Topirea calotelor glaciare

De Matei Jgheban
Fapte ale topirii calotelor glaciare
 Ghetarii si calotele glaciare ocupa 10% din suprafata totala a Pamantului si
contin aproape 70% din totalul resurselor de apa dulce. Acum circa 250.000
de ani ghetarii si calotele glaciare ocupau chiar si 30% din suprafata totala a
Terrei, cea mai mare parte a Americii de Nord, nordul Europei si al Asei se
aflau acoperite de ghetari. In prezent gheata si zapada de pe inaltele lanturi
muntoase incep sa dispara datorita schimbarilor climate produse, efectul
acestor topiri avand efecte secundare negative precum: cresterea riscului de
inundatie, cresterea nivelului Oceanului Planetar (scufundarea insulelor
situate la altitudini mici) si reducerea cantitatii de apa potabila necesara
omenirii.
Ce este calota glaciara?
Calotă glaciară, sau Inlandsis, reprezintă masa de gheata care acoperă
porțiunile mari în regiunile polare sau părțile superioare ale muntilor înalți, și
depășește suprafața de 50.000 km2 (19.000 sq mi) astfel, cunoscut și sub
numele de ghețar continental
 Odata cu cresterea globala a temperaturii, topirea ghetarilor si a
calotei glaciare a inceput sa se produca intr-un ritm alert, dupa anul
1960 pierzandu-se 4000 km3 de apa, un volum mai mare decat al
fluviilor Yangtze, Orinoco, Congo si Nil impreuna. Dupa anul 1990 s-a
inregistrat o pierdere de apa de cel putin doua ori mai mare, iar in
viitor se preconizeaza disparitia a cel putin un sfert din cei 160.000
de ghetari aflati in muntii inalti din zonele polare. Acest procentaj va
creste pana la 50% pana in anul 2100, ceea ce va duce la un deficit
foarte mare de apa potabila.
Dacă cantitatea de carbon din atmosfera s-ar mări atât de mult încât
să provoace topirea în totalitate a calotelor glaciare, atunci creșterea
nivelului oceanelor ar fi, probabil, una din consecinţele cele mai
puţin îngrijorătoare, în condiţiile în care temperatura medie a
planetei este prevăzută să ajungă la aproximativ 26,6 grade Celsius,
faţă de 14,4 grade Celsius cât este în prezent. Această consecinţă ar
afecta grav viata de pe Pământ.
Consecințe
: Consecințele pentru Europa:

Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură,
incendii forestiere și secetă.
 Zona mediteraneeană devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în
fața secetei și a incendiilor forestiere.
 Nordul Europei devine considerabil mai umed și este posibil ca inundațiile pe
perioada iernii să devină un fenomen obișnuit.
 Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5 europeni, sunt afectate de
valuri de căldură, inundații sau creșterea nivelului mărilor, și adesea nu
dispun de mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbărilor
climatice.
 -Locuitorii multor țări în curs de dezvoltare sărace sunt printre cei mai
afectați. Pe lângă faptul că viața lor depinde deseori într-o măsură foarte
mare de mediul natural , ei au și cele mai puține resurse care le-ar putea
permite să facă față schimbărilor climatice.
-Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor
specii de plante și animale este amenințată.
 -Multe specii terestre, de apă dulce și marine au migrat deja. Unele specii de
plante și animale riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor
continua să crească necontrolat.
 Economie si societate:
Daunele cauzate bunurilor imobile și infrastructurii, dar și sănătății umane
antrenează costuri ridicate pentru societate și economie.
 În perioada 1980-2011, au fost afectate de inundații peste 5,5 milioane de
persoane, iar pierderile economice directe rezultate au fost de peste 90 de
miliarde de euro.
 Sectoarele care depind mult de temperatură și precipitații, cum ar
fi agricultura, silvicultura, energia și turismul, sunt în mod special afectate.
Efecte ale topirii calotei glaciare:
 În anul 2015 NASA a anunţat că nivelul oceanelor Pământului creşte mai
repede decât s-a anticipat, agenţia americană estimând o creştere de cel
puțin 90 cm a nivelului oceanelor în deceniile următoare.
 În consecinţă, milioane de oameni din întreaga lume ar urma să fie evacuaţi
din calea apelor. Dacă această tendință va continua, provocând topirea în
totalitate a ghețarilor şi a calotelor polare, atunci se prevede că nivelul
oceanelor va creşte cu 65,8 m.
 Numeroase insule mici şi chiar oraşe, cum ar fi Veneția, vor dispărea cu
rapiditate, deşi, la o primă vedere, planeta nu ar arăta foarte diferit faţă de
cum este în prezent.
Cu toate acestea, la o analiză mai atentă putem constata că orașe mari,
precum Calcutta și Shanghai, vor fi acoperite de ocean cu totul, populația
totală a acestor oraşe fiind de aproape 19 milioane de locuitori.

Delta Dunarii va disparea, la fel si bucati insemnate din statiunile de pe

Litoral – de pilda, partea de nord a statiunii Mamaia.
 Tulcea, Braila si Galati vor fi aproape insule in mijlocul unor lacuri si mlastini
iar Insula Mare a Brailei se va transforma intr-un urias lac.

Cum putem împiedica topirea calotei glaciare?

 Cercetătorii au găsit o soluție pentru a preveni topirea ghețarilor, împrăștiind

milioane de „mărgele” de sticlă pe suprafața lor.

Aceste „mărgele” de sticlă ar ajuta la întârzierea topirii ghețarilor. Ele

reflectă lumina de la soare și astfel încetinesc procesul cauzat de încălzirea
globală, au explicat specialiștii

O companie de cercetare, denumită Ice911, a început deja să arunce

milioanele de „mărgele” pe suprafața ghețarilor. Ele sunt compuse din dioxid
de siliciu, care are proprietăți refractare.
 Inițial, cercetătorii au început să testeze inovația în Alaska, iar rezultatele
sunt vizibile. Tot cercetătorii au mai adăugat că materialul din care sunt
făcute aceste „mărgele” nu este dăunător mediului.
 Potrivit unui raport publicat de Uniunea Geofizică Americană, s-a observat o
scădere a temperaturii aerului cu 1.5 grade și a mării cu aproape 3 grade. De
asemenea, stratul gheții a crescut cu aproape 50 de centimentri.

Deși această soluție pare una ieftină, cercetătorii au estimate costurile la

aproape 5 miliarde de dolari. De asemenea, locuitorii din Alaska nu sunt
convinși că va avea rezultate pe termen lung.

Această inițiativă a venit ca soluție după ce în această vară, aproape 90% din
ghețarii Groenlandei s-au topit.
Sublimarea:
 Ce este - Sublimarea este procesul de transformare directă de la
starea solidă la starea gazoasă, fără a trece printr-o fază lichidă. Este
o tranziție fazică endotermică care apare la temperaturi și presiuni
sub punctul triplu al unei substanțe, temperatură și presiune în care
coexistă cele trei faze .

La temperaturi sub punctul triplu, o scădere a presiunii va duce la o

tranziție de fază, direct de la solidul la gaz. De asemenea, la presiuni
sub presiunea triplului punct, o creștere a temperaturii va avea ca
rezultat un solid devenind gaz fără a trece prin regiunea lichidă.
 Exemple se sublimare:

1) Gheata uscata
 Gheață uscată sau CO2 solidul este cel mai reprezentativ exemplu de sublimare. Se
numește uscat pentru că nu lasă urmă de umezeală, este frig și degajă fumul alb
care a fost folosit atât de mult în piese.
 De îndată ce este fabricat (la -78,5 ° C) începe să se sublimeze la orice
temperatură; expune-l la soare pentru ca acesta să fie sublim imediat.

2) Cofeina

Cofeina extrasă din ceai sau boabe de cafea poate fi purificată dacă este încălzită la
160 ° C, deoarece, în loc să se topească, se sublimează deodată. Această metodă
este utilizată pentru purificarea probelor de cofeină, deși o parte din conținutul său
se pierde dacă vaporii scapă.

3) Teobromina
 La fel ca și cofeina, teobromina, dar provenită din bomboane de ciocolată sau
boabe de cacao, este purificată prin sublimare la 290 ° C odată extrasă. Procesul
este facilitat prin aplicarea vidului.
Dispozitive care functioneaza cu sublimare:
 1) Imprimantele de sublimare uscată utilizează procesul de sublimare pentru
a imprima imagini de calitate foto. Procesul începe atunci când există filme
speciale care conțin pigmenți solizi care, atunci când sunt încălziți, se
sublimează și sunt recucerați ulterior.

2) Sublimarea este, de asemenea, utilizată pentru a imprima imagini pe

obiecte sau suprafețe din poliester sau polietilenă. O imagine realizată cu
pigmenți solizi sublimabili este încălzită pe obiect pentru a o imprima
permanent pe el. Căldura aplicată ajută, de asemenea, la deschiderea porilor
materialului, astfel încât gazele colorate să treacă prin ele.
Exemple de desublimare:
 -Uneori, în nopţile geroase,dar senine de iarnă, apar flori de gheaţă pe
geamuri, deşi nu a plouat, şi nici nu a nins!

-In plus, pe parbrizele maşinilor, sau ramurile copacilor, apare

chichiura(particule solide de gheaţă) .

Prin Desublimare, un corp cedează căldura pe care a absorbit-o la sublimare.

-Ai observat că într-un congelator gol, după un timp apare gheaţă?

Explicaţia: Vaporii de apa din aer desublimeaza transformându-se în mici
particule de gheaţă .