Sunteți pe pagina 1din 23

IM PA C T UL

PRODUC Ț I E I Ș I
U R IL O R T E X T I L E
DEȘE
AS U P RA M E D I U L U I
INTRODUCERE
Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează
emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. 

Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la
o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă. Pentru a
reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea 
tranziției către economia circulară.
Consumul de apă
POLUAREA APEI
Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din
cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 


0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 


35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din
poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul
alimentar.
EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de


seră de la nivel mondial – mai mult decât 
toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017


au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.
S-a schimbat și modul în care oamenii
elimină hainele pe care nu le mai poartă:
acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la
gunoi.
Din 1996 și până în prezent, volumul
hainelor achiziționate în medie de o persoană
în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii
considerabile a prețurilor, care a redus, la
rândul ei, durata de viață a articolelor
vestimentare.
REDUCEREA DEȘEURILOR TEXTILE DIN UE

În februarie 2021 Parlamentul a adoptat o rezoluție cu privire la noul plan de acțiune pentru economia
circulară. Se solicită măsuri suplimentare pentru atingerea până în 2050 a unei economii complet circulare,
neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, sustenabile în ce privește impactul asupra mediului și fără
folosire de substanțe toxice. Noul plan ar mai trebui să includă și reguli mai stricte privind reciclarea și
obiective obligatorii privind consumul de materiale până în 2030.
La nivel naţional sunt constituite 6 grupe de deşeuri care se pot prelucra prin tehnologii clasice de filare-
ţesere şi prin tehnologii neconvenţionale (conform tabelului). Integrarea producţiei curate şi a valorificării
deşeurilor în Sistemul Managementului de Mediu (SMM) în scopul unei dezvoltări durabile în România este
prezentată în schema din figură.
SCHEMĂ GENERALĂ PRIVIND IMPACTUL PROCESELOR DE
PRELUCRARE A DEȘEURILOR TEXTILE ASUPRA MEDIULUI
A R E A U N U I
IMPLEMENT E
D E M A N A G E M E N T D
SISTE M L
ME D I U Î N C A D R U
I I I N D U S T R I A L E D E
ACTIV I T ĂȚ
I C A R E A S T I C L E I D E
F A B R
CO N S T R U C Ț I I
Schema bloc a procesului de fabricare a sticlei de construcții
ANALIZA INIŢIALĂ DE MEDIU

 Tipuri de poluanţi şi emisii

Emisiile din aer – cele mai reprezentative sunt CO2, NOx, SO2, pulberi, pulberi metalice, componenţi cloruraţi şi
fluoruri.
Efluenţii lichizi – apele uzate provenite de la fabricarea sticlei conţin: solide în suspensie, substanţe extractibile cu
eter de petrol, detergenţi sintetici.
Poluanţii din sol – poluanţii ce afecteaza solul sunt: Nichel; Crom; Plumb; Cadmiu; Fluor; Hidrocarburi din petrol.

Deşeuri solide – principalele deșeuri solide care rezultă din procesul de fabricare a sticlei sunt: ambalaje din material
plastic, ambalaje din hârtie şi carton, lemn sticlă, tablă, cărămizi refractare, fontă.
CONVERSIA SCORURILOR DE MEDIU
ÎN CATEGORII
LISTA ASPECTELOR DE MEDIU ÎN CONDIȚII DE
NORMALITATE (N) ȘI ANORMALITATE (A)
IMPACTUL DE MEDIU INDUS DE
SCORURILE DE MEDIU
OBIECTIVE ŞI ŢINTE DE MEDIU

S-ar putea să vă placă și