NIVELUL DE TRAI ȘI CALITATEA VIEȚII.

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE –

ȚINTĂ 2030

Conf. univ.dr.
Emilia Gogu

ASE, ianuarie 2022

 TEMATICI
ABORDATE:

1. NIVELUL DE TRAI ȘI CALITATEA

VIEȚII - COMPARAȚII INTERNAȚONALE

2. AMPRENTA ECOLOGICĂ

3. OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII
DURABILE – ȚINTĂ 2030

CONCLUZII ȘI DEZBATERI
2
 Model economiic ”ia-fă-consumă-aruncă”
În ultimile două generații (peste 50 de ani), modelul economic
a devenit unul liniar, care se bazează pe un model de ”ia-fă-
consumă-aruncă”, model care a condus o societate de consum
și a afect enorm calitatea mediului înconjurător.

O bună parte a acestui model a presupus programarea uzurii - conceperea unui produs

pentru a avea o durată limitată de viață pentru a încuraja consumatorii să cumpere unul
nou mai frecvent, respectiv producătorul să diminueze calitatea în vederea sporirii acestui
flux. Abia de curând, Parlamentul European a solicitat măsuri de combatere a acestei
practici. Miza fiind poluarea mediului ambiant.

Va fi voarte greu de impus și educat modelul ”economiei circulare” care implică

partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor
existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extiinsă.
Credeți oare că acest model va fi promovat de mediul economic și de cel politic? 3
 NIVELUL DE TRAI ȘI CALITATEA VIEȚII - COMPARAȚII
INTERNAȚONALE
La nivel mondial există chiar un Consiliu Global pentru Fericire şi Bunăstare.

Acesta analizează şase domenii, în baza cărora face rapoarte despre

starea fericirii:
A) Educaţia,
B) Munca,
C) Fericirea personală,
C) Sănătatea publică,
D) Urbanismul şi
E) valorile individuale.
 Danemarca – cei mai fericiți oameni de pe glob
Barometrul fericirii – studiu semestrial la nivel național
(Eurobarometrul)
Întrebări chestionar
• Cât de mulțumiți sunteți de viața dumneavoastră ?
Care sunt motivele fericirii?
• Cât de mulțumiți sunteți de nivelul de trai?
Ipoteze:
• Cât de mulțumiți sunteți de calitatea vieții?
H1. Blondele sunt mai vesele
• Cât de liberi și de independenți sunteți în alegerea destinului? H1. Natura, Soarele
• Cât de încrezători sunteți în sistemul juridic? H1. Mâncarea buna. Berea
• Cât de încrezători sunteți în sistemul politic? H1. Sănătate buna. Deplasarea cu bicicleta
• Cât de încrezători sunteți în sistemul educațional? H1. Așteptări/dorințe mici de la viață (în
• Cât de încrezători sunteți în sistemul sanitar? sensul că se mulțumesc cu puțin)
• Cât de încrezători sunteți în sistemul social?
Date de identificare:
• Vârsta
• Venituri
• Situația familiară
• Ocupația
 Danemarca – cei mai fericiți oameni de pe glob

Rezultate:
Grad sporit de satisfacție: Grupa de vârsta sub 25 de ani și peste
65 de ani.
Experiment în anul 2009 -”Pierderea portmoneului”

 Concluzie: Încredere socială foarte ridicată – 70%

Foarte mulți pensionari doresc să-și continue activitatea profesională, ca recunoștință
pentru societate.
Reguli: Fără violență, fără corupție, fără droguri. Nu se fac diferenţe între oameni
Valori: RESPONSABILITATEA, Libertate, Egalitate și încredere sporită.
 Bhutan – fericire și bunăstare spirituală
Regatul Bhutan este unul dintre cele mai misterioase locuri de pe Terra. Este
un regat mic, situat între India şi China, pe versantul sudic al Masivului Himalaya.
După ce regele a introdus în 1972 noţiunea de „fericire naţională brută”, toate
politicile publice adoptate de mica monarhie asiatică sunt evaluate de o comisie
specială a fericirii. Pentru a fi fericiţi, locuitorii Regatului Bhutan fac câteva
lucruri în mod diferit de ţările occidentale.

10 reguli de viaţă ale locuitorilor din Bhutan care îi fac unii dintre cei mai
fericiţi oameni din lume: ce fac ei diferit?

1. Gestionează în mod egal fericirea spirituală şi materială

În lumea occidentală, oamenii pun prea mult preţ pe deţinerea bunurilor. Acest tip de mentalitate
poate provoca stres şi nefericire atunci când oamenii nu-şi permit ce îşi doresc. Locuitorii din
Bhutan nu se lasă afectaţi de globalizarea din ultimii zeci de ani. Nu le pasă că nu au cel mai
recent iPhone şi sunt fericiţi de fiecare dată când se trezesc sănătoşi şi se bucură de viaţă aşa cum este
ea.

Sursa: lifehack.org
 10 reguli de viaţă ale locuitorilor din Bhutan care îi fac unii dintre cei mai
fericiţi oameni din lume: ce fac ei diferit?

2. Au printe cele mai mari PIB-uri din lume

Produsul intern brut din Bhutan a crescut constant în ultimii ani. Permiţând
Indiei să investească puternic în hidroenergie, Bhutan a devinit rapid un regat
bogat, fără să depună prea mult efort.

3. Nu pun preţ pe internet, radio sau televizor

Locuitorii din Bhutan consideră că ceea ce văd în presă i-ar putea frusta teribil,
având tendinţa să se compare cu oamenii care sunt mai frumoşi, fac mai mulţi
bani sau au o viaţă mai fericită. Pe de altă parte, pe internet există un aflux
constant de ştiri negative care schimbă starea de spirit a celor care le citesc.

4. 50% din ţară este protejată ca fiind parc naţional

Protejarea mediului este extrem de importantă pentru poporul din Bhutan. Atât
de mult încât jumătate din ţara lor este considerată parc naţional. Pădurea,
animalele şi mediul sunt strict protejate, iar ţara a anunţat că 60% din teritoriu
nu permite defrişări. Grija atât de mare pentru planetă face ca oamenii să se
simtă mai fericiţi.
10 reguli de viaţă ale locuitorilor din Bhutan care
îi fac unii dintre cei mai fericiţi oameni din lume:
ce fac ei diferit?

• 5. Majoritatea sunt budişti

• Budismul este una dintre cele mai calme religii de pe Pământ. Ei cred în
karma şi sunt de părere că oamenii care trăiesc frumos sunt mai aproape de
iluminare. Acest lucru îi determină să facă fapte bune şi să fie atenţi la
nevoile celor din jur.

• 6. Guvernul măsoară constat nivelul de fericire al populaţiei

• Guvernul măsoară efectiv nivelul de fericirea al populaţiei folosind o
metodă denumită „fericirea naţională brută“ sau GNH. Nu sunt perfecţi în a
oferi tot ce au nevoie cetăţenii, dar faptul că sunt interesaţi de starea
populaţiei oferă un alt nivel de confort decât alte guverne.

• 7. Locuiesc într-un loc minunat

• Bhutan este situat în Munţii Himalaya şi peste 60% din ţară este teritoriu
sălbătic. Oamenii merg în astfel de locuri pentru a-şi petrece vacanţa.
 10 reguli de viaţă ale locuitorilor din Bhutan care îi fac unii dintre cei mai
fericiţi oameni din lume: ce fac ei diferit?
8. Nu se fac diferenţe între oameni
Oamenii din Bhutan sunt foarte apropiaţi unii de ceilalţi. Un jurnalist relata cu ceva
timp în urmă că a asistat la un joc de baschet al unui grup de copii antrenaţi de un
bărbat despre care a aflat că era chiar un prinţ al Bhutanului.
9. Acordă importanţa cuvenită odihnei
Conform sondajelor naţionale, aproximativ 2/3 din totalul locuitorilor dorm cel
puţin opt ore pe noapte. Este un procent mult mai bun decât cel din majoritatea
ţărilor şi acest lucru este valabil mai ales pentru ţările industrializate. Beneficiile
somnului asupra fericirii, productivităţii şi sănătăţii generale au fost scoase la iveală
de nenumărate studii.
10. Trăiesc într-un mediu mai puţin poluat
Unul dintre efectele grijii pentru mediu este nivelul scăzut de poluare. Deşi există
şi aici maşini, nu au mii de fabrici producătoare de deşeuri. Acest lucru păstrează
aerul, apa şi solul mult mai curate.
 2. AMPRENTA ECOLOGICĂ

Resursele naturale ale Pământului
sunt epuizabile și sunt nedurabile față de
cerințele actuale ale activităților umane.

• Amprenta ecologică măsoară cerințele

omenirii de la natură, și anume, cantitatea
resurselor naturale necesare pentru a
susține economia și activitatea oamenilor.
• Respectiv, amprenta ecologică măsoară 
impactul uman asupra ecosistemului Pă
mântului
 și indică dependența economiei umane
față de capitalul natural .

https://data.footprintnetwork.org/#/
Uniunea Europeană produce anual peste 
2,5 miliarde de tone de deșeuri.
https://worldpopulationreview.com/country-r
ankings/ecological-footprint-by-country
, accesat ian 2022
Câteva considerente privind mediul și calitatea vieții:
•Sănătatea, calitatea vieţii noastre şi locurile de muncă depind în mod
esențial de mediul înconjurător;
•Modul de utilizare a resurselor naturale și viteza de consum al acestora
compromit iremediabil bunăstarea şi capacitatea naturii de a ne oferi ceea ce
avem nevoie;
•Ecosistemele noastre se modifică mai rapid decât înainte, cu viteze
nenaturale;
•Schimbările climatice modifică tiparele de precipitaţii;
•Recoltele devin mai puţin previzibile, ceea ce determină creşteri ale preţurilor
la alimente;
•Unele regiuni şi ţări sunt mai vulnerabile decât altele, însă consecinţe
precum poluarea aerului, afectează pe toată lumea, chiar dacă în măsură
diferită;
•În acest context este imperativ să transformăm cei trei piloni: economia într-
una ecologică care se preocupă de modul în care se produce, socialul de modul
în care se consumă, mediul de modul în care trăim.
 • Dar cum putem noi stopa acest aspect? Credeți că vom
stopa călătoriile? Că mai putin vom exploata resursele
naturale, în momentul în care dorințele populației sunt
Evident că in crestere fără precedent?
• Dacă e să fim sinceri și direcți – economia dirijează
încălzirea lumea (anterior afost derijată de religie, puteria militară
globală are loc etc.) în prezent – egoismul ominesc domină, iar în
asociere cu cresterea demografică acesta este în
– temperatura progresie geomertrică.
va creste in • Va fi destul de dificil să modificăm ceva in circuitul
mediie cu 3-4 economic. Poate o minune …
grade în • Poate ceva schimbări spre bine vor fi, insă efectele vor
fi foarte, foarte lente, astfel este dificil de estimat ce va
următorii ani. urma (incertitudinea, lipsa predictibilității). Unii
consideră că … ”am întarzaiat” în a mai corecta.
 Generațiile viitoare ne cer să
acţionăm astăzi!
Dezvoltarea durabilă are o puternică încărcătură
MORALĂ.
Pornim de la premisa realistă că pe zestrea pe care o
moștenește fiecare generație, își construiește
viitorul.
În prezent, logica dezvoltării durabile nu mai permite
ca sănătatea să fie sacrificată avantajelor
economice!
Așadar, aspectele de mediu, dezvoltarea economică
și socială trebuie tratate comun/interdependent.
Respectiv, pentru a garanta calitatea vieții şi
bunăstarea pe termen lung, economia trebuie să se
transforme semnificativ. La bazele acestei
transformări, un rol major îl are agricultura cu toate
activitățile și ariile sale: horticultura, piscicultura
etc. (a se analiza imaginea)
Transformarea economiei este posibilă, dar sunt
necesare politici, măsuri şi angajamente comune
care să se întindă pe parcursul mai multor decenii.
 • S-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii,
în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan
internaţional şi a căpătat valenţe politice precise în
contextul globalizării.
Apariția • Reprezintă un concept global ce promovează
conceptului de dezvoltarea într-un mod responsabil, în sensul de
dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a
,,dezvoltare compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și
durabilă” satisface propriile nevoi.”

Înglobeaza considerente
economice, sociale și de mediu
care pot evolua în
interdependență, sustinându-se
reciproc.
 • Conferința de la Stockholm, din 1972, introduce acest concept,
prima dată, pe agenda internațională. Este cadrul care îi
conferă legitimitate. Rezultatul a fost crearea Programului ONU
pentru mediu în urma adoptării unei Declarații privind protecția
mediului în scopul de „a apăra și îmbunătăți mediul uman
Documente pentru generațiile prezente și viitoare”.

internaționale Au urmat:
• Declarația de la Rio și Agenda 21
ce includ • care au dezvoltat teme de mediu în beneficiul social și anume:
politici calitatea vieții, utilizarea resurselor naturale, protecția
bunurilor globale, managementul comunităților umane și
de ,,dezvoltare creșterea economică.
durabilă” • Declarația Mileniului, primul document cadru la nivel
internațional pentru combaterea sărăciei, a foametei, a bolilor și
inegalităților la nivel mondial.
• s-au definit 8 obiective specifice de dezvoltare, cunoscute ca
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, 21 de ținte și 60 de
indicatori, cu termen de realizare 2015.
 Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă,
,,Transformarea lumii noastre”

a rezultat în urma unui proces internațional îndelungat de analiză, care

recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la
nivel global;
a fost elaborată în baza Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
(ODM);
a fost adoptată la 25 septembrie 2015 de șefii de stat și guverne din 193
de țări, în cadrul Adunării Generale a ONU;
este structurată pe 17 obiective de dezvoltare durabilă, (ODD);

solicită acțiuni din partea tuturor țărilor, indiferent de statutul lor -

sărace, bogate și cu venituri medii;
recunoaște că încetarea sărăciei trebuie să fie însoțită de un plan
care să contribuie la creștere economică;
 https://insse.ro/cms/files/POCA/articol1_actualizat.pdf

Cele 17
Obiective de
Dezvoltare
Durabilă
stabilite în
Agenda 2030
pentru
dezvoltare
durabilă
Sursa:: WWF, 2018 Living Planet Report - 2018: Aiming Higher
1. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă stabilite în Agenda
2030 și rolul agruculturii

1. Fără sărăcie
• Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.
2. Foamete „zero”
• Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare,
îmbunătățirea nutriției şi promovarea unei agriculturi
durabile.
3. Sănătate şi bunăstare
• Asigurarea unei vieți sănătoase şi promovarea bunăstării
tuturor la orice vârstă.
4. Educaţie de calitate
• Garantarea unei educații de calitate şi promovarea
oportunităților de învăţare de-a lungul vieții pentru toţi.
5. Egalitate de gen
• Realizarea egalității de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a
fetelor.
6. Apă curată şi sanitație
• Asigurarea disponibilității şi managementului durabil al apei şi
sanitație pentru toţi.
7. Energie curată şi la prețuri accesibile
• Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un
mod sigur, durabil şi modern.
8. Muncă decentă şi creștere economică
• Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi
durabile, a ocupării depline şi productive a forței de muncă şi a unei
munci decente pentru toţi.
9. Industrie, inovație şi infrastructură
• Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea
industrializării durabile şi încurajarea inovației.
10. Inegalități reduse
• Reducerea inegalităților în interiorul țărilor şi dintre țări.
11. Orașe şi comunități durabile
• Dezvoltarea orașelor şi a așezărilor umane pentru ca ele să fie
deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.
12. Consum şi producție responsabile
• Asigurarea unor tipare de consum şi producție durabile.
13. Acțiune climatică
• Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor
climatice şi a impactului lor.
14. Viața acvatică
• Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor
marine pentru o dezvoltare durabilă.
15. Viața terestră
• Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor
terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării,
stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de
biodiversitate.
16. Pace, justiție şi instituții eficiente
• Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare
durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituții
eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
• Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului
global pentru dezvoltare durabilă.
 Academia de Studii Economice din București

Stimați studenți, vă mulțumesc pentru

atenție și implicare!
Vă doresc mult succes în toate
și să vă bucurați de tot ce veți realiza.

Cu drag,
Conf. univ. dr. Emilia Gogu

București, ianuarie 2022

26