUI
MĂRFURILOR LICHIDE

• Convenţia SOLAS
• Codul IBC pentru nave chimice;
• Codul IGC pentru nave de gaze lichefiate
• Marpol 73/78
• ISGOTT
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor

Hidrocarburile sunt compuşi ai hidrogenului şi carbonului, care la

temperaturi şi presiuni normale, pot fi : gazoase, lichide sau solide, în
funcţie de complexitatea lor moleculară. Amestecurile de asemenea
hidrocarburi şi alţi compuşi organici, care se găsesc în pământ sub formă
de zăcământ, poartă numele de ţiţei.
Majoritatea ţiţeiurilor conţin substanţe gazoase şi solide în soluţie. O parte
din solide este îndepărtată în timpul rafinării ţiţeiului, sub formă de bitum şi
parafină, iar o parte rămâne în soluţia produselor lichide .
În starea sa naturală, petrolul este un lichid de culoare cafeniu – verzui
spre negru, a cărui densitate la 150C este de 0,80 – 0,95 (densitatea API la
600C este de 45,4 – 47,4).
Natura şi proprietăţile petrolului

Petrol (petroleum) – notiune generica ce include titei si oricare alt produs petrolier lichid,
amestesc de hidrocarburi derivate din titei
Petrol brut (crude oil) – petrol nerafinat asa cum se afla in momentul extragerii dintr-un
put petrolier
Produs alb (white oil) – produs petrolier foarte rafinat, practic fara culoare daca nu i se
incorporeaza colorant
Produs negru (black oil) - produs petrolier care contine un procent ridicat de impuritati
negre
Petrol nepersistent (nonpersistent oil) - produs petrolier rafinat care deversat se
evapora rapid la suprafata apei
Petrol persistent (persistent oil) - produs petrolier care nu se evapora rapid cand este
deversat
Petrol nevolatil (nonvolatile oil) - produs petrolier care are punctul de aprindere la o
temperature mai mare sau egala cu 600C
Petrol volatil (volatile oil) - produs petrolier care are punctul de aprindere la o
temperature mai mica sau egala cu 600C
Natura şi proprietăţile petrolului

Ţiţeiul tipic conţine aproximativ 85% carbon şi 13% hidrogen, diferenţa

până la 100% fiind formată din oxigen, sulf şi azot, care se pot combina cu
hidrogenul şi carbonul, şi dintr-o mică cantitate de diverse metale cum ar fi
vanadiul şi nichelul.
Tipuri de titei
a) Ţiţeiurile cu bază parafinică: Au un conţinut ridicat de parafină, care
este solidă la temperatura mediului;
b) Ţiţeiurile cu bază asfaltică: Au un conţinut redus de parafină, dar
posedă cantităţi mari de materii asfaltice
c) Ţiţeiuri cu baza mixtă: Ţiţeiurile din această categorie conţin, în
proporţie substanţială, atât materii parafinice cât şi asfaltice, împreună
cu anumite cantităţi de hidrocarburi aromatice.
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor
Proprietăţile chimice ale petrolului
a) Hidrocarburile În majoritatea ţiţeiurilor au fost identificate următoarele clase de
hidrocarburi :
• Hidrocarburi parafinice CnH2n+2
• Hidrocarburi naftenice CnH2n
• Hidrocarburi aromatice CnH2n-6
b) Compuşii cu oxigen
• Acizii naftenici
• Acizii graşi
• Fenolii
c) Compuşii cu sulf
d) Compuşii policiclici cu oxigen, sulf şi azot
e) Substanţe minerale
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor
Număr de Alcan (Legătură Alchenă Alchină
Cicloalcan Alcadienă
atomi de carbon simplă)  (Legătură dublă)  (Legătură triplă)
1 Metan — — — —
2 Etan Etenă (etilenă) Etină (acetilenă) — —
Propenă Propină Propadienă
3 Propan Ciclopropan
 (propilenă)  (metilacetilenă)  (alenă)
4 Butan Butenă (butilen) Butină Ciclobutan Butadiene

5 Pentan Pentenă Pentină Ciclopentan Pentadienă

 (piperilena)
6 Hexan Hexenă Hexină Ciclohexan Hexadienă
7 Heptan Heptenă Heptină Cicloheptan Heptadienă
8 Octan Octenă Octină Ciclooctan Octadienă
9 Nonan Nonenă Nonină Ciclononan Nonadienă
10 Decan Decenă Decină Ciclodecan Decadienă
11 Undecan Undecenă Undecină Cicloundecan Undecadienă
12 Dodecan Dodecenă Dodecină Ciclododecan Dodecadienă
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor
Proprietăţile fizice ale petrolului
a) Densitatea
Reprezintă masa unităţii de volum determinată in vid şi este dată de
relaţia :

Valoarea densităţii variază foarte mult cu temperatura

În practică sunt folosite următoarele noţiuni ale densităţii :

1.Greutatea specifică 
=; g=9.81 m/s2
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor
Proprietăţile fizice ale petrolului
Greutatea reală a unui obiect este măsurată în vid, unde forțele de plutire
sunt absente. De aceea lichidele cum este si petrolul cantaresc mai mult in
vacuum decat in aer.
2. Densitatea relativă „ d”
Reprezintă raportul dintre densitatea produsului şi densitatea unui produs
de referinţă aflat într-o anumită stare de presiune şi temperatură .
Ca produs etalon s-a luat apa distilată în vid – fără urme de gaz – la
presiunea de 1,0132 bari (760mmHg) şi temperatura de 40C, pentru
România şi 150C sau 15,60C (600F) pentru alte ţări .
3. Densitatea în grade API
b) Vâscozitatea
Este proprietatea fluidelor de a opune rezistenţă la curgere , ca rezultat al
interacţiunii mecanice dintre particulele constituente.
Se masoara in Ns/m2
Natura şi proprietăţile hidrocarburilor
Proprietăţile fizice ale petrolului
c) Culoarea
d) Conţinutul de apă
e) Conţinutul de impurităţi mecanice
f) Greutatea petrolului în aer şi în vid
g) Puncte de temperatură
Alte marfuri lichide transportate in vrac

Transportul uleiului lubrifiant

Transportul uleiului lubrifiant este un transport specializat
Transportul Bitumului Bitumul este o substanţă de culoare neagra, uneori
maro închis, care poate fi prezentat sub formă solidă, semisolidă sau
vâscoasă
Navele pentru transportul bitumului:
• sunt prevăzute cu dublu fund,
• tancuri laterale care izolează tancurile centrale
• serpentine de încălzire de construcţie specială, aşezate în straturi la
diferite nivele în interiorul tancului
• tubulatura şi pompele sunt prevăzute cu izolaţie
• liniile de pe punte sunt prevăzute cu un canal de abur în plus.
Temperaturi de peste 2500F - sub această temperatură ele devin dificil de
manipulat.
Alte marfuri lichide transportate in vrac

Transportul Melaselor
• melasa este un extract nerafinat din trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr
• este de două ori mai grea decât apa
• navele destinate acestui transport au întărituri speciale sau sunt nave
special construite pentru acest scop
Transportul Uleiurilor Vegetale
• fructul şi sămânţa tuturor plantelor conţin ulei sau grăsimi;
• cantitatea de ulei variază cu felul plantei: la sămânţa de ricin uleiul este
în cantitate de circa 55% iar la porumb de numai 10% maximum
• cele mai importante uleiuri vegetale transportate în vrac sunt: uleiul de
tung (o plantă care creşte în China şi Japonia), uleiul de cocos, bumbac,
floarea soarelui, capoc, linte, palmier
Alte marfuri lichide transportate in vrac

Transportul gazelor lichefiate

• metanul, propanul, butanul şi butadiene etc
• acestea fac parte din Clasa 3 - clasa lichidelor inflamabile.
• lichidele inflamabile sunt acele lichide care au un punct de inflamabilitate
până la 610C.
Nave tanc petrolier

Petrolifer = (despre strate, regiuni, etc.) care conţine petrol, bogat în

petrol. Petrolier = (despre produse) care ţine de petrol, care provine din
petrol; (despre ramuri industriale, instalaţii, procese tehnologice) care
extrage, transportă sau prelucrează petrolul.
Nava tanc petrolier este o navă specială destinată transportului de ţiţei
brut (Crude Oil Carrier) şi de produse petroliere rafinate benzine,
motorine, etc., (Product Oil Carrier)
Nava tanc petrolier
Tipuri:

• Oil tankers – Petroliere

• Pure Chemical tanker – Transporta doar produse chimice
• Oil/Chemical tanker – Produse petroliere rafinate si chimicale
usoare
Nava tanc petrolier
Clasificare dupa marime:
• ULCC
• VLCC
• Aframax
• Panamax
• Supramax
• Handymax
• Handy
• Lighters
Nava tanc petrolier
Nava tanc petrolier

Petroliere combinate
Transportoare combinate pentru petrol-minereu (Oil Ore carrier ) sau navă tip
O/O. O astfel de navă transportă petrol numai în tancurile laterale, care sunt
dotate cu tubulaturile necesare, specifice navelor petroliere. Nava transportă
minereu numai în compartimentele centrale, care sunt prevăzute cu dublu-fund
şi au pereţii laterali în pantă pentru asigurarea autorujării.

Transportoare combinate pentru petrol-mărfuri în vrac (Ore/Bulk-Oil carrier) sau

navă tip OBO. Acest tip de navă transportă, la întreaga sa capacitate, fie un
navlu complet de produse petroliere în vrac, fie un navlu complet de mărfuri
solide în vrac.
Nava tanc petrolier
O/O
Nava tanc petrolier
OBO
Nava tanc petrolier

Particularitati constructive
• Au bord liber redus, guri de intrare in cargo tanc (cu capace etanşe).
• Puntea este străbătută de reţele de tubulaturi pentru încărcare-descărcare şi
încălzire a mărfii (cu abur)
• Toate instalaţiile de bord sunt acţionate hidraulic sau cu abur pentru a preveni
explozii şi incendii la tancurile de marfă.
• Sunt prevăzute de asemenea şi cu instalaţii de gaz inert ce injectează în
partea superioară a tancurilor de marfă gaze sărace în O2 pentru a preveni
aprinderea şi explozia mărfii din tanc.
Nava tanc petrolier

Particularitati constructive
• Conform Anexei 1 din MARPOL 73-78, Reg.13 – în navele petroliere cu
tancuri de balast separate ( Segregate Ballast Tanks = SBT), spaţiile destinate
pentru balastul segregat trebuie astfel calculate încât să fie îndeplinite
condiţiile:
- capacitatea balastului segregat să reprezinte 16-25% din capacitatea navei;
- pescajul la centru să respecte condiţia: Tc = 2 + 0,02 L;
- conform SOLAS , minium GM acceptat sa nu fie mai mic de 0.15 m.
Nava tanc petrolier
NAVA TANC PETROLIER
Particularitati constructive
Bibliografie:

1. Beziris A.; Bamboi Gh. - Curs de transport maritim, vol.1 si 2, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1988;
2. Apetroaei M., Transport maritim-note de curs, format electronic, Constanta, 2018, (www.adl.anmb.ro);
3. Safety of Life at Sea Convention (SOLAS'74 Consolidated Edition 2007);
4. International Convention on Standards of Training, Certification and Watch keeping for Seafarers (STCW 78, as amended in 2010);
5. International Convention for the Prevention of Pollution from Ships (MARPOL 73/78 Consolidated Edition 2002, Amendments 2005);
6. International Maritime Dangerous Goods Code (IMDG Code Version 7.0 2004);
7. Emergency Procedures for Ships Carrying Dangerous Goods ;
8. Code on Intact Stability, 2002;
9. International) Code for the Construction and Equipment of Ships Carrying Dangerous Chemicals in Bulk (IBC Code 1998);
10. Code for Construction and Equipment of Ships Carrying Dangerous Chemicals in Bulk (BCH Code);
11. International Code for the Construction and Equipment of Ships Carrying Liquefied Gases in Bulk (IGC Code 1993);
12. IACS - Guidance and information on bulk cargo loading and discharging to reduce the likelihood of over-stressing the hull structure, 1997.