PARODONTOLOGIE

Șef Lucrări Dr. IRINA ȘUFARU

Disciplina Parodontologie
BOLILE CARDIOVASCULARE ȘI BOALA PARODONTALĂ
 BOLILE CARDIOVASCULARE

 Bolile cardiovasculare cuprind o multitudine de boli legate de defecte

cardiace sau ale vaselor de sânge care alimentează cordul.

 Angina pectorală apare atunci când există o lipsă de sânge oxigenat în

mușchiul cardiac.

 Provoacă un atac de durere ascuțită, simțită în zona pieptului.

 Această tulburare apare la efort și dispare în câteva minute cu odihna sau

administrarea de nitroglicerină, fără a lăsa niciun fel de daune.

 Termenul „angina” provine din latinescul angere, care înseamnă „a sugruma”;

 BOLILE CARDIOVASCULARE

 Infarctul miocardic se referă la un atac mai sever decât angina pectorală.

 Lipsa de oxigen provoacă necroză, care este distrugerea unei părți a mușchiului cardiac,
care va fi înlocuită de țesut cicatriceal.

 Capacitatea inimii de a se contracta normal și de a pompa o cantitate normală de sânge

la fiecare bătaie poate fi afectată

 Totul depinde de amploarea cicatricii.

 Termenul "infarct" provine din latinescul infarcire, care înseamnă a umple, deoarece
țesuturile inimii par apoi îmbibate de lichid.
 BOLILE CARDIOVASCULARE

 Inima este o pompă care permite distribuirea sângelui către toate organele și, prin
urmare, le menține funcționale.

 Dar și acest mușchi trebuie să fie alimentat cu oxigen și substanțe nutritive.

 Arterele care alimentează și hrănesc inima se numesc artere coronare.

 Crizele anginoase sau atacurile de cord apar atunci când arterele coronare sunt
blocate, parțial sau complet.

 Zonele inimii care nu mai sunt bine alimentate se contractă deficitar sau nu mai fac
acest lucru.
 BOLILE CARDIOVASCULARE

Vârsta la care apare un prim atac de angină sau un atac de cord depinde în parte de
ereditate, dar în principal de stilul de viață:

• Alimente
• Activitate fizică
• Fumat
• Consumul de alcool
• Stres
 BOLILE CARDIOVASCULARE

 Boala cardiovasculară este principala cauză de deces la nivel mondial, potrivit

Organizației Mondiale a Sănătății.

 Cu toate acestea, acest lucru nu mai este cazul în o serie de țări (Canada,
Franța), unde cancerul reprezintă principala cauză

 Boala cardiovasculară rămâne principala cauză de deces în rândul diabeticilor

 Problemele cardiace afectează aproape în mod egal bărbații și femeile.

 Cu toate acestea, femeile sunt afectate la o vârstă mai înaintată.

 ATEROSCLEROZA
 Ateroscleroza este prezența plăcii de aterom pe peretee intern al arterelor, care
interferează sau blochează fluxul de sânge.

 Se formează foarte încet, adesea cu mulți ani înainte de apariția unui atac de angină sau
a altor simptome.

 Ateroscleroza afectează în principal arterele mari și medii (de exemplu, arterele

coronare, arterele creierului și arterele membrelor).

 Este adesea asociată cu arterioscleroza: adică întărirea, îngroșarea și pierderea

elasticității arterelor.

 Ateroscleroza tinde să afecteze mai multe artere în același timp.

 Prin urmare, crește riscul altor probleme grave de sănătate, cum ar fi accident vascular
cerebral sau insuficiență renală.
 SIMPTOME DE TULBURĂRI CARDIOVASCULARE

Pentru angina pectorală:

• Durere, disconfort sau strângere în piept legate de efort fizic sau emoție puternică;

• Durerea sau disconfortul pot iradia către partea stângă a corpului (dar uneori spre partea
dreaptă) și pot ajunge la scapulă, braț, gât sau maxilare

• Greață și vărsături;

• Respirație scurtă;

• Transpirații reci
 SIMPTOME DE TULBURĂRI CARDIOVASCULARE

Pentru infarctul de miocard:

• Manifestările sale seamănă cu cele ale anginei pectorale, dar sunt mai pronunțate și
persistă mai mult (adesea mai mult de 20 de minute).

• La vârstnici și cei cu diabet, atacurile de cord trec uneori neobservate.

 SIMPTOME DE TULBURĂRI CARDIOVASCULARE

Accidentul cerebrovascular (accident vascular cerebral) este cauzat de

deteriorarea unei artere care alimentează creierul.

ACCIDENT VASCULAR ISCHEMIC

• O arteră este complet blocată de un cheag de sânge: sângele și oxigenul nu mai

ajung într-o parte a creierului care este distrusă.

• Plăcile aterosclerotice favorizează formarea cheagurilor.

• În unele cazuri, o bucată de placă se poate rupe și bloca una dintre arterele din
creier.
 SIMPTOME DE TULBURĂRI CARDIOVASCULARE

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC

O arteră cerebrală se rupe, adesea din cauza unei apariții a tensiunii arteriale
crescute, care duce la hemoragii cerebrale.

Un accident vascular cerebral se poate manifesta cu o mare varietate de

simptome, care apar adesea brusc:
• dureri de cap neobișnuite severe,
• confuzie,
• senzație de pierdere a echilibrului,
• dificultăți de vorbire sau de înțelegere
• pierderea bruscă a vederii sau senzația de vedere încețoșată,
• senzație de slăbiciune sau paralizie la nivelul unui membru sau a întregului corp.
 SIMPTOME DE TULBURĂRI CARDIOVASCULARE

La membrele inferioare: ARTERITĂ sau ARTERIOPATIE OBLITRANTĂ

• Arterita membrelor inferioare este o obstrucție parțială sau totală a arterelor din
membrele inferioare.

• Prezența plăcilor ateromatoase scade aportul de sânge și oxigen către membre; atunci
mușchii nu mai sunt suficient de oxigenați: ischemie.

• Primele simptome sunt dureri ascuțite sau crampe la mers, care pot apărea chiar și în
repaus, când sângele circulă din ce în ce mai puțin în arterele picioarelor.
 FACTORII DE RISC PENTRU TULBURĂRILE CARDIACE

 Obiceiurile și stilul de viață sunt strâns legate de sănătatea inimii și a vaselor de

sânge.

 Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, dieta deficitară, lipsa activității fizice și

fumatul sunt responsabile pentru aproximativ 80% din problemele cardiace și
accidentele vasculare cerebrale.

 Cei 6 factori de risc:

 hipercolesterolemie: risc de 4 ori mai mare;
 fumatul: risc de 3 ori mai mare;
 diabet: risc de 3 ori mai mare;
 hipertensiune: risc de 2,5 ori mai mare;
 stres cronic (depresie, stres profesional, probleme de relații, griji financiare etc.):
risc de 2,5 ori mai mare;
 o circumferință mare a taliei (obezitate abdominală): risc de 2,2 ori mai mare.
 FACTORII DE RISC PENTRU TULBURĂRILE CARDIACE

Principalii factori declanșatori ai unui atac de cord la o persoană cu risc:

• Trafic rutier (stres și poluare a aerului)
• Efort fizic
• Consumul de alcool
• Consumul de cafea
• Expunerea la poluarea aerului
• Emoții negative (furie, frustrare, stres etc.)
• Porții alimentare excesive
• Emoții pozitive (bucurie, entuziasm, fericire etc.)
• Consumul de cocaină
• Activitate sexuală
 TRATAMENTUL PENTRU TULBURĂRILE CARDIACE

 Tratamentul unui infarct miocardic necesită intervenție medicală de urgență pentru a

limita consecințele.

 Următoarele medicamente sunt utilizate pentru a trata sau preveni atacurile de

angină și pentru a preveni reapariția unui atac de cord:

• Agenți hipolipemianți, pentru scăderea nivelului de colesterol: statine, chelatori ai

acidului biliar etc.
• Medicamente antianginale, pentru tratarea bolilor coronariene: beta-blocante,
blocante ale canalelor de calciu, nitrați.
• Agenți antiplachetari: acid acetilsalicilic (aspirină) și clopidogrel.

• Cercetătorii lucrează pentru a crea molecule capabile să ridice nivelul colesterolului

HDL.
 TRATAMENTUL PENTRU TULBURĂRILE CARDIACE

Medicii subliniază din ce în ce mai mult necesitatea de a face modificări ale stilului de
viață pentru a încetini sau a opri progresia bolii, cum ar fi:

• Oprirea fumatului;
• Exerciții fizice (reducerea sedentarismului)
• Alimentație corectă
• Mentinerea unei greutăți sănătoase;
• Calitate mai bună a somnului
• Exerciții de relaxare
• Exprimarea emoțiilor etc.
PSIHOTERAPIE TRATAMENTUL PENTRU TULBURĂRILE CARDIACE

 Psihoterapia ca parte a tratamentului tulburărilor cardiovasculare - sau chiar mai bine,

în prevenire - poate aduce multe beneficii

 Stresul cronic, anxietatea, izolarea socială și agresivitatea sunt factori care, fără a
observa acest lucru, afectează sistemul nervos și subminează sănătatea cardiovasculară.

 În plus, pentru a atenua aceste probleme, este obișnuit să recurgem la comportamente

care, în loc să ne ajute, înrăutățesc problema: fumatul, alcoolismul, consumul compulsiv
etc.

 În plus, persoanele care, de exemplu, după un atac de angină pectorală, sunt încurajate
să își regândească stilul de viață (exerciții fizice, renunțarea la fumat etc.), au interesul
de a lua toate mijloacele posibile pentru a realiza acest lucru.

 În orice caz, psihoterapia poate juca un rol principal.

 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Factorii de risc tradiționali nu pot explica toate cazurile de boli cardiovasculare

ischemice.

 Literatura identifică acum parodontita, o infecție orală cronică, ca un factor de risc

potențial pentru ateroscleroză.

 Au fost propuse trei moduri de acțiune plauzibile pentru a explica această legătură:
• o acțiune directă a bacteriilor parodontale care migrează către pereții vasculari prin
bacteremie,
• acțiune indirectă de către mediatorii inflamației,
• o acțiune imunopatogenă legată de proteinele de șoc termic.
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Studiile clinice arată o creștere a proteinei C reactive (CRP) sau a

imunoglobulinelor circulante specifice în prezența bolii parodontale avansate.

 Alte studii intervenționale arată o scădere a factorilor de risc cardiovascular cu

tratament parodontal intensiv la pacienții cu boală parodontală.
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Identificarea infecției și a inflamației asociate ca factori de risc potențiali pentru

BCV ischemice

 Printre infecțiile care duc la afecțiunile valvulare sunt bine cunoscute bacteriemia
tranzitorie după mai multe extracții dentare sau surfasaj parodontal și legătura sa
dovedită cu riscul de endocardită bacteriană.
Conexiuni între boala parodontală și ateroscleroză
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 O încărcătură mare de agenți patogeni parodontali, definiți ca suma a cinci agenți

patogeni testați (A. actinomycetemcomitans, T. forsythia, P. gingivalis, P. intermedia
și Treponema denticola) a fost semnificativ asociată cu un risc crescut de BCVi

 Prezența bacteriilor parodontale pare să fie mai implicată decât expresia clinică a bolii
parodontale.

 Acest lucru ridică problema modurilor de acțiune a agenților patogeni parodontali.

 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Se crede că o acțiune directă a infecțiilor parodontale asupra formării plăcii

ateromatoase și a dezvoltării acesteia rezultă din trecerea bacteriilor orale în peretele
vascular prin circulație.

 Știm că această bacteremie apare după proceduri medicale minore (sondarea

parodontală) sau chiar în viața de zi cu zi (periaj, masticație).

 Într-o serie de 50 de pacienți supuși endarterectomiei carotide interne, Haraszthy a

arătat că 44% dintre leziuni au fost pozitive pentru cel puțin unul dintre cei patru ADN-
uri bacteriene parodontale testate.

 Lucrările asociate confirmă aceste rezultate, dar există aproximativ tot atâtea studii
negative: Cairo a arătat că este imposibil să se identifice ADN-ul bacterian parodontal în
produsele de endarterectomie de la subiecți care au fost totuși pozitivi parodontal.
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Efectul indirect al infecțiilor parodontale asupra formării plăcii ateromatoase se

bazează pe producția abundentă de mediatori proinflamatori în parodonțiu,
mediatori care la rândul lor intră în circulație.

 Se știe astfel că pacienții cu boală parodontală au o creștere semnificativă a

citokinelor circulante considerate acum a fi markeri ai BCVi
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Se are în vedere o acțiune imunopatogenă mai complexă mediată de reacția la

proteinele de șoc termic (PSC).

 PSC exprimate pe membranele bacteriene sporesc răspunsul autoimun.

 Acestea pot fi exprimate de celulele endoteliale după diverse tensiuni și apoi devin
ținte pentru anticorpii anti-PSC, ceea ce duce la deteriorarea endotelială.
 BOALĂ PARODONTALĂ - BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

 Studiile intervenționale indică o reducere a riscului de BCVi sub efectul

tratamentului parodontal.

 Acestea sunt date importante pentru sănătatea publică și prevenirea

cardiovasculară.

 Medicul dentist, precum și specialiștii în cardiologie și parodontologie, ar trebui

să ia în considerare această combinație de boală parodontală / BCV, beneficiul
incontestabil al tratamentului parodontal pentru sănătatea orală a pacientului și
riscurile neglijabile implicate în tratament.