FIZIOLOGIA

APARATULUI DIGESTIV
- fenomene chimice -

CURS 2
 SECRETIA SALIVARA
 Saliva – grup heterogen de glande:
- glande salivare principale (parotide, sublinguale
si submaxilare)
- glande accesorii
Rolurile salivei:
- Digestiv – prin enzimele care le contine;
- Dizolvarea substantelor sapide, favorizand
contactul acestora cu mugurii gustativi;
- Excretor: metaboliti (uree, acid uric), virusuri
(poliomielitic, rabic), substante toxice (Pb, Hg,
I, Bi), medicamente;
- Protector:
a. pH-ul salivei neutralizeaza acizii din alimente;
b. bactericid prin Ig A, lizozim, sulfocianat de K,
muramidaza;
c. lubrefiaza si inmoaie alimentele protejand
mucoasa bucala de escoriatii;
- In vorbire: mentine umeda cavitatea bucala,
conditie esentiala in actul vorbirii
- Reparator: prezenta factorilor de crestere
epidermica si factorilor procoagulanti
- In homeostazia hidro-electrolitica: deshidratare →
sete / stimularea secretiei de ADH
 Compozitia chimica a salivei
 Lichid transparent, filant (mucina), usor opalescent
(celule epiteliale descuamate, leucocite);
 Densitate 1003-1008 (hipotona fata de plasma);

 pH 7,4-7,8;

 Cantitate 1000 – 1500 ml/24 ore; debitul secretor

in cursul digestiei bucale creste de 8-20 ori; in
perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min.
 Contine: 99,4% apa si 0,6% reziduu uscat
(substante anorganice si organice):
- Substante anorganice: cloruri,bicarbonati, fosfati de
sodiu, potasiu si calciu
 Substante organice:
 Enzime:
*ptialina (amilaza salivara) → amidonului fiert /
copt → maltoza, maltotrioza si dextrine.
Continua actiunea si in stomac pana cand bolul
alimentar devine acid
*lipaza salivara (glande Ebner de pe fata
dorsala a limbii) actioneaza in stomac (pH 4)
asupra TG ce contin AG cu lant mediu (lapte)
 Lactoferina – bacteriostatic (fixeaza Fe necesar
metabolismului bacterian)
 Muramidaza – descompune capsula glicozidica
a unor bacterii
 Factorul de crestere epidermic – stimuleaza
eruptia dentara; calcifierea precoce a incisivilor;
vindecarea mucoasei bucale dupa escoriatii si
ulceratii
 Aglutinogenii ABO
 Mucus – determina vascozitatea salivei;
participa la formarea bolului alimentar; protectia
mucoasei bucale
 Substante azotate neproteice: uree, acid uric
 Substante neazotate: acid lactic, alcool etilic
 Mecanismul secretiei salivare
Mecanismul secretor al ionilor din saliva
 Rol important acinii si ductele salivare;

- acinii → saliva primara (compozitie ionica cu cea

din plasma);
- ductele → saliva finala : reabsorbtie activa a Na +,
secretie activa de K+, reabsorbtie pasiva de Cl- (la
schimb cu HCO3-)
- permeabilitate redusa a ductelor pentru apa → pe
masura ce le strabata saliva devine hipotona
 Mecanismul secretiei salivare
 Mecanismul secretor al amilazei salivare
 La polul apical, celulele seroase acinare contin
granule de zimogen (ptialina)
 Este sintetizata la nivelul ribozomilor RE
 Veziculele cu enzima se deplaseaza catre
aparatul Golgi → incapsulata
 Vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei
 Cand secretia este stimulata, granulele de
zimogen fuzioneaza cu membrana celulelor
acinare, continutul este eliberat in lumenul
acinar prin excitoza
 Controlul secretiei salivare
 Secretia salivara este continua; intensificare
secretiei prin mecanisme nervoase (reflex
neconditionat si conditionat) si umorale

 Mecanismul reflex neconditionat: declansat de

actiunea stimulatoare a alimentelor asupra
receptorilor gustativi
 Receptorii: mugurii gustativi, receptorii pentru
durere si temperatura
 Controlul secretiei salivare
 Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant.
limbii), corpul neuronal in ggl geniculat → n.
intermediar Wrisberg → centrul salivator sup. din
punte

 Centrii nervosi:
- Centrul salivar superior – punte
- Centrul salivar inferior – bulb

 Caile eferente: fibre simpatice si parasimpatice

 Controlul secretiei salivare
- eferente simpatice pentru toate glandele salivare
pornesc de la maduva T1 – T2, in coarnele laterale,
parasesc radacinile anterioare, ajung in ggl cervical
sup. unde fac sinapsa si de unde pornesc fibre
postggl. pentru parenchimul glandular.
- eferente parasimpatice:
a. pentru glanda parotida: de la nucleul salivar inferior
din bulb pleaca fibre eferente pe traseul nervului IX,
la nivelul gaurii jugulare se separa si patrund in
nervul Jacobson, ajung in ganglionul otic unde fac
sinapsa cu fibrele postganglionare; acestea
urmeaza traiectul nervului auriculo-temporal pana
la glanda parotida
 Controlul secretiei salivare
-eferente parasimpatice:
b. pentru glandele submaxilara si submandibulara:
de la nucleul salivar superior din punte, pe calea
nervului Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al
facialului, coboara pe traiectul nervului coarda
timpanului care, langa cavitatea bucala se uneste
cu nervul lingual
Mecanism reflex conditionat:
Receptori vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme
psihice; secretia salivara putand fi intensificata
inainte de patrunderea alimentelor in gura.
 Controlul secretiei salivare
 Alte mecanisme
- Central: exceptional; se produce in asfixie; centrii
salivari sunt excitati de sangele incarcat cu CO2
- Intercentral: greata insotita cu hipersalivatie, emotii
insotite de uscaciunea gurii
 Reglarea umorala:

- Aldosteronul: reabsorbtia Na+ si eliminarea de K+ la

nivelul ductelor salivare
- ADH: diminua pierderile de apa prin saliva
 SECRETIA GASTRICA
 Sucul gastric este produsul de secretie al glandelor
gastrice (cardiale, fundice si pilorice)
 Lichid incolor, clar / usor opalescent, acid (pH 1 -
1,5), densitate 1002-1009
 Se secreta 1500 ml/24 ore; debitul secretor creste
in perioadele digestive si este nul in perioadele
interdigestive
 Compozitia chimica a sucului gastric
 Contine 99% apa si 1% reziduu uscat (substante
anorganice si organice)
 Substante anorganice: HCl; NaCl, KCl, fosfati,
bicarbonati
 Rolurile acidului clorhidric:

- denaturarea proteinelor;
- transforma Fe+3 in Fe+2 absorbit
- stimuleaza eliberarea de secretina
- efect bactericid
- precipita cazeinogenul din lapte; solva colagenul
- transforma pepsinogenul in pepsina
 Compozitia chimica a sucului gastric
 Substante organice: enzime; mucina, labferment,
factor intrinsec Castle
 PEPSINA: secretata inactiva de celulele principale
a glandelor gastrice (pepsinogen); transformarea
in forma activa se face in prezenta HCl; pepsina
intretine procesul autocatalitic. Hidrolizeaza
legaturile peptidice a proteinelor → polipeptide
 LABFERMENTUL: coagularea laptelui
(transformarea cazeinogenului solubil in cazeina
insolubila in prezenta Ca++) → fractiune solida
(stomac) si lichida (duoden)
 Compozitia chimica a sucului gastric
 GELATINAZA scindeaza gelatina
 FACTORUL INTRINSEC CASTLE: glicoproteina
secretata de celulele parietale ale stomacului; util
pentru absorbtia vitaminei B12 → complex rezistent
la digestie cu absorbtia vitaminei in ileon
 MUCUS: secretat de celulele mucoase ale
epiteliului gastric. Are rol:
- lubrefiant pentru particulele alimentare in pasajul
catre duoden;
- protector, impiedica actiunea pepsinei si HCl
asupra celulelor epiteliale gastrice
 Mecanismul secretor al
acidului clorhidric
 Secretat de celulele oxintice ale glandelor fundice
- sursa de H+ din ionizarea apei/ dehidrogenarea
glucozei
- H+ este secretat in lumenul canalicular prin
mecanisme active (polul apical al celulelor
parietale = ATP-aza care transporta activ H+ in
lumenul canalicular retinand K+ in celula)
- Cl- provine din NaCl din plasma; trece pasiv in
celula parietala cf gradientului de concentratie
 Mecanismul secretor al
acidului clorhidric
 In RE, H+ si Cl- formeaza HCl

 OH- in celula oxintica este neutralizat de H+

rezultat din disocierea H2CO3; HCO3- va difuza in
plasma unde se leaga de Na+ formand NaHCO3
care va alcaliniza sangele (cresterea pH-ului
sanguin dupa alimentatie)
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Se realizeaza prin mecanism nervos si umoral
 Reglarea nervoasa: actiunea directa a simpaticului
asupra celulelor parietale si indirecta asupra
celulelor antrale stimuland activitatea celulelor G
sa secrete gastrina
 Reglarea umorala: gastrina si histamina
 Legat de ingestia de alimente, reglarea secretiei
gastrice se realizeaza in trei faze: cefalica; gastrica
si intestinala
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza cefalica:
- mecanisme neconditionate: stimularea receptorilor
gustativi de catre alimente determina impulsuri ce
ajung pe calea nervului vag la nucleul gastro-
secretor din bulb; pe calea nervului vag sunt
descarcate impulsuri secretorii pentru gl gastrice
- mecanisme conditionate: excitatii vizuale, auditive,
olfactive privind alimentele, cronologia orelor de
masa, obiceiuri alimentare
- in cursul acestei faze domina mecanismul nervos
vagal si mai putin cel umoral prin gastrina
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza gastrica:
- incepe cu patrunderea alimentelor in stomac
- mecanismul nervos este declansat de catre
destinderea peretilor gastrici de catre alimente;
distensia antrumului determina stimularea secretiei
gastrice prin reflex vago-vagal si prin eliberare de
gastrina
- mecanismul umoral: gastrina (stimuleaza secretia
gastrica, cresterea fluxului sanguin la nivelul
mucoasei gastrice, stimularea tonusului si
motilitatii gastrice) si histamina (actiune excitanta
asupra celulelor oxintice
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza intestinala
- incepe cu patrunderea chimului in duoden;

- mecanismul nervos: distensia duodenului

- mecanismul umoral stimulator: gastrina eliberata in
primele portiuni ale duodenului
- mecanismul umoral inhibitor: enterogastronul
(eliberat de mucoasa duodenala) inhiba secretia
HCl, pepsina si motilitatea gastrica
- alte mecanisme inhibitorii: acidifierea duodenului,
secretina, GIP, VIP, enteroglucagon
 SECRETIA PANCREATICA

 Sucul pancreatic este un lichid clar, usor vascos,

pH alcalin (datorita bicarbonatului din compozitia
sa);

 se secreta in cantitate de 1000 – 1500 ml/24 ore;

 reprezinta secretia exocrina a pancreasului;

 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 Contine 98,5% apa si 1,5 % reziduu uscat

 Substantele anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2

(similar cu cei din plasma) si bicarbonat (in
concentratie mai mare cu cea din plasma)

 Substantele organice: enzime

- Enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina,
elastaza, carboxipeptidaza, ribonucleaza,
dezoxiribonucleaza
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 TRIPSINA: secretata sub forma inactiva de
tripsinogen, activat in prezenta enterokinazei;
- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul
COOH al aa bazici (lizina, arginina);
- activeaza celelalte proteaze pancreatice (inclusiv
tripsinogenul) printr-un proces autocatalitic
 CHIMOTRIPSINA secretata sub forma inactiva de
chimotripsinogen, activata in prezenta tripsinei;
- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul
COOH al aa aromatici (fenilalanina, tirozina,
triptofan);
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 ELASTAZA secretata ca proelastaza, activata de
tripsina
- este o endopeptidaza care scindeaza legatura
peptidica din capatul COOH al aa alifatici
nearomatici (alanina, valina, glicina)
 CARBOXIPEPTIDAZA secretata sub forma de
procarboxipeptidaza, activata de tripsina
- este o exopeptidaza cu capacitatea de a scinda
cate un aa din lantul polipeptidic cu grupare COOH
terminala
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 RIBONUCLEAZA si DEZOXIRIBONUCLEAZA
scindeaza acizii nucleici in nucleotide

 Enzime lipolitice: lipaza si fosfolipaza

 LIPAZA se secreta sub forma activa, capacitate
enzimatica crescuta de sarurile biliare si Ca+2;
actioneaza asupra lipidelor emulsionate; rezulta
AG si monogliceride
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 COLIPAZA se fixeaza pe grasimile emulsionate,
disloca agentii emulsionanti si ancoreaza lipaza
pancreatica
 FOSFOLIPAZA hidrolizeaza legaturile esterice ale
fosfogliceridelor; fosfolipaza A2 descompune
lecitina intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat

 Enzime amilolitice: amilaza

 AMILAZA pancreatica secretata sub forma activa;
actioneaza asupra amidonului nefiert sau necopt
 Mecanismul de secretie al
bicarbonatului
La nivelul celulelor ductelor pancreatice:
CO2 + H2 O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3-
- HCO3- difuzeaza liber in lumenul ductelor mici; membrana
luminala a celulelor care alcatuiesc ductele de calibru
mare reabsorb HCO3- la schimb cu Cl- (provine din lichidul
secretat de celulele ductului, prin canale de clor din
membrana apicala).
- Na+ patrunde din lichidul interstitial in lumenul ductului prin
gradient electrochimic
- H+ este expulzat din celule prin membrana bazo-laterala
datorita antiportului Na+/H+
 Mecanismul de secretie enzimatic
 Enzimele pancreatice sunt sintetizate la nivelul
ribozomilor celulelor acinare
 Dupa sinteza, sunt concentrate la nivelul RER,
incapsulate si transportate la aparatul Golgi unde
sunt impachetate in vezicule secretorii
 Veziculele sunt dispuse la polul apical al celulei
acinare
 Cand sunt stimulate veziculele vor fuziona cu
membrana celulei acinare si prin, exocitoza isi
elibereaza continutul
 Reglarea secretiei pancreatice
 Se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale
 Se disting trei faze: cefalica; gastrica; intestinala

 Faza cefalica

- este predominant nervoasa; excitantii conditionati si

neconditionati similari cu cei care declanseaza secretia
salivara si gastrica; vagul prezinta fibre destinate
pancreasului a caror stimulare determina o secretie
pancreatica bogata enzimatic
- controlul umoral: gastrina; actioneaza direct stimuland
secretia pancreatica si indirect, prin stimularea secretiei
acide gastrice (prezenta chimului acid in duoden
intensifica secretia de bicarbonat de catre celulele
canaliculare)
 Reglarea secretiei pancreatice
 Faza gastrica
- este declansata de prezenta alimentelor in stomac
- distensia gastrica determina, prin reflex vago-vagal,
secretia de suc pancreatic bogat enzimatic
- controlul umoral: gastrina, cu efect sinergic cu cel vagal
 Faza intestinala

- prezenta diversilor componenti ai chimului in duoden; sucul

pancreatic secretat este adecvat gradului de aciditate si
constituientilor chimului gastric
- control umoral: secretina (stimuleaza celulele ductale sa
secrete componenta apoasa bicarbonatata), CCK
(stimuleaza celulele acinare sa elibereze continutul
granulelor de zimogen)
 SECRETIA BILIARA
 Bila este produsul de secretie al hepatocitelor
 Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor
 Se secreta 500 ml/24 ore
 Capacitatea maxima de depozitare a veziculei
biliare este de 50-70 ml; bila se concentreaza prin
absorbtia apei din compozitia sa
 Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata
decat cea hepatica
 Rolurile bilei
 Intervine in absorbtia grasimilor favorizand
emulsionarea lor si absorbtia acizilor grasi;
 Intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile;
 Constituie cale de excretie a unor substante
(Zn, Mg, colesterol);
 Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare
asupra motricitatii intestinale.
 Compozitia chimica a bilei
 Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari,
bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl,
bicarbonat)
 ACIZII BILIARI: produsi de secretie exocrina
hepatica; reprezinta derivati hidrosolubili ai
colesterolului
- acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic) care,
in hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina →
acidul glicocolic si taurocolic (secretati activ in
canaliculul biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliari
conjugati rezulta sarurile biliare (glicocolatii si
taurocolatii de Na si K)
 Compozitia chimica a bilei
- in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt
deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriilor
anaerobe rezultand acizii biliari secundari (acidul
deoxicolic si litocolic)
- acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor
 PIGMENTII BILIARI: produsul de secretie hepatic
care rezulta din descompunerea hemoglobinei
- nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri
 COLESTEROL: produs secundar al fabricarii
acizilor biliari
 Mecanisme secretorii ale bilei
 Bila este formata ca raspuns la efectul osmotic al
anionilor acizilor biliari (prezenti in plasma
sinusoidala) trec prin fenestratiile celulelor
endoteliale, difuzeaza prin spatiile Disse; sunt
preluati activ de-a lungul membranei sinusoidale a
hepatocitelor prin co-transport cu Na. Transportul
este extrem de concentrativ.
 Apa din plasma trece prin jonctiunile gap; se
restabileste izotonicitatea in canaliculul biliar →
bila canaliculara
 Mecanisme secretorii ale bilei
 Compozitia bilei se modifica pe masura ce
parcurge arborele biliar;
 In vezicula biliara are loc concentrarea, acidifierea,
stocarea si eliberarea bilei
 Concentrarea bilei in perioadele interdigestive
permite stocarea unei cantitati crescute de acizi
biliari intr-un volum constant de bila; cu cat
perioada interdigestiva este mai mare cu atat este
mai mare cantitatea de acizi biliari responsabili
pentru sustinerea digestiei
 Mecanisme secretorii ale bilei
 Epiteliul vezicii biliare este permeabil pentru
electrolitii anorganici din bila; epiteliul biliar
indeparteaza Na+ din compozitia bilei la schimb cu
H+; H+ + HCO3- ↔ H2CO3 ↔ CO2 + H2O
 La nivelul membranei bazo-laterale a epiteliului
veziculei biliare se gaseste o ATP-aza Na+/K+ care
pompeaza Na+ catre plasma
 Cl- trece paracelular in sange pentru a mentine
neutralitatea electrica
 Reglarea secretiei biliare

 Mecanismul de reglare este nervos si umoral

 Mecanismul nervos:

- Stimularea parasimpaticului creste secretia

biliara
- Stimularea simpaticului inhiba secretia biliara
 Mecanismul umoral:

- Secretina mareste secretia biliara

 SECRETIA INTESTINULUI
SUBTIRE
 Sucul intestinal este un lichid tulbure;

 Este secretat de celulele glandelor

Lieberkuhn;

 Cantitate 1-3 l/24 ore;

 pH alcalin 7,6 -8, densitate 1010

 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Contine apa si reziduu uscat (ioni si enzime)
 Enzimele: proteolitice, glicolitice, lipolitice

 Enzime proteolitice:

- Aminopeptidaza si dipeptidaza (erepsina);

degradeaza polipeptidele pana la aminoacizi
- Enterokinaza activeaza tripsinogenul; scindeaza
polipeptidele in peptide mai mici;
- Leucinaminopeptidaza actioneaza asupra
polipeptidelor care contin prolina
- Arginaza scindeaza arginina in uree si creatina
 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Enzime glicolitice:
- Dizaharidaze actioneaza asupra dizaharidelor
transformandu-le in monozaharide:
*Maltaza descompune maltoza in 2 molecule de
glucoza
*Lactaza descompune lactoza in glucoza + galactoza
*Zaharaza descompune zaharul in glucoza + fructoza
 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Enzime lipolitice:
- Lipaza intestinala descompune grasimile
neutre nedigerate in glicerol si AG
- Lecitinaza degradeaza lecitina in glicerol, AG,
acid fosforic si colina
- Fosfataza degradeaza glicerofosfatii eliberand
acidul fosforic
 Reglarea secretiei de suc intestinal
 Reglarea nervoasa
-stimulii locali, tactili, destinderea anselor intestinale
declanseaza prin mecanisme reflexe locale
secretia glandelor intestinale
-inervatia vegetativa extrinseca este redusa (vagul
stimuleaza secretia, simpaticul o inhiba)
 Reglarea umorala

-enterocrinina, eliberata la nivelul mucoasei

duodenale in cursul digestiei, pe cale sanguina
ajunge la intestin stimuland secretia
-secretina stimuleaza secretia de suc intestinal