Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LOCALIZARE
Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale, conarium sau
epiphysis cerebri) este o formațiune nepereche, cu greutatea de
aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni
superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere,
fiind parte a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru
secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În
perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea
anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la
maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține sistemului
endocrin difuz.
Hormoni secretati de epifiză
Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Aaron B. Lerner (1958), care circulă în plasmă
legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul
enzimatic necesar transformării serotoninei N-acetil serotonină nu este unic epifizar, dar acțiunea hidroxi -
indolmetil - transferazei - necesară transformării N-acetil serotoninei în melatonină - este specific epifizară.
Epifiza mai conține hormon luteinizat, tireotiozină, hormon antidiuretic, neurofizine I și II, leucinencefalină,
argintină - vasotocină, arginină - vasopresină. De asemenea, academicianul M. Milcu și colab. au
descoperit un hormon hipogliceminant al epifizei numit pinealină. Acesta și melatonina scad fixarea iodului
în tiroidă și reduc acțiunea stimulantă a TSH. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:
acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea intratiroidiană a iodului 131, inhibând și
TSH;
• acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de aldosteron și corticosteron;
• asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă, melatonina fiind antigonadotrofică
(întârzie apariția pubertății);
• acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.
Glanda pineala produce în mod natural substanța N,N-dimetiltriptamina, cantitățile fiind infime (majoritar in
momentele precursoare morții sau aproape de moarte, aproximativ 3,2·10^-5 mg
ROLUL EPIFIZEI
- parathormonul - reglează metabolismul calciului
și fosforului; stimulează osteoclastele și destrucția
țesutului osos, acționând la nivel intestinal, renal și
osos.
ROLUL PARATIROIDELOR
sunt responsabile de reglarea nivelului de calciu din organism. Iar calciul este esențial
în formarea oaselor, precum și în transmiterea impulsului nervos și în contracția
musculară.
Orice dezechilibru al hormonului secretat de glandele paratiroide semnalizează două
tipuri posibile de afecțiuni: hiperparatiroidism (secreția în exces de PTH), respectiv
hipoparatiroidism (deficit de PTH), ambele asociate cu o multitudine de alte probleme
de sănătate.
Timusul
Cel mai important rol în viața noastră, îl joacă timusul până în al cincilea an al vieții.
Funcția timusului constă în maturarea și diferențierea T-limfocitelor, care sunt
responsabile pentru imunitatea celulară. T-limfocitele sunt globulele albe din sânge,
celulele principale de reglare a imunității specifice. Sunt capabile să distrugă bacteriile,
virușii, ceea ce înseamnă celule sănătoase, un corp uman sănătos. In plus, timusul
controlează limfopoieza, astfel încât creșterea, maturarea si dobândirea imunității nu
rămâne doar în competența timusului, dar se extinde și la alte limfogane și astfel crește
și potențialul corpului nostru de a se apăra împotriva diversilor patogeni.