ACIDUL ACETIC Elaborat:Funica Maxim

L.T ,,VLAD IOVITA’’ Verificat: Iavita Tatiana

ALGORITM
1. Informatii generale
2. Proprietatile chimice
3. Fermentația anaerobă
4. Utilizrea
5. Obtinera
6. Reacții chimice
7. Istoria Acidului Acetic
8. Surse de informare
1.INFORMATII GENERALE
 Acidul acetic este miscibil cu apa și cu majoritatea solvenților organici. Este
insolubil în sulfura de carbon. Acidul acetic are un coeficient de partiție mai mare în
solvenți polari nemiscibili care conțin apă decât în apă, din această cauză se poate
extrage din soluții apoase în eter sau acetat de etil. La rândul său, acidul acetic este
un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rășinilor și a uleiurilor esențiale.

 Acidul acetic este un acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici,
având formula brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH. Numit și acid
etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant. Acidul
acetic pur (anhidru) se numește acid acetic glacial datorită aspectului de gheață al
cristalelor formate la temperatura camerei. În soluții diluate (3% - 6%) se numește
oțet și se folosește în alimentație.
2.PROPRIETATILE CHIMICE
Aciditate
Atomul de hidrogen din gruparea carboxil (−COOH)
ai acizilor carboxilici, din categoria cărora face parte și
acidul acetic, poate fi eliberat sub formă de proton
 (H+), dându-le acestora caracterul lor acid. Acest
proces este cunoscut sub numele de ionizare:
CH3CO2H → CH3CO2− + H+
Structură
În cadrul structurii cristalului de acid, acidă a formei
sale solide, moleculele se grupează în perechi,
formând dimeri, care sunt legați prin punți de hidrogen
. Dimerii pot fi detectați și în vaporii compusului la
120 °C. De asemenea, ei pot să apară în faza lichidă din
soluțiile cu solvenți fără legături (punți) de hidrogen, și
într-o oarecare măsură în acidul acetic pur, dar sunt
desfăcute de către solvenții cu punți de hidrogen.
3.1FERMENTAȚIA ANAEROBĂ
Unele specii de bacterii anaerobe, incluzând pe unele din genul Clostridium, pot
transforma zaharidele direct în acid acetic, fără utilizarea etanolului ca produs
intermediar. Reacția generală determinată de aceste bacterii se poate scrie:
C6H12O6 → 3 CH3COOH
Mai interesant sub aspectul producerii industriale este faptul că aceste bacterii
acetogene pot sintetiza acid acetic pornind de la compuși monocarbonați (cu un
singur atom de carbon), cum ar fi metanolul, monoxidul de carbon sau un amestec
de dioxid de carbon și hidrogen: 2 CO2 + 4 H2 → CH3COOH + 2 H2O
3.2FERMENTAȚIA OXIDATIVĂ
 Pentru o lungă perioadă a istoriei omului, acidul acetic, sub formă de oțet, a fost
produs cu ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter. În condițiile prezenței
abundente de oxigen, aceste bacterii pot produce oțet pornind de la o largă varietate
de alimente fermentabile. Produsele utilizate în mod obișnuit sunt cidrul de mere, 
vinul și cerealele fermentate, malțul, orezul sau cartofii. Se obține prin fermentație
acetică, din etanol, conform ecuației chimice generale:
 4.UTILIZREA
Acetat de vinil
Mari cantități de acid acetic acid se folosesc pentru fabricarea 
acetatului de vinil. Această întrebuințare consumă aproximativ
40% până la 45% din producția mondială de acid acetic.
Reacția pornește de la etilenă și acid acetic acid în prezența 
oxigenului, pe un catalizator de paladiu.
2 H3C-COOH + 2 C2H4 + O2 → 2 H3C-CO-O-CH=CH2 + 2 H2O
Oțet
Sub formă de oțet, soluțiile de acid acetic (de regulă, având 5%
până la 18% acid acetic, cu procentajul calculat de obicei în
masă) sunt folosite ca atare fie pentru condimentare, fie pentru 
conservarea ca murături a legumelor și a altor produse
alimentare. Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5-8% acid
acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general
soluții mai concentrate.
 5.OBTINERA
Acidul acetic este produs la nivel industrial
atât prin fermentare bacteriană, cât și prin 
sinteză chimică. La ora actuală, doar 10% din
producția mondială de acid acetic se face pe
cale biologică, cea care rămâne de bază pentru
obținerea oțetului, cu atât mai mult cu cât
legislația multor țări impune ca oțetul de uz
alimentar să fie de origine naturală. Circa 75%
din acidul acetic produs pentru utilizarea în
industria chimică se obține prin carbonilarea 
metanolului, explicată mai jos. Restul de 25%
se obține prin metodele alternative.[23][26] În
perioada 2003-2005, producția mondială totală
de acid acetic pur a fost estimată la 5 Mt/a
(milioane de tone pe an), din care aproximativ
jumătate este produsă în Statele Unite.
6.REACȚII CHIMICE
Acidul acetic este coroziv pentru multe metale, incluzând fierul, magneziul și 
zincul, formând gaz de hidrogen și săruri metalice numite acetați. Aluminiul, expus
la oxigen, formează un strat subțire de oxid de aluminiu la suprafața sa, strat care
este relativ rezistent, astfel încât cisternele de aluminiu pot fi utilizate pentru
transportul acidului acetic. Acetații metalici se pot obține din acid acetic și baza
 corespondentă, ca în reacția dintre bicarbonatul alimentar și oțet. Cu excepția 
acetatului de crom (II), aproape toți acetații sunt solubili în apă.
Mg + 2 CH3COOH → (CH3COO)2Mg + H2
NaHCO3 + CH3COOH → CH3COONa + CO2 + H2O
7.ISTORIA ACIDULUI ACETIC
Bacteriile producătoare de acid acetic sunt prezente peste tot în lume și orice
civilizație umană care a cunoscut procesul de fermentație alcoolică pentru a produce 
bere sau vin a descoperit inevitabil și oțetul, ca rezultat al expunerii acestora la aer.
Utilizarea acidului acetic în alchimie coboară până în antichitate. În secolul al III-lea
d.Hr., filozoful grec Teofrast descria acțiunea oțetului asupra metalelor, producând 
pigmenți utili în artă, incluzând plumbul alb (carbonat de plumb, ceruzita) și verdele
de Grecia (carbonat de cupru II, cocleala), un amestec verde de săruri de cupru,
printre care și acetatul de cupru II. Vechii romani fierbeau vinul oțetit în vase de 
plumb cu scopul de a obține un sirop foarte dulce, numit sapa. Acesta era bogat în
acetat de plumb, o substanță dulce, cunoscută ca zahăr de plumb sau zahărul lui 
Saturn, care contribuia la otrăvirea cu plumb în rândul aristocrației romane.
8.SURSE DE INFORMARE
1. Cartea CHIMIE clasa a XII-a
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetic#Acetat_de_vinil