Glande Endocrine

NUME:BOZ ȘTEFAN DANIEL

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ÎN CADRUL USAMV IAȘI
ANUL: II
SPECIALIZATREA:ZOOTEHNIE
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:ROXANA LAZĂR
 EPIFIZA

 LOCALIZARE
 Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale, conarium sau
epiphysis cerebri) este o formațiune nepereche, cu greutatea de
aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni
superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere,
fiind parte a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru
secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În
perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea
anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la
maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține sistemului
endocrin difuz.
 Hormoni secretati de epifiză
 Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Aaron B. Lerner (1958), care circulă în plasmă
 legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul
enzimatic necesar transformării serotoninei N-acetil serotonină nu este unic epifizar, dar acțiunea hidroxi -
indolmetil - transferazei - necesară transformării N-acetil serotoninei în melatonină - este specific epifizară.
Epifiza mai conține hormon luteinizat, tireotiozină, hormon antidiuretic, neurofizine I și II, leucinencefalină,
argintină - vasotocină, arginină - vasopresină. De asemenea, academicianul M. Milcu și colab. au
descoperit un hormon hipogliceminant al epifizei numit pinealină. Acesta și melatonina scad fixarea iodului
în tiroidă și reduc acțiunea stimulantă a TSH. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:
 acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea intratiroidiană a iodului 131, inhibând și
TSH;
• acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de aldosteron și corticosteron;
• asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă, melatonina fiind antigonadotrofică
(întârzie apariția pubertății);
• acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.
 Glanda pineala produce în mod natural substanța N,N-dimetiltriptamina, cantitățile fiind infime (majoritar in
momentele precursoare morții sau aproape de moarte, aproximativ 3,2·10^-5 mg
ROLUL EPIFIZEI

 Mai mult, glanda pineala joaca un rol in

reglarea nivelului de hormoni feminini si
poate influenta menstruatia si fertilitatea.
Unele studii au aratat ca glanda pineala
poate proteja impotriva bolilor
cardiovasculare, precum ateroscleroza si
hipertensiunea arteriala. Iata ce rol are
glanda pineala in organism
 TIROIDA

 Este cea mai voluminoasă glanda cu secreţie internă

(25-30 g); ea se afla în regiunea anterioară a
gâtului, înaintea laringelui şi a traheei. Macroscopic
este formată din doi lobi şi o porţiune intermediară –
istm.Tiroida, glanda situată în regiunea gâtului intre
trahee şi laringe produce şi secretă trei hormoni
tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3) – importanţi
pentru creşterea şi dezvoltarea normală şi
armonioasa a organismului, cu efecte pe
metabolismul glucidelor, proteinelor şi lipidelor cu
producere de energie, calcitonina fiind cel de-al
treilea hormon tiroidian, rolul principal fiind
prevenirea creşterilor de calciu seric peste limita
normală.
 HORMONI SECRETATI DE Tiroidă
 Cum functioneaza glanda tiroida
 Asa cum motorul unei masini nu poate functiona fara benzina, si tiroida are nevoie de combustibil pentru a
produce hormonii tiroidieni. Acest combustibil este iodul, care se gaseste in anumite alimente: sarea de masa
iodata, fructele de mare, painea, laptele. Cand le consumi, iodul trece in sange. Pe urma, tiroida extrage din
sange acest ingredient care ii este necesar si il foloseste pentru a produce doua tipuri de hormoni tiroidieni:
• Tiroxina (denumita T4, deoarece contine 4 atomi de iod)
• Triiodotironina (denumita T3, deoarece contine 3 atomi de iod)
 Produsul glandei tiroide este, in principal, T4. Cea mai mare parte din hormonul T3 de care organismul are
nevoie este realizata in afara glandei tiroide, in organe si tesuturi care utilizeaza T3, precum ficatul, rinichii si
creierul. Acestea transforma T4 (format in glanda tiroida) in T3, indepartand un atom de iod.
 Pe masura ce glanda tiroida produce hormonii tiroidieni, ii depoziteaza intr-un numar mare de foliculi
microscopici, cu aspect sferic. Cand organismul are nevoie de hormoni tiroidieni, glanda tiroida ii secreta in
fluxul sanguin in cantitati adecvate indeplinirii nevoilor metabolice ale celulelor. Hormonii ajung usor in
interiorul celulelor care au nevoie si se ataseaza de receptori speciali situati in nucleul acestora.
 PARATIROIDELE

 Glandele paratiroide au o dimensiune redusă, de aproximativ 0,5-1 cm. Acoperite de

o capsulă fibroasă, în care conțin celule dispuse în cordon, împărțite în trei tipuri:
celule principale (formă mică și poliedrică) celulele clare (relativ mari) și celulele
oxifile (celule la care este prezent oxifil în citoplasmă, sau granulele acidofile).
  Glandele paratiroide sunt situate în spatele glandei tiroide și, în general, includ patru
glande (sau două perechi de glande paratiroide), dar pot exista și cinci sau șase.
Numele lor reflectă relația strânsă cu glanda tiroidă. De obicei, există două glande
paratiroide: partea superioară și două glande paratiroide inferioare, sau glandele
paratiroide superioare și inferioare. Perechea superioară a paratiroidei este
localizată, de obicei, în spatele tiroidei, în timp ce perechea inferioară se află între
ramurile tiroidei inferioare.
  Glandele paratiroide superioare primesc sânge prin artera tiroidă inferioară sau
printr-o ramură anastomotică, situată între artera inferioară și cea superioară a
tiroidei. Pe de altă parte, artera inferioară a tiroidei hrănește, de obicei, glandele
paratiroide inferioare. În cazurile în care artera inferioară a tiroidei este absentă, o
ramură din artera superioară tiroidiană hrănește glandele paratiroide inferioare
HORMONI SECRETATI DE PARATIROIDE

 - parathormonul - reglează metabolismul calciului
 și fosforului; stimulează osteoclastele și destrucția
țesutului osos, acționând la nivel intestinal, renal și
osos.
 ROLUL PARATIROIDELOR

 sunt responsabile de reglarea nivelului de calciu din organism. Iar calciul este esențial
în formarea oaselor, precum și în transmiterea impulsului nervos și în contracția
musculară.
 Orice dezechilibru al hormonului secretat de glandele paratiroide semnalizează două
tipuri posibile de afecțiuni: hiperparatiroidism (secreția în exces de PTH), respectiv
hipoparatiroidism (deficit de PTH), ambele asociate cu o multitudine de alte probleme
de sănătate.
 Timusul

 Timusul este o glandă situată în partea anterioară a cavității toracice,

în fața traheei, iar funcția sa principală este de a asigura maturarea
celulelor T. Celulele T sunt un tip de celule albe din sânge, care joacă
un rol cheie în sistemul imunitar. Această glandă se dezvoltă până
când ajunge la glanda tiroidă cu partea superioară și la cel de-al
patrulea cartilaj lateral cu cea inferioară.
 Timusul este glanda în care are loc maturarea limfocitelor T. El este
compus din doi lobi de dimensiuni diferite, legați împreună prin țesut
conjunctiv și acoperite de o capsulă fibroasă subțire. În fiecare lob
există o regiune superficială de țesut ,denumită cortex, precum și o
regiune adâncă, cunoscută sub numele de medulă. Unele celule T
produse în cortex se deplasează la medulă, de unde intră în sânge
prin venele medulare și devin o adăugare la limfocitele prezente în
sângele periferic și organele limfoide.
  
 Hormoni secretati de Timus

 Timusul este locul de secretie al unor hormoni specifici:

- timulina: stimuleaza evolutia celulelor stem pluripotente catre linia
limfocitara cu formarea limfocitelor T. Concentratia serica a acestui hormon
scade cu varsta
- factorul umoral timic. Are rolul de a stimula imunitatea mediata celular, prin
intermediul limfocitelor T.
- timozine. Acestea au rol in diferentierea si maturarea limfocitelor T si
stimularea secretiei unor hormoni hipotalamici (GnRH) si hipofizari (GH,
ACTH, LH).
- timopoetina are efecte asupra sinapselor neuro-musculare. Este crescut in
hiperplazia timica asociata cu miastenia gravis. Aceasta boala apare in urma
actiunii unor anticorpi orientati impotriva receptorilor specifici pentru
acetilcolina.
Alte molecule cu rol reglator al activitatii nervoase si metabolice secretate de
timus sunt:
- neurtotensina
- oxitocina
- calcineurina
- peptit atrial natriuretic
 Rolul Timusului

 Cel mai important rol în viața noastră, îl joacă timusul până în al cincilea an al vieții.
Funcția timusului constă în maturarea și diferențierea T-limfocitelor, care sunt
responsabile pentru imunitatea celulară. T-limfocitele sunt globulele albe din sânge,
celulele principale de reglare a imunității specifice. Sunt capabile să distrugă bacteriile,
virușii, ceea ce înseamnă celule sănătoase, un corp uman sănătos. In plus, timusul
controlează limfopoieza, astfel încât creșterea, maturarea si dobândirea imunității nu
rămâne doar în competența timusului, dar se extinde și la alte limfogane și astfel crește
și potențialul corpului nostru de a se apăra împotriva diversilor patogeni.