EUROPA

Caracterizare fizico-geografica

Prof. Camelia LUCA

EUROPA
 RELIEFUL MAJOR
I. Cuprinde:
66% masă continentală;
27% peninsule(Scandinavia, Iutlanda, Cotentin, Bretagna, Iberica, Italica, Balcanica, Crimeea);
 7% insule(Ile Marii Britanii, Irlanda, Islanda, Baleare, Sardinia, Corsica, Sicilia, Creta, Sporade, Ciclade)
II. Țărmurile sunt variate:
a. Tarmuri inalte:
Ţărmuri cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie-  apare un țărm înalt, crestat, în care golfurile cele mai extinse se
găsesc în lungul celor mai importante văi glaciare. Versații golfurilor au pante mari. Adâncimea fiordurilor este uneori
foarte mare, depășind în medie 200-300 m, ajungând chiar până la 1000 m
Ţărmuri cu dalmatin – Croația, Grecia -A rezultat prin invadarea de către apele mării a unei regiuni formate din șiruri
paralele de culmi.Ca urmare, culmile au devenit insule, iar în lungul văilor și depresiunilor s-au dezvoltat golfuri și
canale.
Tarm cu riass- Spania-  se caracterizează prin golfuri înguste și ramificate. O condiție importantă este ca aici să se
înregistreze maree. La flux cursul inferior al râurilor se transformă in golfuri înguste, încadrate de versanți cu pante mari.
La reflux se transformă in „pâraie” cu apă puțină.
b. Tarmuri joase
 Ţărmuri cu estuare –Sena, Tamisa, Loara
 Ţărmuri cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibru
 Ţărmuri cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică
 Tarm cu fiorduri Tarm dalmatin cu canale

Estuar
Tarm de tip riass
I. Treptele altimetrice și de relief
Altitudinea medie a reliefului este de 340m (max Vf. Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m Marea
Caspică)
Predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85%
Unităţi morfostructurale – se disting două tipuri de structuri
Unitățile de platformă (60%) : Scutul baltic (E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul marilor câmpii din estul
Europei
Unitățile de orogen (40%)
 Orogenul caledonic –înalță europa nordică și NV(paleozoic inferior): alpii Scandinaviei, munții Țării
Galilor, munții Scoției și Irlandei

 Orogenul hercinic-înalță Europa Centrală care are aspect de podiș din cauza eroziunii (paleozoic superior:
masivul Armorican, M. Central Francez, Renan, munții Vosgi, Pădurea Neagră, Podișul Boemiei, Meseta
Iberică, Pod Volgăi, M Ural, Corsica, Sardinia, Ural.

 Orogenul alpin în sud-înalță 1/3, europa sudică (mezozoic-neozoic): munții Cordiliera Betică, Pirinei, Alpi,
Carpați, Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz, Apenini.
 
În urma acestor orogeneze s-au format : unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine lacustre: Câmpia
Panonică, Română, Germano-Polonă, Câmpia Padului, dealuri și podișuri submontane; vulcani inactivi în Carpați
și activi în Bazinul Mării Mediterane (Pen Italiacă- Etna, Vezuviu, Stromboli).
EUROPA
 TIPURI GENETICE DE RELIEF
 
Forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief
O familie de forme de relief datorate unui element determinant
Tipurile de relief derivat :
1. Suprafețele de eroziune
- S-au format în zona montană în urma etapelor succesive de înălțare a munților
- În perioadele când predomină eroziunea, apar la diferite altitudini suprafețe netede ca niște platouri
- Se disting trei –patru nivele de eroziune în Europa și 3 nivele de eroziune în România
2. Relieful glaciar
- a fost creat de calota glaciară şi de gheţarii din masivele înalte (circuri, văi, custuri, praguri, lacuri, morene)
- apare în europa nordică: Scandinavia, I-le Britanice, N Germaniei, Polonia, Rusia și în munții de peste 2000m
- în România relief glaciar se găsește în Carpații Meridionali și Carpații Maramureșului și Bucovinei(Rodnei)
- în Europa relief glaciar montan se găsește în Pirinei, Alpi, Carpați, Caucaz
3. Relieful vulcanic
- a apărut în neozoic în urma proceselor de vulcanism
- în România relieful vulcanic se găsește în: Carpații Orientali latura vestică și în Carpații Occidentali pe alocuri
- în Europa relieful vulcanic se găsește în: Sudul Pen Italice, Masivul Cetral Francez, Pod Boemiei, Pod Renan, Islanda
1. Relieful petrografic
- este relieful creat de diferite tipuri de roci în funcție de caracteristicile acestora (calcar, loess,
argilă, conglomerat etc)
a. Relieful carstic – este format pe calcare, din proprietății acestora de a se dizolva în apă
- forme de relief: chei, peșteri, doline, uvale, polii, canioane, defilee, lapiezuri în Romania relief
carstic se găsește în: Carpații Orientali(rarău, ciucaș, giumalău, hășmașul mare, ceahlău,
postăvaru, piatra mare), Carpații Meridionali(Bucegi, Piatra Craiului, Căpățânii, Cernei,
Mehedinți), Carpații Occidentali(Apuseni, Banatului, Ruscă)
- în Europa relief carstic se înâlnește în: Slovenia-Pod. Karst, Alpi(Holoch-cea mai lungă peșteră
din lume), meseta spaniolă.
b. Relieful pe loess – este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie, prăfoasă care se poate tasa →
crovuri-găvane-padine
- În România relieful pe loess se găsește în C Română, de Vest, Pod Dobrogei
- În Europa relieful pe loess se găsește în C Germano-Polonă, C Europei de Est
1. Relieful structural
- strucura petrografică reprezintă modul în care sunt dispuse rocile în strat
- tipuri de structuri:
a. structură cutată – în toate unitățile de orogen
b. structură de cute diapire – zone cu depozite de sare (DCT, Subcarpați)
c. structură de domuri – sunt boltiri în care se gasește gaz metan(DCT)
d. structură monoclinală – un versant este mai puternic înclinat, iar celălat are o înclinare mai slabă. Se
găsește în podișurile hercinice din Europa și în Romania (Pod. Transilvaniei, Moldovei, Getic,
Dobrogea de S, Dealurile V)
e. structură tabulară – apar în zone în care rocile nu au suferit nici o înclinare(foarte slabă înclinare),
astfel e formează staruri de roci orizontale și paralele între ele. Se găsesc în unitățile de platformă
f. structură faliată – sub formă de horsturi și grabene. Apar în Europa hercinică(Pădurea neagră și
Vosgi)
2. Relieful fluvial – terasele și luncile
3. Relieful litoral - cu fiorduri, riass, estuare, dalmatin, lagune, limane, delte etc.
4. Relieful eolian - format din câmpuri de dune, SV Franţei, C Precaspică
 UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI
 Unităţi alpine (finalul mezozoicului şi în neozoic)
 M.Alpi: Limite: marea Ligurică în în V și C Panonică în E; Predomină rocile metamorfice. Lanț montan lung de
1200km, formă de arc, culmi paralele. Altitudini mari (4807mvf. Mont Blank). Masivitate accentuată, relief glaciar și
carstic
M. Carpaţi: Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului. Predomină rocile metamorfice. Are o lungime de 1300
km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km). Traseu sinuos și mai fragmetați ca Alpii → masivitatea
redusă,. Altitudinea medie 950m(max2655m Gherlakovka din Tatra), sectoare înalte şi joase. Prezența reliefului
carstic, glaciar și vulcanic – cel mai lung lanț vulcanic din Europa
M.Balcani:Predomină rocile metamorfice. Mai scunzi decât Carpații; altitudinea maximă 2376 Vf Botev
M. Pirinei: altitudini ce rar depășesc 3000m, altitudinea maximă 3404 Vf Pico de Aneto
relief glaciar și ghețar de tip pirenean (fără limbă glaciară),
M. Caucaz: Predomină rocile metamorfice, roci vulcanice și calcare. Altitudinea maximă 5642 m în Vf Elbrus. Relief
vulcanic, carstic și glaciar. Masivitatea accentuată
Altii: M.Pind, Dinarici, Cordiliera Betică, Apeninii
 Unităţi hercinice (finele paleozoicului)
Masivul Renan se află de o parte și alta a Rinului. Pedomină rocile metamorfice. Au fost afectați de erupții
vulcanice. .Înălțimi medii 600-800m
M. Jura Se găsesc la nord de munții Alpi. Predomină rocile metamorfice
Patrulaterul Boemiei: Se află pe teritoriul Cehiei. Este alcătuit din Pod. Boemiei, încadrat de Colinele Ceho-
Morave, Munții Sudeți și Metaliferi, în cetrul patrulaterului aflându-se Pădurea Boemiei.Predomină rocile
metamorfice. Relief carstic.
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem de
horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului). Altitudini ce depășesc 1400m. Relief
vulcanic
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem de
horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului).Altitudini ce depășesc 1400m. Relief
vulcanic
 
Unităţi caledoniene(începutul paleozoicului)

M. Alpii Scandinaviei: Situați în nordul peninsulei Scandinave. Ridicați pe verticală în timpul

orogenezei alpine. Lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o fragmentare redusă. Afectați de
glaciațiunea cuaternară, este prezent relieful glaciar.Se formează fiorduri la contactul cu Marea
Norvegiei.
M. Penini:Se află pe teritoriul Marii Britanii. Afectați de cutările hercinice. Puternic faliați și
erodați.Prezența calcarelor și a reliefului carstic.Altitudini sub 900m
 
 UNITĂŢI DE PODIŞURI
 
 Pe structuri vechi: Doneţk, Central Rus,Volgăi, Dobrogei; Finlandei (Se află în estul peninsulei
Scandinave, suprapus peste Scutul Baltic, este alcătuit din șisturi cristaline străpunse de granite, este
puternic modelat de ghețarii cuaternari → apare relieful glaciar reprezentat de șiruri de morene între
care se pot așeza lacuri)
 Pe structuri noi: Piemontul Getic, Piemontul Italian; Depresiunea Transilvaniei
 Pe structuri hercinice: Boemiei, Meseta Spaniolă (Predomină rocile metamorfice.Intens erodată și
faliată. Dominată culmi alungite numite sierre. Relief ruiniform apărut prin eroziune
diferențială).Masivul Central Francez (Predomină rocile metamorfice. A fost afectat de vulcanism.
Relief carstic cu numeroase chei în partea de sud. Altit. maximă 1886m în Vf Monte Dore)
 UNITĂŢI DE CÂMPIE
 
 Câmpii fluvio-glaciare: C Nord-Europeană. Se mai numește C. Germano-Polonă. Este o câmpie de subsidență.
Modelată de ghețarii cuaternari. Forme ale reliefului glaciar: lacuri glaciare morene și sandre.Altitudini negative
în C Olandei care au fost închise cu diguri numite poldere. Aici apare ca câmpie vălurită acoperită cu loess)
 
 Câmpii fluvio-lacustre: C. Română, Panonică, Padului

 Câmpii pe structură de podiş:Finlandei, Europei de Est Cea mai întinsă câmpie a Europei(4mil kmp) și a
doua în lume după C Amazonului. Formată pe Scutul Baltic peste care s-a depus straturi de sedimente.Alcătuită
din câmpii joase, colinare și podișuri joase puternic erodate (Volgăi, Central Rus, Valdai( 343m), Colinele
Timan. Altitudinea minimă 28m, cea maximă 463, în Col Timan.A fost modelată de glaciațiunea cuaternară, în
urma căruia s-a depus un strat gros de loess.Sistemele fluviale principale sunt orientate nord-sud).

 Câmpii fluvio-litorale: C. Tamisei, Mării Negre, Precaspică (Este situată în partea de N a Mării Caspice.
Fundament de vârstă precambriană. Altitudinea variază între 149m și – 28m. Este bogata în zăcăminte
petroliere)
 
 CLIMA
Europa, in cea mai mare parte a sa, se incadreaza in zona de clima temperata si doar in nord in zona de
clima rece.

FACTORII GENETICI AI CLIMEI

- Latitudinea – datorita careia temperaturile scad de la sud la nord
- Altitudinea- conform careia temperatura scade cu inaltimea si cantitatea de precipitatii creste
- Miscarea generala a maselor de aer deasupra Europei:
- Relieful : prin altitudine, expozitie si inclinarea versantilor ( ex. barierele muntoase)
- Influentele marine si oceanice( Oc. Atlantic, M. Mediterana, M. Baltica) : modereaza regimul termic in
zonele de influenta
- Marea masa continental estica- genereaza amplitudini termice tot mai mari spre estul continentului
- Curentul Cald al Golfului (Ecuatorial) – duce la cresterea semnificativa a temperaturilor mediii anuale in
partea vestica a Pen Scandinave, Arhip. Britanic, Islanda etc
 TIP CLIMATIC Temp PP Vanturi Alte caracteristici
Veri toride si secetoase, ierni
Bate Mistralul (S Frantei), Bora (in Dalmatia-
CLIMAT MEDITERANEAN 14o-18oC 600-1000 mm racoroase si ploioase
Croatia) Siroco (S Spaniei, Italiei)
 

Amplitudini termice mici, verile fiind

1000 mm (chiar 3000 mm in racoroase, iernile blande, umiditate si
CLIMAT TEMPERAT-OCEANIC 10o-15oC Bat Vanturile de Vest
V m-lor Pirinei) nebulozitate accentuate
 

Amplitudini termice tot mai mari sper

CLIMAT TEMPERAT- 800 mm in V si 500 in E mm Bat vanturile estice, calde si uscate vara si
sub 15 C
o
estul continentului
CONTINENTAL   geroase iarna. Iarna bate crivatul
 
200-500mm Vanturile polare sunt puternice, reci si uscate.
CLIMAT SUBPOLAR 0-5oC Iarna dureaza 9 luni/an 
   
 VANTURILE:

- Crivatul- in E si NE- iarna foarte geros si violent, cu viscole puternice, vara devine cald si uscat
- Austrul- cald si uscat- in Balcani si Dinarici
- Bora- vant rece in Alpii Dinarici
- Mistralul- in S Frantei, foarte puternic, poate provoca furtuni violente pe mare
- Siroco- se manif esta vara in S Europei, de origine tropicala
- Brizele marine si montane- cu influente zilnice, locale
- Vanturile de Vest- in V si C Europei
- Vanturile polare- reci si uscate, in N Europei
 
 HIDROGRAFIA
1. FACTORII GENETICI
 Reţeaua hidrografică este foarte bogată şi densă
 Poziţia geografică
 Configuraţia ţărmurilor şi întinderea continentului, Particularităţile substratului geologic, reliefului si
vegetaţiei.
2. RÂURILE ŞI FLUVIILE
După tipul de scurgere se disting:
 Tipul nordic-fluviile care se varsă în Oceanul Arctic, scurgerea este redusă în timpul iernii pentru ca râurile
îngheaţă; Peciora, Dvina de Nord, Dvina de Vest., Gloma, Dal
 Tipul vestic-fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic,râurile au un regim de scurgere relativ uniform; Loara,
Sena, Tamisa, Rinul, Garonne, Duero, Tajo, Guadiana, Guadalquivir
 Tipul sudic-fluviile care se varsă în Marea Mediterană -sunt râuri scurte, cu debite mici vara; Rhone, Pad,
Tibru.
 Tipul central-se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică, regim complex cu ape mari primavara şi toamna;
Dunarea, Vistula, Elba, Odra.
 Tipul estic-se varsă în Marea Caspică, debite foarte mici pe timpul verii; Volga, Don, Nipru
 3. LACURILE

a. Lacuri glaciare: Ladoga, Onega, Mazuriene, Geneva, Bucura, Zănoaga;

b.Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prispa
c. Lacuri tectono-glaciare: Como, Maggiore, Garda, Zurich, Leman, Vattern, Vanern.
d.Lacuri vulcanice: Albano, Sfânta Ana,
e. Lacuri carstice: Vărăşoaia, Ighiu, Zăton,Trasimeno, Popovo.
f. Lacuri de baraj natural: Roşu
g. Lacuri antropice/ hidroenergetice: Porţile de Fier, Izv. Muntelui,.
h.Lagune şi limanuri:, Razim, Veneţia, Mar Menor.
 ÎNVEŞUL BI0PEDOGEOGRAFIC

1. Tundra – nord =climat rece subpolar; vegetaţie ierboasă de muşchi, licheni, adaptată la frig, arbuşti pitici(
mesteacănul şi salcia pitică); fauna: ursul, iepurele, vulpea polară, ren, focă, morsă; soluri: subţiri cu substrat
permanent îngheţat şi soluri mlăştinoase
2. Pădurile de conifere (taiga) – nord şi nord-est = climat temperat continental rece; vegetaţia: arborii cu
frunze verzi tot anul, molid, brad, pin, zadă; fauna: urs brun, cerb, râs, veveriţă, lupi, zibelină, hermelină;
soluri: spodosoluri (podzolice, alpin – brun acide)
3. Pădurile de foioase – centrul şi vestul continentului = climat temperat oceanic şi continental
vegetaţia: arborii cu frunze căzătoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, arţar, frasin.; fauna: cerbul,
căprioara,jderul, vulpea, lupul, mistreţul, pisica sălbatică, urs brun, veveriţa; soluri: brune, cenuşii şi argiloase
bogate în humus
4. Pădurile de amestec – sudul pădurilor de conifere, cuprind păduri de foioase şi conifere
5. Stepa – nordul Mării Negre şi Caspice, prelungită până în Asia Centrală = climat temperat continental
vegetaţia: ierboasă (pir, negară, colilie, păiuş) adaptată la uscăciune, a fost înlocuită de terenuri agricole,
silvostepa „stepa cu arbori”; fauna: rozătoare (iepure, hârciog, popândău), dropia, reptile, şerpi; soluri: fertile
negre numite cernoziom (Ucraina, Rusia, România) – grânarul Europei.
6. Vegetaţia mediteraneană – bazinul Mării Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical
vegetaţia: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de plută, laurul, mirtul),
vegetaţie de maquis şi garriga (levănţică, rozmarin, cimbru) şi plantaţii de măslini; fauna: reptile, şacali,
şerpi, mufloni, broasca ţestoasă, scorpioni, vipere şi păsări; soluri: roşcate – castanii şi terra rossa pe
substrat calcaros
7. Vegetaţia de semideşert – zona Mării Caspice = climat temperat continental excesiv şi subtropical;
vegetaţia: ierburi aspre, tufişuri, arbori fără frunze; fauna: asemănătoare zonei mediteraneene; soluri:
nisipoase şi roşcate
8.Vegetaţia munţilor înalţi – Munţii Alpi, Caucaz, Carpaţi, Pirinei = climatul munţilor înalţi; vegetaţia
este etajată de la bază în sus: terenuri agricole, păduri de stejar, 500-700 m, păduri de fag, 700-1200 m,
păduri de conifere, 1200-2000 m, arbuşti pitici şi pajişti, 2000-3000 m, lipsite de vegetaţie sau foarte
săracă, peste 3000; fauna: specifică fiecărei zone de vegetaţia solurile: spodosoluri, cambisoluri şi
argiluvisoluri
 RESURSELE NATURALE
1. Resursele solului
a. învelişul de sol = sol fertile 2/3 din suprafaţa Europei
b. fondul funciar = terenurile arabile 34%, extinse în partea de est
c. păşunile naturale = nordul europei
d. pădurile = 1/3 din teritoriu, extinse în partea de nord-est
e. resursele de apă = potenţial ridicat şi amenajabil mare, izoarele minerale carbogazoase (românia)
f. resursele piscicole = ţările de pe latura oceanului Atlantic
2. Resursele subsolului
o resursele de cărbuni (huila) = bazinele Doneţk, Silezia, Ruhr
o resursele de petrol = Marea Nordului, Volga-Ural, Câmpia Precaspică
o resursele de mineruri de fier = Ucraina, Federaţia Rusă, Suedia
o resursele de potasiu şi sulf = sunt în cantităţi semnifivative
o rocile de construcţie = marmură, granit
Principalele bogăţii sunt cantonate în Europa hercinică
 munţii Ural – minereuri feroase(Fe, Mn) şi neferoase(bauxită, aur, platină, diamante), combustibili minerali şi
sarea gemă
 Platforma hercinică de mijloc-fier, cărbuni(Ruhr, Saar, Sileziei, Boemiei, Arh Britanic), cupru, plumb, zinc.
 Meseta Iberică- fier, cărbuni, mercur.
 Platforma Rusă-fier, cărbuni, mangan, petrol, bauxită
 Peninsula Scandinavă-minereuri de fier, cupru, nichel şi zinc
 Orogenul alpino-carpatic-resurse metalifere (aur, argint, fier, mangan, bauxită), dar şi prin zăcămintele de sare (Subcarpaţii şi
Dep. Transilvaniei-cele mai importante din Europa)
 COMPARATII CLIMA
Vor face referire la:
- tipul de clima (mediteranean, temperat-oceanic, temperat-cont, de tranzitie si subpolar)
- temperatura (ex: in statul x temperaturile medii anuale sunt mai mari decat in statul y) –
de preferat sa dati si exemple de valori
- precipitatii (ex: in statul x precipitatiile medii anuale sunt mai bogate decat in statul y) –
de preferat sa dati si exemple de valori
- influenta marina/oceanica ( in statele cu iesire la mare)
- etajarea climatica verticala ( in statele cu relief inalt, muntos)
- vanturi
- amplitudini termice ( diferentele intre valorile maxime si minime ale temperaturilor de de
vara si iarna)
 
 COMPARATII RELIEF
Vor face referire la:
- modul de formare ( orogeneza sau depuneri sedimentare)
- litologia/petrografia ( zonele inalte- roci dure de tip sisturi cristaline, calcare, granite etc; zonele joase- roci
sedimentare- argile, nisipuri, gresii, conglomerate)
- inaltimea reliefului
- tipuri de relief ( glaciar, carstic, vulcanic, eroziune, alunecari de teren in zonele deluroase, tipuri de campii
etc)
- fragmentare( de catre depresiuni sau vaile raurilor)
- orientarea culmilor
- zacaminte si resurse naturale
- etc
 
OBLIGATORIU SE VA TRATA COMPARATIV. ATENTIE, NU SE PUNCTEAZA DACA NU APARE
COMPARATIA.
 Ex/ Deosebiri: In unitatea X se intalneste/ se gaseste/ se regaseste/ se afla/ cuprinde …., spre deosebire/fata
de unitatea Y in care nu se…
Sau
Asemanari: Atat in unitatea X cat si In unitatea Y …..