Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
excretor
CURS 1
Ultrafiltrareaglomerulară
Reabsorbția tubulară
Secretia tubulară*
Glomerulii renali au capacitatea de a filtra:
- de patru ori mai mult decat toata apa din organism
- de 15 ori mai mult decat lichidele extracelulare
- de 60 de ori mai mult decat volumul plasmatic
NEFRONUL
Unitatea morfofunctionala : 1-1,3 milioane
nefroni/rinichi
După vârsta de 40 ani nr lor scade cu 10% la 10 ani
Glomerulul (corpusculu) renal Malpighi si tubul renal
Macula densa (MD) AH segment descendent sub ţire (SSD) ⇒ coboară în
medular - segment ascendent subţire (SSA) şi gros (SGA)
⇒ revine în cortical Macula densa (MD) între AH şi TD -
componentă a aparatului juxta - glomerular; ;
- conţine celule specializate cu rol în mecanismul de
autoreglare a FG rol: controlul funcţiei nefronului
N. Corticali N. Juxtaglomerulari
Localizarea Extern cortical Intern cortical, aproape
de zona medulară
Glomeruli Mici Mari
Bucla Ansei Henle Scurtă, în partea sup a Lungă, în partea inf. A
cortexului cortexului
D-AA/D-AE AA > AE =2 (FG+) AA = AE =1 (FG-)
AE Capilare peritubulare Vasa recta *
Inervație simpatică Bogată Săracă
Concentația de renină Mare Apropape zero
Proporția 70-80% 20-30%
Funcția Reabsorbție și secreție Conentrare și diluare
urină
Rate de excreție urinară= rata de filtrare – rata de
reabsorptie + rata de secreție
Carl Friedrich Wilhelm Ludwig, (1816-1895).
MOLECULE
ORGANICE(mg/dl)
Proteine 5000-6000mg/dl 0-01
Glucoză 100 100
Uree 26 26
Ac. Uric 3 3
Creatinină 1.1 1.1
2. Caracteristicile particulelor
din plasmă*
Dimensiunea
Particule cu D mai mici < 8 nm
Circula liber în sânge nu legate de
proteine (50%Ca)-depozitare
Greutatea moleculară a solvitilor
Mare precum albumina –nu
Mica –da (ion, glucoză, H2O)etc
Incărcarea electrică a particulelor și MB – trec pozitivi
Primul semn al afectării membranei glomerulare este
Forma: Alungită(HB)/Rotundă(albumină)-fante
prezenta proteinelor în urină = sdr.nefrotice
3. Coeficientul de permeabilitate al capilarului
glomerular (Kf)
*Constanta de filtrare
Suprafața pe care se realizează procesul de filtrare , ind egala la om cu 1,2-1,5 m², pentru cei doi rinichi
Permeabilitatea membranei glomerulare
Coeficientul de filtrare (Kf) unitate de măsură a permeabilității unei membrane la apă.
Kf = minut-volumul de plasma filtrat prin membrană de o unitate din presiunea efectivă de filtrare
( 1mmHg presiune de filtrare)= 12,5ml/min
Mare – capilar cu permeabilitate mare
Cresterea permeabilitatii glomerulare pentru
Mică – capilar cu permeabilitate mică macromolecule are drept consecinta acumularea lor in
Inluențată de : celulele mezangiale → determina hipertrofia mezangiala
si scleroza renala
Numărul de nefroni funcționali
Grosimea membranei filtrante ; Podocitele pot deveni aplatizate si sa acopere complet
portiuni mai mari din membrana bazala, scazand suprafata de filtrare
Celulele mezangiale contractie scadere
3. Presiunea netă de filtrare
Patru forte primare hidrostatice si coloid-osmotice determina transferul lichidian
prin membrana capilara
Aceste forte sunt numite fortele Starling:
1) presiunea hidrostatica capilara (Pc) care tinde sa împinga lichidul prin
membrana capilara spre exterior;
2) presiunea hidrostatică a lichidului interstitial (Pif), care tinde sa împinga
lichidul prin membrana capilara spre interior (când Pif este pozitiva) si spre
exterior (când Pif este negativa);
3) presiunea coloid-osmotica a plasmei la nivel capilar, care tinde sa absoarbă
lichidului prin membrana capilara spre interior ;
4) presiunea coloid-osmotica a lichidului interstitial, care tinde sa absoarbă
lichidului prin membrana capilara sprePresiunea
exterior.osmotica exercitata de proteinele plasmatice
împiedica în mod normal pierderea semnificativa de
lichid din sânge în spatiul interstitial.
La nivel renal
3 mecanisme :
Autoreglare intrinsecă
Control neuronal
2 mecanisme :
Mecanism miogen
Feedback tubuloglomerular
Mecanism miogen
Creșterea presiunii arteriale ,
întinderea fibrelor musculare netede din peretele vascular,
rezistenţa apare în vasele preglomerulare, presiunea in vasel
e glomerulare rămânând nemodificată si FG se menține
constantă
crește raza vasului. Se activează canalele Na –Ca din
musculatura netedă vasculară → depolarizare cu influx de Ca
și stimularea contractiei.
apare doar în zona corticală
dispare în: condiții de efort fizic , febră,
Feedback tubulogromelurar
Controleaza atat FG, cat si FSR , dar in unele cazuri mentine RFG pe seama modificarii FSR (efect
crescut pe controlul RFG);-
protejează capilarul glomerular împotriva creșterilor de presiune de perfuzie;
Cand creste PA celulele macule dense din segmentul gros al AH sesizeaza o cresterea RFG ceea
ce va determina vasoconstrictia arteriolei aferente cu scaderea presiunii hidrostatice si ↓RFG.
Datorita co-transportului Na/K/2Cl din membrana apicala a maculei dense rezulta o reabsorbtie marcata
cu ↑ intracelulara a CL ;
proteine (cu numeroase sarcini negative libere) care atrag Na+ și după el vine si Cl- și asa
de Na si Cl sunt normale => nu mai apare mecanismul de reglare sau e mai scăzut decât
trebuie; sau poate duce chiar la vasodilatatie prin scaderea marcată a Na si Cl tubular
2. Controlul neuronal
Rinichiul :inervatie SNV ggl simpatic T12- L2 si parasimpatic N. Vag Efecte prin eliberare de
NA,A și DA în t. conj din jurul aa, ae si TCP
Nervii simpatici actioneaza asupra arteriolei aferente și arteriolei eferente și partial la
nivelul tubilor renali, cu efect redus asupra filtrarii glomerulare.
În condiții de repaus : Stimulare simpatica brusca, puternica are loc anuria. Daca stimularea persista,cateva
ore, PA creste suficient pentru a contracara efectele vasoconstrictiei simpatice. Cand
SNV este în repaus si FG se realizează prin mecanismul de autoreglare
autoreglarea este afectata are loc cresterea PA ce determina crestrea RFG.
In condiții de stess :
Eliberare de NA din SNS si A din medulosuprarenala determina vasoconstrictia aa,
reabsorbție de Na în TCP , creșterea secreției de renină si scăderea FG și diureza
Scăderea P de filtare secundara constrictie aa determina eliberarea de renină de la
nivelul aparatului juxtaglomerular cu vasoconstrictie pe ae TA
3. Controlul umoral
Mecanismul renină angiotensină
Renina este eliberată de celulele granulare din aparatul juxtaglomerula
sub influența următorilor factori :
TA, Volemiei, Na+ plasmatic , Na+urinar cu stimularea maculei densa ,
stimularea SNVS
3. Hormonii :
Glucocorticoizii - ↑ RFG prin ↓rezistentei vasculare la
nivelulelul arteriola aferenta;
Noradrenalina -↑ rezistenta vasculara la nivelul aa (mai
putin pe aa) cu ↓FPR dar nu modifica RFG → stimularea
simpatica creste liberarea de renina →↑ ATII si
↑reabsorbtia de Na
ADH → influenteaza RFG prin contractia celulelor
mezangiale;
PTH → ↓ Kf si ↓ RFG;
Glucagonul si STH -↑RFG;
Diureza presională
La valori ale PA de 75-160mmHg functioneaza mecanismul de autoreglare,
dar la creșteri acute cu 30-50% peste acestă valoare crește excretia de
apa si sare , efect numit diureza de presiune si natriureza de presiune :
Scade formarea de ATII şi scade reabsorbţiei de Na ;
creste PA in artera renala →creste presiunea hidrostatica glomerulara in capilarele
peritubulare( la nivelul vasa recta, mai ales) urmat apoi de crestrea presiuni
hidrostatice glomerulare interstiţiale şi determinarea retrodifuziunii Na in lumenul
tubular = scade reabsorbtia de Na si a apei si creste diureza;
X 1,73m2
valoarea obţinută se corectează la suprafaţa corporală ideală (Sc ideală = 1,73 m2)
In general cu cât creste valoarea cretininei plasmatice cu atat scade filtrarea glomerulara (8mg/dl ,
anuric, dializă)
Calculul se face pe baza formulei DuBois si DuBois:
Suprafata corporala = (G0.425 x I 0.725) x 0.007184
Unde greutatea este exprimata in Kg si Inaltimea in Cm.
Aprecierea funcției renale
- formule de estimare a RFG, printr-o singură determinare
plasmatică a concentraţiei de creatinină
Formula Cockcroft-Gault:
creatinina serică (mg/dl),vârsta, sexul şi greutatea corporală
RFG sex M = [140 – vârsta (ani)] x Greutatea (kg)] / (72 x PCr )
RFG sex F = [140 – vârsta (ani)] x Greutatea (kg) x 0,85] / (72 x PCr )
NU :
vârsta peste 40 de ani (RFG scade după vârsta de 40 ani cu 0,4 -1,2
ml/min/an)
în cazul femeilor însărcinate, a persoanelor cu caşexie severă sau obezitate
(RFG are o valoare falsă deoarece cantitatea de creatinină produsă depinde de
masa musculară)
Aprecierea funcției renale
- formule de estimare a RFG, printr-o singură determinare
plasmatică a concentraţiei de creatinină
2. metode indirecte :
A. principiul lui Fick : rinichiul extrage substanţa trasoare din plasmă, o elimină în urină și
cantitatea de trasor preluată în unitatea de timp se dozează și urină
trasor = orice substanţă ce se dizol!ă în plasmă, se elimină pe cale renală și care
îndeplinește următoarele condiţii:
să nu fie toxică
să poată fi măsurată în plasma arterială și !enoasă
să nu fie metabolizată, stocată sau produsă de rinichi
-să nu influenţeze circulaţia sanguină
B. gaze inerte radioactive
A. Principiul lui Fick
1.Fluxului plasmatic renal
Apreciează volumul de plasma ce traversează rinichii într-o unitate de timp cu
subst trasoare (acid paraaminohipuric sau diodrast = iodopiracet)
Cele două substanţe sunt filtrate prin glomerulul renal, coeficientul lor de
extracţie la concentraţii sanguine reduse fiind foarte mare(0.90 pt PAH și 0,85pt
iodopiracet )
Metodă:
dimineaţa, după evacuarea completă a vezicii urinare se administrează PAH intravenos
într-o doză unică, după care se determină concentraţia de PAH din urina recoltată pe un
interval de 20 de minute (UPAH), debitul urinar V (ml/min) din raportul volum urină (ml)
/ 20(min) şi concentraţia de PAH dintr -un eşantion de plasmă la recoltată după10
minute (PPAH) de la administrare .
Valoare normală:
FPR total la sexul M = 650 ± 150 ml/min
FPR total la sexul F = 600 ± 150 ml/min
Valoare clinică:
FPR scade în nefropatia tubulo –intertiţială, nefropatia mixtă şi în ischemia renală şi este
normal nefropatia glomerulară
A. Principiul lui Fick
2. Fluxul sanguin renal (FSR)
Reprezintă volumul de sânge care traversează rinichii în unitatea
de timp ; se determină cunoscând FPR total şi HT venos (%)
FSR = (FPRtotal x 100) / (1- Htvenos)
Valoare normală:
FSR la sexul M = 1200 ± 250 ml/min
FSR la sexul F = 980 ± 180 ml/min
A. Principiul lui Fick
3. Fracţia de filtrare (FF)
procentul din plasma filtrată transformată în urină
primară
Valoare normală:
FF = 20 ± 2 %
B. Gaze inerte radioactive
Metodă:
Inj: soluţie de Kr (Kripton) sau Xe (Xenon) în artera renală ce difuzează instantaneu
în întreg ţesutul renal
radiaţiile gama emise sunt măsurate cu detectoare de scintilaţie situate în dreptul rinichiului
se urmărește dispariţia radioactiviății din regiunea lombară (gazele din rinichi trec în circulaţie , nu se
recirculă)
curba de dispariţie a radioactivității dă indicii asupra fluxului sanguin renal: cu cât fluxul sanguin este
mai mare cu atât gazele dispar mai rapid din rinichi
3 situații:
1. Dacă CL substanței este egal cu CL inulinei,
substanța este doar filtrată și nu este reabsorbită sau
secretată;
2. Dacă Cl substanței este mai mic decât CL inulinei,
substanța a fost reabsorbită de tuburile nefronului;
3 dacă rata de eliminare a unei substanțe este mai
mare decât cea a inulinei, substanța a fost secretată
de tubulii nefronali
De reținut !
Rinichiul filtrează zilnic 180l lichid /zi
? Diferența 178.5l
FORMAREA URINII
a, in
functie de starea de
TCP: urina primara este izotona cu plasma;
AH ram descendent: la capatul lui, urina
este hipertona;
AH segmentul gros si TCD: urina devine
hipotona;
TC: urina este hipo/hipertona, in functie
de starea de hidratare a organismului.
Procesul de formare
a urinii
Ultrafiltrarea
glomerulară
Reabsorbția
Macula densa (MD) tubulară
Secretia tubulară
Procesul de formare
a urinii
Ultrafiltrarea
glomerulară
Reabsorbția
Macula densa (MD) tubulară
Secretia tubulară
Reabsorbția
tubulară
Economisirea substantelor
necesare organismului si care au
fost antrenate* prin filtrarea
glomerulară .
Trecerea unor constituenți din
urina primară în sânge prin
mecanisme activ sau pasiv
80% în tubul contort
proximal(reabsorbție
obligatorie :g,aa, sulfați, fosfați)
20% în tubul contort distal
(facultativ – concentrarea urinii)
Mecanisme de reabsorbție la nivel
tubular
Mecanismul paracelular, Mecanismul transcellular
printre celule, prin jonctiunile intercelul raspandit mai ales la nivelul nefronului
are care la nivelul tubului proximal si la distal unde jonctiunile intercelulare sunt
nivelul ramurii descendente a ansei slab permeabile, prin celula tubulara
Henle sunt foarte permeabile Depinde de :
Prin difuziune - pe baza unor gradiente, Liposolubilitate
cel mai adesea gradiente de
concentratie, substantele trec de la existenta unui sistem de transport, adica a u
concentratie mare in directia in care nei proteinetransmembranare care sa
circule, sa duca subst respectiva –
concentratia este mai mica, sau anumite
hidrosolubile
gradiente electrice,diferenta de
potential membranara poate favoriza
acest proces de transfer paracelular
Tipuri de transport la nivel tubular
Pasivă – fără consum de energie
Difuziunea , osmoza , difuziunea facilitată
Activă – cu consum de energie
Primară sunt implicate proteine membranare cu propietăți enzimatice ce
transportă ioni impotriva gradientului de concentație : pompe membranare
(Pompa Na+ATPază , pompa de protoni H+ ATPază) sunt reversibile
Secundară –sunt implicați transportori complecsi care cuplează doi gradienți
electrochimici diferiți,astfel încat energia eliberată prin transportul unei
molecule în sensul gradientului electrochimic și a celelilalte în sens invers :
cotransportori/cotransport
Simport – în același sens : Na+/glucoza. Na+/NH2
Antiport – în sens opus : Na+/H+, Na+/K+
formele
ic) aleacizilor si bazelor trec
Transportul activ
gradientul de pH serealizeaza
Pinocitoza este o varianta de transport activ, necesitand energie
pentrureabsorbtia moleculelor.T
Transportul pasiv:
depinde de diferenta de conc, cu cat diferenta de conc este mai mare cu atat fluxul de subst care trece
va fi mai mare fara sa existe, din acest punct de vedere o limitare a cantitatii de subst care se poate
reabsorbi la nivelultubului renal.
H20 care se reabsoarbe prin transfer paracelular, printre celule, pe baza gradientului de conc- presiunilor
de tip osmotic create de reabsorbtia Na, uree si in anumite segmente tubulare pt ionul de Cl avem
reabsorbtie pasiva.
Tubul contort proximal – situat în Capilar peritubular
corticala renală; vilozități ce
măresc suprafața de absorbție
Na Transport activ
NACL
Transport pasiv
CL
H2O
Glucoza
Aminoacizi
Vitamine C, B12
K
Ureea
Sulfați, Fosfați
Reabsorbție
tubulara – ansa Henle
Mecanism contracurent
Procesul de formare
a urinii
Ultrafiltrarea
glomerulară
Reabsorbția
tubulară
Secreția tubulară
Tubul contort distal
Secreție tubulară:
Procesul prin care anumite substanțe din sângele capilar trec în tubii nefronali
Anumite subst , de obicei subst toxice sau de care org nu are nevoie pot fi
eliminate prin urina cu un debit mai mare decat ar rezulta prin simplul proces
de filtrare glomerular
Se realizează prin mecanisme active (H+ ) și pasive(K+, bazele și acizii slabi) în
funcție de Ph sanguin
Se secretă amoniac, acid uric și creatinică , medic .
Tipuri de secreții
Secretia active
consuma energie si prezinta fenomenul de competitie
si prezinta fenomenul de limitare (proteina
transportor, gradient de concentrație)
Secretie acizii organici, endogeni: acizii biliari, acidul
oxalic, acidul uric care rezulta din metabolismul
proteic.
Secretia pasivă
H20- jonctiuni interceluarea atrage si alti compusi
De reținut !
REABSORBȚIE SECREȚIE
TUB CONTORT PROXIMAL
67% din Na - mecanism activ H+ în funcție de Ph organism
65% din H2O - difuziune Antiport cu Na+
70% K+ - activ- pomp. mb. ATP-eaze
99% din glucoză, aminoacizi –simport cu Na+
80% HCO3 – simport cu Na+
Cl - mecanism pasiv
ANSA HENLE
20% din Na+ si CL-
20% K+activ- pomp. mb. ATP-eaze
15%HCO3-simport cu Na+
H2O
TUBUL CONTORT DISTAL SI COLECTOR
12% Na+ depend. Aldosteron H+ în funcție de Ph organism , Antiport cu Na+
H2O dep de ADH K+ dep. de aldosteron
Cl- pasiv NH3 în funcție de H+
NH3 +H=NH4+NaCL= NH4Cl + Na+
Compoziția plasmei - urinii primare –
urina finală
SUBSTANTE PLASMA URINA PRIMARĂ URINA FINALĂ
IONI (mEq/L)
NA 142 142 o.83 99.4%
K 5 5 0.51 87.8%
CL 103 103 1 99.1%
HCO3 28 28 0.01 >99.9%
MOLECULE
ORGANICE(mg/
dl)
Proteine 5000-6000mg/dl 0-01 0
Glucoză 100 100 0 100%
Uree 26 26 13 50%
Creatinină 1.1 1.1 1.1 0%
REGLAREA REABSORBTIEI TUBULARE
REABSORBTIA Na
necesar 10 - 20 mEq/zi; consum 100 - 200 mEq/zi.
600 g de Na se filtreaza prin glomerul in 24 de ore,dar este reabsorbit activ pe toata lungimea nefronului cu
exceptia ramului descendent al AH.
Reabsorbtia are loc transcelular si paracelular
TCP 65% : Transportul activ primar de Na se produce in extremitatea bazala, in zona spatiilor
intercelulare laterale prin pompa 3Na/2K (expulzarea Na din celula tubulara se face laschimb cu K ce
patrunde in celula) ATP
Transportul activ secundar - co-transport Simport : Na/glucoza, Na/aminoacizi; Antiport: Na/H
AH 25% - segmentul ascendent reabsorbtie de Na prin transport paracelular pasiv datorita gradientului
osmotic
TCD și TC 10% Na dependent de hormoni(transcelular): la polul apical aldosteronul, polul bazalcorelat cu
echilibrul acido-bazic:ATP –aza
in alcaloza→ Na/K;-
in acidoza→ Na/H
REABSORBTIA K