Batagui Gheorghe Alin-Judetul Valcea

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AGRONOMIE
MASTER : MACPA I
POTENTIALUL AGROTURISTIC AL JUDEȚULUI

VALCEA ÎN CONTEXT REGIONAL ȘI NAȚIONAL
Cuprins
 Introducere
o Climă,
o Relief,
o Căi de acces,
o Așezare geografică,
o Obiective turistice.
 Calcul indicatori
 Concluzii
 Bibliografie
JUDETUL VALCEA- DATE GENERALE
 Județul Vâlcea este o unitate administrativă situată în
sudul României. Județul Vâlcea se întinde pe o suprafață de
5.765 km² și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la
nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul
Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-
vest. Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din
punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2
municipii, 9 orașe și 78 de comune
CLIMA JUDETULUI VALCEA
 Clima acestei zone este rezultatul interacţiunilor dintre factorii genetici-radiativi şi
dinamici - pe de o parte, şi factorii fizico-geografici şi antropici, pe de altǎ parte.
Climatul este determinat şi de poziţia oraşului, favorizată de adăpostul orografic al
Carpaţilor Meridionali şi efectul de fõhn dinspre Munţii Căpăţânii şi Făgăraş. La
acestea, se adaugă şi influenţa culoarului Oltului, care, uneori, reprezintă o
discontinuitate climatică între est şi vest. Fenomenele specifice iernii sunt moderate,
ceea ce justifică expresia de „climat de adăpost”, atribuită teritoriului oraşului
Râmnicu-Vâlcea. În strânsă dependenţǎ de valorile coeficientului de transparenţǎ a
atmosferei, radiaţia totalǎ directǎ poate atinge valori maxime de peste 1,4 cal/cm2/minut
– vara, şi de 1,1 cal/cm2/minut, iarna.
 Vara, în lunile iulie-august, când atmosfera este predominant transparentǎ, sumele
lunare ale radiaţiei directe ajung la 10 kcal/m2, în timp ce iarna, când coeficientul de
transparenţǎ al atmosferei scade, sumele lunare ale radiaţiei directe ating valori de mai
puţin de o calorie pe cm2. Un rol deosebit, îl are şi radiaţia difuzǎ care se intensificǎ în
cazul creşterii opacitǎţii atmosferei.
 Dintre formaţiunile barice care au un rol important asupra zonei în care se aflǎ oraşul
Râmnicu-Vâlcea, se pot menţiona: Anticiclonul Azorelor, Depresiunea barică
islandeză, Anticiclonul siberian si Depresiunea mediteraniană. Regimul precipitaţiilor
este determinat, în cea mai mare parte, de interacţiunea dintre aceste câmpuri barice.
O influenţă deosebită, o au Carpaţii Meridionali, situaţi în nordul regiunii, care
constituie o barieră în calea maselor de aer provenit din zona bazinelor oceanice.
RELIEFUL JUDETULUI VALCEA
 Relief variat (c. 33% munţi, c. 45% dealuri piemontane, c. 20% dealuri şi depresiuni subcarpatice şi
c. 2% lunci), marcat de pronunţate fragmentări, dispus în trepte de la N la S, sub forma unor fâşii
orientate E–V, pe o diferenţă de nivel de 2 274 m (rezultată între vf. Ciortea de 2 426 m, alt. max. a
jud. Vâlcea, şi lunca Oltului, aflată la 152 m alt. în aval de Drăgăşani). Diversitatea formelor de
relief vâlcene se datorează prezenţei unor sectoare ale marilor unităţi fizico-geografice (Carpaţii
Meridionali, Subcarpaţii Getici, Piem. Getic), care au o alcătuire geologică foarte complexă (cu roci
dintre cele mai vechi, cristaline, şi până la cele mai tinere, cuaternare), precum şi o îndelungată şi
complicată evoluţie impusă de agenţii modelatori ai scoarţei terestre. Zona montană, parte
integrantă a Carpaţilor Meridionali, ocupă treimea nordică a jud. Vâlcea, fiind extinsă sub forma a
două culmi paralele, orientate E–V, separate de Depr. Loviştea. Culmea nordică, împărţită cu
judeţele învecinate (Alba, Sibiu, Argeş) este reprezentată de creasta pr. a M-ţilor Lotru şi de partea
vestică a M-ţilor Făgăraş, separate de Valea Oltului prin defileul de la Turnu Roşu.
 În acest sector montan se întâlnesc înălţimile cele mai mari ale jud. Vâlcea, marcate prin vârfurile Ciortea (2 426
m, alt. max. vâlceană), Suru (2 283 m), Sterpu (2 142 m), Clăbucet (2 054 m), Ştefleşti (2 242 m) ş.a. Şirul
munţilor aflaţi la S este la fel de bine individualizat ca şi cel nordic, dar prezintă înălţimi mai mici, culmi domoale
şi suprafeţe de eroziune bine conservate (Borăscu 1 800–2 000 m alt., Râu Şes 1 300–1 700 m şi Gornoviţa 900–1
000 m). În cadrul acestei laturi sudice se află Masivul Cozia (1 668 m), pe stg. Oltului, M-ţii Căpăţânii, pe dr.
Oltului, dominaţi de vârfurile Preota (1 954 m), Buila (1 849 m), Ursu (2 124 m), continuaţi spre V cu prelungirile
estice ale M-ţilor Parâng (vf. Păpuşa, 2 136 m, vf. Mohoru, 2 337 m). Extremitatea de V a celor două şiruri
paralele de munţi este închisă de un segment al culmii ce face legătura între M-ţii Şureanu (în N) şi Parâng (în S),
respectiv între Poiana Muierii (1 888 m) în N şi vf. Coasta lui Rus (2 306 m) în S. Regiunea subcarpatică, extinsă
în partea centrală a jud. Vâlcea şi la S de zona montană, reprezintă o treaptă intermediară de relief, aparţinând
Subcarpaţilor Vâlcii şi Depr. subcarpatice oltene, constituită dintr-o asociaţie de dealuri subcarpatice (Cârligele,
Robaia, Manga, Purcăretu, Vâlsăneşti, Măgura Slătioarei, Dealu Negru ş.a.) în alternanţă cu bazinete depresionare
intracolinare (Păuşeşti-Măglaşi, Suseni-Smeurătu, Buneşti, Govora, Horezu, Jiblea ş.a.). Partea central-sudică a
jud. Vâlcea este ocupată de extremitatea de E a Piem. Olteţului şi de cea NV a Piem. Cotmeana, în care apele au
săpat văi adânci.
CAI DE ACCES
 Cai de acces:
 - Rutiere -DN7 Arad - Sibiu - Ramnicu Valcea - Pitesti - Bucuresti; DN7A
Petrosani - Pasul Groapa Seaca 1575m - Obarsia Lotrului - Brezoi (DN7);
DN67c Novaci (GJ) - pasul Urdele 2228m - Obarsia Lotrului (VL) -Pasul
Tartarau 1670m - Oasa (AB) - Sebes (AB); DN67 Ramnicu Valcea -
Targu Jiu; DN67B Targu Jiu - Dragasani - Pitesti;DN73c Ramnicu -
Valcea - curtea de Arges; DN65c Sirineasa (Ramnicu Valcea) - craiova
 Linia ferata -Podu Olt (SB) - Ramnicu Valcea - Piatra Olt (OT);
 Aeroport -Nu.
ASEZARE GEOGRAFICA
 Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți,
dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de
defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între
masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub
numele de Țara Loviștei.
 Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între
400–800 m.
 Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți din care cel mai
important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape
toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu,
Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu
Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru
hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.
OBIECTIVE TURISTICE
 Prin poziţia sa geografică, în partea central-sudică a ţării, pe una dintre cele mai frecventate şi mai atractive reţele
rutiere ale României (renumita vale a Oltului, cu defileul său de mare frumuseţe peisagistică), jud.
Vâlcea beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe, cu un valoros potenţial, în cadrul căreia se
îmbină armonios formele variate de relief cu prezenţa numeroaselor obiective istorice, monahale, arhitectonice,
balneoclimaterice, etno-folclorice etc., ceea ce face ca această regiune să fie mult frecventată de turiştii români şi
străini, aflaţi la odihnă sau în tranzit. Ţinutul de munte, cu peisajul lui specific (creste ascuţite, cu multe puncte
de belvedere, lacuri glaciare, păşuni împânzite de turme de oi, păduri răcoroase, ape repezi şi limpezi, linişte, aer
curat etc.), oferă o atractivitate turistică irezistibilă, conturată în special în zona văii superioare a Lotrului, în jurul
lacului Vidra, în perimetrul staţiunii climaterice Voineasa, a rezervaţiei forestiere Latoriţa (690 ha), M-ţilor
Cozia, Vânturariţa-Buila ş.a., care se încadrează într-o zonă cu profil turistic propriu-zis, de odihnă şi recreere,
sanatorial, pentru sporturi nautice şi de iarnă etc. Frumoasa depresiune „Ţara Loviştei” este leagănul multor
vestigii romane şi al primelor organizări teritoriale în sec. 13.
 Perimetrul subcarpatic, cu tot ansamblul peisagistic, caracteristic contactului dintre munţi şi dealuri, se
conturează ca o regiune cu potenţial turistic ridicat determinat de prezenţa unor renumite staţiuni
balneoclimaterice (Băile Olăneşti, Băile Govora, Costeşti ş.a.), a unor complexe monahale (Arnota, Bistriţa,
Mănăstirea dintr-un lemn, Hurez), integrate în circuitul naţional cu numele de Nordul Olteniei, centre de
ceramică, de covoare, ţesături şi cusături populare (Horezu, Bărbăteşti, Slătioara, Vaideeni ş.a.), localităţi cu case
vechi, între care se evidenţiază culele de la Măldăreşti ş.a. Un loc aparte îl ocupă aria turistică a văii Oltului, cu
un flux turistic de tranzit foarte accentuat, remarcabilă atât prin ineditul aspectului peisagistic, cât şi prin prezenţa
staţiunilor balneoclimaterice Călimăneşti–Căciulata, a complexelor monahale Cozia, Cornetu şi Govora şi mai
ales de existenţa în această zonă a municipiului Râmnicu Vâlcea, reşed. jud. Vâlcea, cu toate obiectivele lui
turistice, un adevărat centru polarizator central. În apropiere de Râmnicu Vâlcea, în localit. componentă Feţeni,
pe valea râului Stăncioi se află o interesantă rezervaţie geologică şi geomorfologică, extinsă pe 12 ha, cunoscută
sub numele de „Piramidele de pământ” de la Stăncioi
Tabelul 1 (1.4 -TUR 101D)
Structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Nr. Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2021 Pondere

crt. primire turistica județe UM: Număr %
1 Total TOTAL 9146 100

2 - Regiunea SUD-VEST OLTENIA 666 7,28
3 - Valcea 288 3,15
4 Hoteluri TOTAL 1583 17,3
6 - Valcea 50 0,54
7 Hosteluri TOTAL 332 3,63
9 - Valcea 8 0,09
10 Hoteluri apartament TOTAL 23 0,25
11 Moteluri TOTAL 215 2,35
13 - Valcea 9 0,1
14 Hanuri TOTAL 3 0,03
15 Vile turistice TOTAL 752 0,08
17 - Valcea 36 0,39
18 Cabane turistice TOTAL 222 2,43
20 - Valcea 5 0,05
21 Bungalouri TOTAL 503 5,5
23 Sate de vacanta TOTAL 8 0,09
25 Campinguri TOTAL 67 0,73
27 Popasuri turistice TOTAL 35 0,38
29 Căsuțe turistice TOTAL 112 1,22
31 Tabere de elevi si preșcolari TOTAL 52 0,57
33 Pensiuni turistice TOTAL 1745 19,08
35 - Valcea 3 0,03
36 Pensiuni agroturistice TOTAL 3460 37,83
38 - Valcea 83 0,91
Spatii de cazare de pe navele
39 TOTAL 25 0,27
fluviale si maritime
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica,
Nr. Anul 2019 Pondere
Tipuri de structuri de primire turistica Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
crt. UM: Locuri %
1 Total TOTAL 364507 100
3 - Valcea 12207 3,35
4 Hoteluri TOTAL 197706 54,24
6 - Valcea 6917 1,9
7 Hosteluri TOTAL 14184 3,89
9 - Valcea 359 0,09
10 Hoteluri apartament TOTAL 2557 0,70
11 Moteluri TOTAL 8779 2,4
13 - Valcea 352 0,1
14 Hanuri TOTAL 80 0,02
15 Vile turistice TOTAL 17325 4,75
17 - Valcea 673 0,18
18 Cabane turistice TOTAL 6356 1,74
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 263 0,07
- Valcea 105 0,29
Bungalouri TOTAL 3938 1,08
Sate de vacanta TOTAL 375 0,1
Campinguri TOTAL 10636 2,92
Popasuri turistice TOTAL 1649 0,45
Căsuțe turistice TOTAL 3122 0,86
Tabere de elevi si preșcolari TOTAL 5804 1,59
Pensiuni turistice TOTAL 35387 9,71
- Valcea 1569 0,43
Pensiuni agroturistice TOTAL 55778 15,3
- Valcea 1265 0,34
Spatii de cazare de pe navele
TOTAL 831 0,23
fluviale si maritime
Tabelul 3 (1.16 -TUR 104B)
Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistica, pe tipuri de
structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe
N r. Tipuri de structuri de primire Macroregiuni, regiuni de dezvoltare Anul 2020 Pondere
crt. Tipuri de turiști
turistica si județe UM: Număr persoane %
1 Total Total TOTAL 6398642 100
2 - - Regiunea SUD-VEST OLTENIA 470395 7,35
3 - - Valcea 243002 3,8
4 - Romani TOTAL 5944775 92,91
6 - - Valcea 240056 3,75
7 Hoteluri Total TOTAL 4116681 64,36
9 - - Valcea 162441 2,54
10 - Romani TOTAL 3718991 58,12
12 - - Valcea 159798 2,5
13 Hosteluri Total TOTAL 175049 2,74
15 - - Dolj 6068
16 - Romani TOTAL 128159
17 - - Regiunea SUD-VEST OLTENIA 17289
18 - - Dolj 5760
19 Hoteluri apartament Total TOTAL 9240
21 Moteluri Total TOTAL 242522
23 - - Dolj 7469
26 - - Dolj 6839
27 Hanuri Total TOTAL 643
29 Vile turistice Total TOTAL 242187
31 - - Dolj 1562
34 - - Dolj 1040
35 Cabane turistice Total TOTAL 94888
37 - - Dolj 62
40 - - Dolj 52
41 Bungalouri Total TOTAL 16393
45 Sate de vacanta Total TOTAL 5810
49 Campinguri Total TOTAL 42879
- Romani TOTAL 35032
- - Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2217
Popasuri turistice Total TOTAL 12987
Casute turistice Total TOTAL 9580
- Romani TOTAL 9179
Tabere de elevi si prescolari Total TOTAL 48117
Pensiuni turistice Total TOTAL 653464
- - Dolj 5389
- - Dolj 5045
Pensiuni agroturistice Total TOTAL 501746
- - Dolj 8923
- - Dolj 8535
Spatii de cazare de pe navele fluviale si
Total TOTAL 6200
maritime
- Romani TOTAL 578
Înnoptări in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turiști,
Nr. Pondere
Tipuri de structuri de primire turistica Tipuri de turiști Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe UM: Număr
crt. %
1 Total Romani TOTAL 15884817 100
3 - - Dolj 114497
4 Hoteluri Romani TOTAL 12084074
6 - - Dolj 68107
7 Hosteluri Romani TOTAL 313369
9 - - Dolj 11559
10 Hoteluri apartament Romani TOTAL 16754
11 Moteluri Romani TOTAL 362336
13 - - Dolj 12816
14 Hanuri Romani TOTAL 790
15 Vile turistice Romani TOTAL 577729
17 - - Dolj 1834
18 Cabane turistice Romani TOTAL 155984
20 - - Dolj 87
21 Bungalouri Romani TOTAL 37295
23 Sate de vacanta Romani TOTAL 16780
25 Campinguri Romani TOTAL 105700
27 Popasuri turistice Romani TOTAL 30421
29 Căsuțe turistice Romani TOTAL 24879
30
Tabere de elevi si preșcolari Romani TOTAL 194322
32 Pensiuni turistice Romani TOTAL 1053187
34 - - Dolj 8506
35
Pensiuni agroturistice Romani TOTAL 910133
37 - - Dolj 11588
38
Spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime Romani TOTAL 1064

Batagui Gheorghe Alin-Judetul Valcea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Batagui Gheorghe Alin-Judetul Valcea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

POTENTIALUL AGROTURISTIC AL JUDEȚULUI

Nr. Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2021 Pondere

1 Total TOTAL 9146 100

S-ar putea să vă placă și