Sunteți pe pagina 1din 9

METODE

DE
UTILIZARE
A TEHNOLOGIEI
ÎN GRĂDINIȚĂ
MODUL II
STRATEGII DE
COMUNICARE CU
PĂRINȚII.
MODALITĂȚI SAFE DE
FOLOSIRE A
TEHNOLOGIEI
Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv - educativ

Integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a


performaţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a
calculatorului. Aceasta implică introducerea orelor de informatică şi TIC la toate
profilurile şi la toate treptele de învăţământ.
Profesorii ar trebui să posede, pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice aferente
disciplinei studiate, şi abilitaţi de utilizare a TIC. Deci, concentrarea pe utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor de către profesori şi de către cei care învaţă
devine o prioritate. De asemenea ar trebui realizate mai multe cercetări metodice privind
implementarea TIC în educaţie.

Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie, deoarece fiecare elev are dreptul la
succes şcolar şi la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile. De aceea
trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie, deci, să
renunţăm la cretă, tablă şi burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme şi la
efectuarea experimentelor reale deoarece prin realizarea unei legături directe între
experienţa, practică şi ideile teoretice, studiul fizicii contribuie la formarea
competenţelor necesare dezvoltării personale a elevului şi a societăţii în care trăieşte.
Rolul calculatorului este acela de a veni in ajutorul elevului cât şi al profesorului,
însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul
instructiv-educativ, nu sa îl îngreuneze.
Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv - educativ

Avantaje ale utilizării calculatorului în procesul instructiv - educativ:


•Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
•Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică;
•Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
•Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;
•Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
•Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
•Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independent;
•Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
•Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
•Dezvoltarea culturii vizuale;
•Formarea deprinderilor practice utile;
•Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie
de secvenţa anterioară;
•Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de
grafice, de tabele;
•Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
•Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul îşi
gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă;
•Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a
lungul întregii vieţi);
•Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul şi
faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii;
•Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional.
Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv - educativ

Intervenţia calculatorului în timpul unei activități didactice poate fi parţială sau totală.

Activităţile desfăşurate în cadrul instruirii programate sunt:

elaborarea programelor – care presupune următoarele etape:


 stabilirea precisă a obiectivelor intermediare şi finale de atins de către elevi
(obiectivele educationale);
 analiza logică a temei de programat, în vederea determinării noţiunilor cheie;
 determinarea noţiunilor-cheie în jurul cărora se grupează material,
împărţirea ei, în funcţie de aceste noţiuni, în unităţi logice elementare,
gradate ca mărime si dificultate;
 dispunerea în ordine logică a unităţilor elementare, ţinând seama de cerinţele
psihologiei învăţării.

instruirea elevilor.
Utilizarea tehnologiilor educaționale moderne. Aplicații

Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structuri şi forme diferite care


coreleaza diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale, conexiunea
inversă etc.
Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca
şcoala/grădiniţa să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin aceasta conţinutul, metodele,
formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie educaţională care
dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil.

Elaborarea unor tehnologii educaţionale moderne permite nu numai îmbunătăţirea calităţii


procesului educaţional, ci şi rezolvarea problemei însuşirii unui volum imens de informaţii într-un
timp relativ scurt, fără a afecta starea psihică a instruiţilor.
Resursele informaţionale au devenit la fel de importante ca resursele materiale şi cele
energetice.
În condiţiile societăţii informaţionale bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (T.I.C.), în sistemul de învăţământ devine un imperativ necesitatea centrării
procesului de învăţământ pe elev, el devenind subiectul procesului de învăţământ şi care
presupune individualizarea (cel puţin relativă) a acestui proces.
Utilizarea tehnologiilor educaționale moderne. Aplicații

În ceea ce priveşte implementarea activităţii proiectate, utilizarea tehnologiilor educaţionale


moderne reprezintă un mijloc de facilitare a actului didactic prin creşterea atractivităţii şi prin
realizarea unei comunicări mai fidele între cadrul didactic şi elev (elevii pot recepta mai clar
ceea ce li se transmite, avându-se în vedere receptarea pe mai multe canale ale cunoaşterii).

Pot fi utilizate, în acest sens materiale PPT, care, pe lângă designul atractiv, facilitează o mai
bună coerenţă în prezentare, precum şi contactul permanent a copilului cu varianta vizual-
auditivă a învăţării.  Aceste materiale dezvoltă creativitatea copiilor şi asigură o învăţare de
plăcere.

Se pot utiliza teste on-line, în format PPT, formulare realizate cu ajutorul Google docs etc.,
în cadrul cărora răspunsul este primit foarte rapid, obiectivitatea fiind ridicată, monotonia este
alungată, se creează o mai bună dispoziţie a participanţilor, prin înlăturarea contactului direct cu
evaluatorul, se stimulează abilitatea de autoevaluare, spiritul competiţional cu sine însuşi.

Evaluarea realizată cu ajutorul tehnologiilor moderne devine un moment mai puţin


costisitor din punctul de vedere al consumului emoţional,  reuşindu-se performanţa
transformării utilului în plăcut, modificându-se atitudinea copiilor raportată la procesul
evaluării în sine.
Cultura digitală, noua economie a informației și buna utilizare a tehnologiei

„Cultura digitală” se referă, de fapt, la apariţia şi răspândirea unui nou mijloc de comunicare.

Omenirea nu a cunoscut prea multe, dar fiecare a fost definitoriu şi cel puţin la fel de important
ca mijloacele de producţie.

Mai exact, omenirea a trăit cea mai mare parte a istoriei sale în culturi orale, au urmat culturile
scrisului, o scurtă epocă a culturii vizuale, după care, foarte recent, nişte tehnologii revoluţionare le-
au contopit într-un fel pe toate, dând naştere unor mijloace de comunicare de cu totul alt ordin, pe
care le numim „digitale”.

Digitalul democratizează cunoaşterea – ceea ce este foarte bine. Doar că adevărul nu este
democratic, iar cultura digitală la îndemâna tuturor tinde să transforme cunoaşterea în opinie şi
adevărul în rating. Pe de altă parte, cultura digitală „aplatizează” cunoaşterea.

Nu există o „generaţie digitală”. Şi într-adevăr, ea nu există ca „generaţie” pentru simplu


motiv că „tinerii născuţi cu internetul” sunt doar prima manifestare vizibilă a unei culturi digitale
care s-a instituit deja şi e pe cale să înfiinţeze Omul digital şi nu doar un contingent demografic
sau altul.
Strategii de folosire a tehnologiei pentru o viață echilibrată și sănătoasă

Tehnologia a fost privită cu teamă multă vreme, aceasta fiind o emoţie normală descrisă
prin teama de necunoscut. Teama aceasta a făcut să fie făcute cercetări, să fie căutate metode de
a folosi tehnologiile în siguranţă şi să se pună limite asupra timpului şi conţinutului.
Se poate aduce în context și o serie de recomandări ce pot fi adoptate pentru o viață
sănătoasă a copiilor:
 Fără ecrane la masă;
 Nu este recomandată păstrarea telefoanelor sau oricăror alte device-uri în camera destinată
somnului;
 Fără ecrane cu minim 1 oră înainte de culcare;
 Limitarea timpul de ecran zilnic;
 Punerea accentului pe importanța internetului, televizorului sau a telefonului pentru
educaţie, nu doar pentru distracţie;
 Tehnologia nu trebuie folosită pentru calmarea copilului sau pentru a-i învinge plictiseala;
 Importanța creării unor zone fără tehnologie;
 Exemplul cel mai bun pentru copil este însuși părintele acestuia.

S-ar putea să vă placă și