Afecțiunile aparatului

respirator. Astm bronșic.

 Plan

1.Definiție.
2.Clasificare.
3. Simptome.
4. Factorii de risc a astmului bronșic.
5. Tratamentul astmului bronșic.
6. Fitoterapie în astmul bronșic.
7. Controlul astmului bronșic.
 Astm bronșic.

Afecțiune cronică inflamatorie a bronșiilor caracterizată

prin bronhospasm episodic, reversibil rezultind dintr-un
răspuns bronhoconstrictor exagerat la diverși stimuli

Afectează 10% din copii și 5%-7% adulți.

 Definitie.
 Stare patologică tradusa prin
ingustarea difuza a
bronșiilor, reversibilă
spontan sau sub tratament
bronhodilatator
 Clinic: Crize de dispnee cu
bradipnee expiratorie.
 Clasificare.

Astmul alergic exogen (extrinsec), care are la bază o

reacţie alergică bine caracterizată imunologic faţă de un
antigen faţă de care bolnavul este sensibilizat specific şi
care este prezent în mediul său ambiant (exogen)
Astmul nealergic, care cuprinde:
 - astmul endogen sau infecţios (intrinsec): această formă este
atribuită unui factor cauzal din organism (endogen)
 - astmul iritativ fizic sau chimic
 - astmul provocat de efort
 - alte forme de astm cu geneză neprecizată
 Clasificare.

Astm intermitent, care ar fi echivalentul astmului alergic

= pacientul are simptome numai în criză, între crize fiind
perfect normal
Astm persistent, echivalentul astmului intrinsec =
pacientul are simptome bronhospatice permanent, de
diverse grade de severitate.
 Simptome.

 -dispnee
  -respirație șuierătoare
 -tuse (seacă, chinuitoare)
  -senzaţia de constricţie toracică (de apăsare , de strângere
la nivelul cutiei toracice)
 Caracterul simptomelor.

Sunt variabile în timp

Apar sau se agravează spontan sau în prezența unui
stimul declanșator
Se ameliorează sau dispar sub tratament corespunzător 
Există perioade fără simptome.
Creterea frecvenței respirației,noaptea sau dimineața
Devreme
După efort
 Expunere la alergeni sau administrare de medicamente
 Factori de risc.

Factori cauzali : alergenii

 Factori favorizanți : infecții respiratorii, poluare ,
fumatul ,clima, etc.
Factori declanșatori
 emoițile, efortul fizic ,praful, părul animalelor,mucegaiul,
polenul, schimbările de temperatură,etc.
 Fiziopatologie (Modul de producere a bolii).
Inflamația căilor
respiratorii→ contractilitate
crescută a mușchiilor netezi
+ factori externi ►
Îngustarea căilor
respiratorii.
Modificările tipice din căile
respiratorii includ creșterea
numărului de eozinofile, și
îngroarea lamelei
bronhiilor.
 Tratamentul astmului bronșic.

Obiective generale:
-prevenirea apariţiei simptomelor și cronicizării bolii;
- menţinerea în limite normale a funcţiei pulmonare;
menţinerea unei toleranţe normale la efort;
- prevenirea intensificării astmatice;
- evitarea efectelor adverse ale medicaţiei antiastmatice.
Înlăturarea factorilor cauzali:
alergeni
fumatul, poluanţi atmosferici
înlaturarea conflictelor  psihice existente.
Mijloace terapeutice
 - medicaţia antiastmatică
 Fitoterapia.

Fitoterapia recomanda plantele medicinale cu proprietati

antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare si
sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Iata cateva
remedii naturiste pentru bolnavii de astm:
 Fitoterapia.
Infuzii din flori
(de mușetel, soc, lumanarica, petale
de trandafir sau de mac roșu, coada
șoricelului, galbenele, lavanda), frunze
(de podbal, patlagina), muguri
(de mesteacan, plop negru și alun),
herba (de cimbrișor, busuioc,rozmarin,
 isop,  talpa gîștei, sovîrv, ciuboțica-
cucului,) și fructe
(de anason si fenicul), din care se beau
cate 2-3 căni pe zi pentru acțiuni
antiseptice, antitusive, antispastice,
antibiotice, antiinflamatoare și
calmante.
Fitoterapia.
Decoct din semințe
de in (125 g fierte în 400 ml
apă; se adaugă zeamă de la
3 lămîi + 400 g miere, se
lasă la macerat 2-3 zile și se
consumă cîte o linguriță
înainte de mese.
 Fitoterapia.Pentru uz extern:
Fumigații cu frunze
de ciumafaie (Datura
stramonium) -care se ard pe
o tabla curată deasupra unui
resou.
 Controlul astmului bronșic.

Scăderea în greutate ( pers.supraponderale)

Renunțarea la animalele de casă
Igiena riguroasă a casei
Ivitarea pe cât posibil a ieirilor în sezonul alergic
Cunoaterea bolii
Administrarea eficace a tratamentului
Control periodic la medicul specialist
 Concluzii

În caz de Astm bronic se vor evita :

 Eforturile susținute ce solicită un consum mare de oxigen
 Eforturile de durată se vor realiza doar în momentul
existenșei unei coordonări perfecte între respirație și
mișcarile de executat.
 Impunerea de pauze la anumite intervale de timp pentru
restabilirea ritmului respirator.
Mulțumesc pentru
atenție!