Sunteți pe pagina 1din 53

INFECŢIILE

NOSOCOMIALE
• infecţie intraspitalicească (în
spital)
• infecţie interioară (în instituţie)
• infecţie iatrogenă (prin act
medical)
• infecţia nosocomială * =
nosokomeion (Gr.: nosos =
boală), komeo = a avea grijă)
1
INFECŢIILE NOSOCOMIALE (abr. IN)
DEFINIŢIE
• Patologia infecţioasă câştigată de o
persoană în urma suportării asistenţei
medicale, în cursul spitalizării sau în
condiţii de ambulator, patologie care nu
este în incubaţie sau manifestă în
momentul respective.
• Infecţiile câştigate de personalul medico-
sanitar în urma acordării asistenţei
medicale.
• Infecţiile câştigate de nou-născut în urma
trecerii prin canalul genital matern.
2
INFECŢIILE NOSOCOMIALE (abr. IN)

NU SUNT IN:
• Infecţiile transmise transplacentar:
sifilisul congenital, rubeola
congenitală, toxoplasmoza.
• Extinderea infecţiei prezente în
momentul internării: varicela în
evoluţie.
• Complicaţia unei infecţii prezente la
internare: encefalita rujeolică la un
pacient internat cu rujeolă.
3
INFECŢIILE ASOCIATE
ÎNGRIJIRILOR MEDICALE
– manifestări localizate sau sistemice
care apar ca urmare a prezentei unui
agent infectios sau factorilor de
agresiune (toxine) produse de acesta.
– este necesara demonstrarea
faptului ca infectia nu a fost
prezenta sau in incubatie la
momentul prezentarii in serviciul de
asistenta medicala. 4
Nu sunt infectii
» Colonizarea - prezenta de
microorganisme pe piele, mucoase,
plagi deschise, excretii sau secretii
care nu demonstreaza prezenta de
semne clinice sau simptome.

» Inflamatia - raspunsul tisular la


agresiune sau stimul neinfectios
(chimic).
5
Infecţii asociate ingrijirilor medicale (abr. IAIM)

•ECDC estimeaza ca 4 131 000 pacienti sunt


afectati anual de aprox. 4 544 100 episoade de
IAIM in Europa.

•Se estimează că anual circa 50 000 de decese ar fi


atribuibile acestor infecţii în ţările UE.

• Un pacient din 10 internaţi într-un spital din UE


face o astfel de infecţie.

• Rezistenţa antimicrobiană şi IAAM constituie o


problemă majoră în epidemiologia bolilor
infecţioase din UE, cu perspective deprimante în
viitor. 6
Infecţii asociate ingrijirilor
medicale
• In foarte multe servicii medicale, de la
spitale la serviciile de ingrijire in
ambulator sau de lunga durata infectiile
asociate ingrijirilor medicale sunt
necunoscute /”ascunse” o problema pe
care nici un sistem sau institutie
medicala nu a rezolvat-o.
• Supravegherea IAIM este complexa si
necesita criterii standardizate, metode
diagnostice si expertiza interpretarii
rezultatelor.
IMPORTANŢA INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE
medicală / clinică (individuală)
epidemiologică (populaţională)
economico-socială

8
IMPORTANŢA INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE

9
Epidemiologia IN
Factorii etiologici (determinanţi, cauzali)
 Microorganisme patogene sau oportuniste
Factorii epidemiologici principali (primari, obligatorii)
Izvorul / rezervorul de infecţie
Căile de transmitere ale agentului infecţios
Receptivitatea colectivă
Factorii epidemiologici secundari (de mediu)
Naturali
Economico-sociali
Biologici

10
Factorii epidemiologici primari
Factor
cauzal
infecţios

Izvor de Organism
infecţie - Mod de transmitere receptiv
Cale de Poarta de
eliminare intrare

11
Alte rezervoare de infecţie şi căi
posibile de transmitere
• apa: de spălat, din vaze de flori, din aparatura medico-
chirurgicală
• aerul: consecinţa prezenţei umane
– contaminarea aerului proporţională cu densitatea,
caracteristicile şi durata prezenţei umane;

• Medicamente contaminate
• Lenjerie
• Deşeuri
• Materiale medicale

12
Mâna murdară !!!!!!!!!
Aer Sânge

Apă Transmiterea Obiecte

Elemente de
mediu Instrumentar

13
Receptivitate/susceptibilitate
Depinde de:
Rezistenţa antiinfecţioasă individuală
- specifică: imunitatea
- nespecifică (ex. integritatea morfologică şi
funcţională a tegumentelor şi mucoaselor)
Toate condiţiile de imunosupresie tranzitorie sau de
durată:
– Boli cronice
– Infecţia cu HIV
– Stări critice cu susţinere prelungită
Imunosupresia de vârstă înaintată sau imaturitatea
imunologică la nou-născut
14
Clase de risc pentru IN
Nivel de risc Particularitatile Caracteristicile
pacientilor interventiei
REDUS Imunocompetenti Neinvaziva
Fara patologie Fara expunere la
asociata produse biologice
MEDIU Infectii preexistente Proceduri invazive:
Factori de risc cateter venos
individuali: varsta, periferic, sonda
boli asociate urinara
Expunere la
produse biologice
CRESCUT Imunodeficienta Interventii
Factori de risc: chirurgicale
politraumatizați, Proceduri invazive-
transplantati cateter venos
central
Intubare traheala
Factorii epidemiologici secundari
economico - sociali
• acte medicale (intervenţii) invazive diagnostice sau
terapeutice (transplant de organ, implante,
cateterisme)
• utilizarea frecventă a chimioterapiei antiinfecţioase
• durata mare de spitalizare
• spitale monopavilionare, circuite nefuncţionale
• personal numeros şi nivelul de pregătire
profesională
• lipsuri materiale: dezinfectante, materiale sanitare,
materiale de unică folosinţă.
Riscul de apariţie al IN după tipul de serviciu medical
• ATI • Pediatrie • Maternitate • Chirurgie • 16
Particularităţi actuale ale IN
Etiologie: agenţi antiinfecţioşi – selectarea
tulpinilor rezistente şi multirezistente
– S. aureus meticilino-rezistent
– Enterococii rezistenţi la Vancomicină
– P. aeruginosa, Klebsiella şi Enterobacter, cu
rezistenţă la quinolone şi cefalosporine.
Transmitere: intervenţii parenterale /
chirurgicale
Receptivitate: pacienţi cu imunosupresii:
– tratamente, transplante, grefe
– pandemia SIDA
17
18
SUPRAVEGHEREA
 definiţie: culegerea sistematică de date
referitoare la o stare de sănătate, prelucrarea,
analiza, interpretarea şi arhivarea datelor,
comunicarea rezultatelor către cei care le-au
furnizat şi către cei implicaţi în rezolvarea
problemei de sănătate supravegheată.
 scop: depistarea precoce a potenţialului de
îmbolnăvire sau a îmbolnăvirii, prevenirea,
combaterea.
 conţinut: informare descriptivă, tendinţe de
evoluţie, indicatori de sănătate,
retroinformare.
19
Supravegherea IAIM
• Dificilă

• Probleme:
• standardizare
• complianţa/acordul raportării.

• Laborioasă, deoarece necesită:


• culegere de date privind factorii de risc
•implicarea clinicienilor, a personalului de
control a infecţiilor şi a microbiologilor
• orientare asupra unor populaţii cu risc
crescut specific
Obiectivele supravegherii
IAIM
• scăderea frecvenţei IN
• evaluarea nivelului frecvenţei aşteptate de
cazuri
• identificarea izbucnirilor epidemice de IN
• adoptarea de către personalul medical a
practicilor profilactice adecvate
• comparaţii între unităţi medicale pe baza
frecvenţei IN
• evaluarea eficienţei măsurilor de control
21
Indicatori de frecventa a IAIM
• Valori absolute (numar) – mai putin relevante
• Indicatori epidemiologici:
– Incidenta bruta= numar de infectii/ 100 internari sau
externari. Poate fi raportare situs specifica, de exemplu,
incidenta infectiilor urinare

– Rate ajustate (se raporteaza ca densitate a incidentei sau


incidenta cumulativa: infectii raportate la pacienti-zile sau la
numar de proceduri=numar de infectii/1000 pacienti – zile)

– Rate ajustate la factorul de risc – ajustare la factorii de risc


medical (ventilatie mecanica, cateter venos central)
Rata ajustata la factorul de risc = Numar infectii/ Σ numar
de zile in care factorul de risc este prezent la fiecare
pacient
E.g. Numar pneumonii asociate ventilatiei mecanice / Σ
numar de pacienti-zile pe ventilatie asistata
Tipuri de infectii asociate ingrijirilor medicale

– Infectii de tract urinar


– Pneumonii
– Infecţii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream
infections)
– Infecţii de plagă chirurgicală
– Infectii articulare si osoase
– Infectii ale SNC
– Infectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)
– Infecţiile cavităţii bucale (stomatită, glosită,
parodontită)
– Sinuzitele
– Infectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiului
– Infectii gastrointestinale
– Infectii de tract respirator inferior
– Infectii ale tractului genital
– Infectii ale pielii si tesuturilor moi
– Infectia sistemica
TIPURI DE INFECŢII NOSOCOMIALE

Infecţii de tract
urinar
Infecţii de tract
respirator inferior
Infecţii de plagă
chirurgicală
Bacteriemia şi
sepsisul

24
INFECŢII DE TRACT URINAR (ITU)
- Cel mai frecvent tip de infecţie în servicii de
îngrijire de scurtă şi lungă durată
- >40% din totalul infecţiilor nosocomiale
- Definiţie ITU – uroculturi cantitative pozitive > 105
germeni/ml cu sau fără simptomatologie (febră,
disurie, jenă suprapubiană).

25
Factori de risc
extrinseci şi intrinseci

• ITU sunt asociate cateterelor


(80%) sau altor instrumentări
genito-urinare (5-10%)
• Riscul creşte cu:
durata cateterizării (50% la
7-10 zile de cateterizare)
este dublu la femei faţă de
bărbaţi
vârsta
riscul de bacteriemie şi
deces creşte cu vârsta

26
ETIOLOGIE
Bacili gram negativi proveniţi din flora endogenă
a pacientului dar şi exogenă (mediul spitalicesc)

Flora endogenă Flora exogenă

E. coli Serratia marcescens

Enterococ Pseudomonas aeruginosa

Proteus mirabilis Pseudomonas cepacia

Klebsiella Providencia stuartii

Enterobacter Morganella morganii

Candida albicans Stafilococi coag neg


27
MECANISME PATOGENETICE
Inoculare directă vezicală la inserţia cateterului
Legătură directă cu exteriorul prin intermediul cateterului
(extra şi intraluminal)
Cateterul lezează stratul glucozaminoglicanic al vezicii şi
diminuă apărarea locală nespecifică
Reziduul urinar favorizează creşterea bacteriană
Colonizare rară pe cale hematogenă

28
MECANISME PATOGENETICE
Biofilmul format în lumenul
cateterului protejează bacteriile
de efectul antibioticelor,
favorabil dezvoltării de P.
aeruginosa şi Proteus

29
PROFILAXIE
• Evitarea sau limitarea cateterizărilor, inclusiv a celor de tip condom
• Scurtarea duratei, intermitenţa
• Respectarea tehnicii aseptice şi introducere atraumatică cu lubrifiant
steril
• Sistem de drenaj închis
• Schimbarea sistemului în caz de
disfuncţionalităţi sau bacteriurie
• Igiena locală adecvată
• Alte măsuri:
– Hidratare
– Igiena perineală
– Punga colectoare sub nivelul vezicii

• Tipuri de catetere
– Plastic- de utilizat pe termen scurt, iritant
– Latex acoperit cu silicon sau teflon - permite cateterizare de 3 săptămâni
dar se poate obstrua
– Latex acoperit cu hidrogel şi silicon - permite cateterizare de peste 3
săptămâni
30
ALTE INOVAŢII TEHNICE
• Catetere impregnate cu
antibiotice- reduc aderarea
uropatogenilor (nitrofurantoin)
• Catetere impregnate cu
hidrogel sau oxid de argint -
rezultate bune pentru coci şi
Candida spp. de provenienţă
extraluminală
• Valve antireflux
• Irigaţii cu antiseptice ale
vezicii urinare.

31
INFECŢII ALE TRACTULUI RESPIRATOR
INFERIOR. PNEUMONIA NOSOCOMIALĂ
• Definiţie: infecţie a parenchimului pulmonar care nu
este prezentă şi nici în incubaţie la internare şi se
manifestă prin tuse, spută purulentă, febră >380 C,
modificări clinice şi radiografice compatibile cu
diagnosticul de pneumonie
• La nou născuţi este suficient dg. radiografic
• Pe locul II ca frecvenţă între infecţiile nosocomiale -
18%
• Prima cauză de deces în rândul IN: 30-60%
• Etiologia plurimicrobiană în 30-40% - domină gram-
negativii 32
ETIOLOGIA
Pneumonia Pneumonia
precoce tardivă
Sensibilitate Prezentă la antibiotice Tulpini multirezistente
• Bacili gram negativi - 60%:
Klebsiella, Acinetobacter,
• S. pneumoniae Ps. aeruginosa
• H. influenzae • Staphylococcus aureus 20-
• M. catharralis 40%
Etiologie • Anaerobi • Anaerobi 10-30%
• Fungi, protozoare 1%:
Aspergillus, Pneumocystis

• Virus gripal
• VRS

Mai puţin sever


Prognostic Mortalitate minimă
Mortalitate >

33
FACTORII DE RISC
INTRINSECI EXTRINSECI
Boli severe Condiţii acute Tratamente Proceduri
Cancer Coma Corticosteroizi Ventilaţia
Boală Arsuri Antiacide mecanică
cardiacă Traumatisme Adm. Reintubarea
cronică Insuficienţe anterioară de Traheostomia
Imunosupresie multiple de antibiotice Proceduri
Insuficienţă organ Sedative invazive
renală Sdr. detresă Blocante Chirurgia
respiratorie neuromusculare capului, gâtului,
acută toracelui,
Aspiraţie abdomenului
Reflux gastro- Neurochirurgia
esofagian
Vârste extreme Durata şederii în secţii de TI
34
SURSA DE INFECŢIE
Mediul extern Dispozitive

Tub nazo-endotraheal !!!!


Aer Cateterisme
Apă Bronhoscopie
Tub nazo-gastric
Alimente
Echipament de ventilaţie
mecanică

Alţi pacienţi Personal medical


35
PROFILAXIA PN ÎN SECŢII OBIŞNUITE
Intervenţii faţă de factorii de risc intrinseci şi extrinseci
 vârste extreme – asistenţă medicală primară
 boli preexistente- vaccinare antipneumococică şi
antigripală la timp
 imunosupresie
 limitarea tratamentelor steroidice
 reducerea expunerii
 reducerea duratelor de neutropenie
 mediul
 atenţie la patogenii sezonieri: v. gripala
(iarna, primăvara)
 apa, sistemele de filtrare a aerului

 administrare de antibiotice
 nu este recomandată
 utilizare judicioasă a antibioticelor. 36
PROFILAXIA PN ÎN SECŢII OBIŞNUITE
• Infecţii încrucişate
– Educaţia personalului medical
– Igiena mâinilor şi portul mănuşilor şi echipament de
protecţie
– Izolarea pacienţilor cu infecţii respiratorii
– Identificarea patogenilor multiplu rezistenţi la
antibiotice
– Informaţii asupra rezultatelor supravegherii IN
• Alimentaţia enterală
– Tub orogastric
– Apă sterilă pentru spălări
– Verificarea plasamentului tubului
• Evitarea refluxului
 poziţia pacientului la 30-450
 Drenajul secreţiilor reziduale
 Oxigenoterapie
 Schimbarea tuburilor pentru fiecare pacient.
37
PROFILAXIA PN ÎN SECŢII DE TI
• Profilaxia hemoragiilor de stress
– Cu agenţi non alcalinizanţi citoprotectori şi
numai unde este indicat
• Echipamente de diagnostic şi tratament invazive -
spirometre, tuburi nazogastrice, bronhoscop
– Curăţire, sterilizare, dezinfecţie între pacienţi
• Imobilitate
– Pat cu rotaţie laterală.

38
Bacteriemiile şi sepsisul nosocomial
(BSN)
Reprezintă 10% din totalul IN
Cresc durata spitalizării
CVC
Mortalitate 25-50%
Mai frecvente în secţii de terapie intensivă
Clasificarea BSN:
Primare – apare în absenţa unui focar
recunoscut de infecţie; bacteriemia la purtătorii
de dispozitive intravasculare;
Secundare – apare consecutiv unei infecţii cu
acelaşi microorganism izolat prin hemocultură
şi dintr-un alt situs coexistent.
39
INFECŢIILE NOSOCOMIALE DE
CATETER (INC)
• 18-25% din totalul IN
• 30% din bacteriemiile
nosocomiale
• Factorii de risc:
Imunosupresie: HIV, cancere
solide, hematologice
Vârste extreme
Deficienţe de asepsie şi
antisepsie
Alterarea microflorei cutanate
Durata menţinerii şi frecvenţa
utilizării
40
Mecanisme
Colonizarea bacteriană – 4 porţi de intrare:
Prin soluţiile de perfuzie
Endoluminală, la nivelul racordurilor
De la punctul de inserţie
Contaminare pe cale hematogenă a
extremităţii intravasculare, de la un focar septic la
distanţă

41
Etiologia INC
50% din cazuri: S. coagulazo-
negativi, S. aureus
Bacterii gram-negative:
enterobacterii, piocianic
Candida
La imunosupresaţi:
Acinetobacter, Micrococcus,
Bacillus
Manifestări locale, generale
(bacteriemie, sepsis)
Complicaţii: celulită cutanată,
tromboflebită septică,
endocardită bacteriană, embolii
septice

Atitudinea practică în
caz de INC:
Retragerea cateterului
antibiotice
42
Profilaxia INC
• Limitarea indicaţiilor şi a
duratei de utilizare a
cateterelor intravasculare
• Manipulare atentă a cateterelor
(spălare adecvată a mâinilor,
dezinfecţie atentă la locul de
aplicare, topice bactericide la
locul de aplicare)
• Atenţie maximă la adoptarea
precauţiilor de barieră în
momentul inserţiei
– Mănuşi sterile, halat, mască,
bonetă, cîmpuri sterile
• Introducerea dispozitivului de
către personal experimentat
• Utilizarea preferenţială a venelor 43
subclaviculare pentru CVC
Profilaxia INC
Utilizarea de catetere de teflon, elastomeri de silicon,
poliuretan (polivinilcloridul şi polietilena sunt favorabile
aderării bacteriene)
Preparare sterilă a soluţiilor de perfuzie
Întreţinerea corespunzătoare a liniei venoase:
Fixare eficientă şi pansament ocluziv steril înlocuit la 24 de
ore cu pansament permeabil
Detectarea sistematică a semnelor inflamatorii locale
Cateterele venoase centrale nu se schimbă decât la apariţia
de manifestări sistemice sau de fenomene celsiene la locul
de aplicare)
Schimbarea liniei venoase periferice la 72 de ore
Preparate de Chlorhexidină pentru inserţia cateterului
– Scădere semnificativă a colonizării cateterului
– Dezavantaje:
» posibilitatea sensibilizării tegumentului la chlorhexidină
» potenţial de apariţie a rezistenţei la chlorhexidine.
44
Infecţiile nosocomiale postoperatorii
INPO
• A treia cauză de IN
• Riscul de infecţie depinde de:
• Riscul preanestezic apreciat prin scorul ASA
• Clasa de contaminare evaluată cu scorul
Altemeier
• Durata intervenţiei

45
Clasificarea INPO

Superficiale

Profunde

Viscere,
spaţii periviscerale

La distanţă de plaga operatorie


46
Profilaxia INPO în perioada:
Preoperatorie La blocul operator Postoperatorie
Limitarea duratei de Igiena blocului operator: Asepsie riguroasă la:
spitalizare Sterilizarea instrumentelor schimbarea
Tratamentul infecţiilor Curăţenia suprafeţelor pansamentelor
şi al bolilor preexistente Respectarea circuitelor manipularea tuburilor
stabilite de dren
Antibioprofilaxie Echipa operatorie:
pentru clasa I şi II Lavaj chirurgical al mâinilor
Altemeier Echipament de protecţie
Cu 30-60 min Asepsie cutanată a zonei
înaintea inciziei (nivel operatorii
tisular)
Schimbarea mănuşilor
Preferabil depilare, Durata operaţiei
evitarea bărbieritului Tehnică operatorie rapidă
şi atraumatică
47
Infecţiile nosocomiale
posttransfuzionale (INPT)
• Peste 25 de agenţi infecţioşi (virusuri, bacterii,
paraziţi)
– Capacitate de supravieţuire în sânge zile, săptămâni
– Existenţa unor variante nerecunoscute prin teste uzuale
– Donatori recent infectaţi – “fereastra serologică”

48
Infecţiile nosocomiale
posttransfuzionale

Virusurile hepatitice: A,B,C,D


• Risc rezidual HB: 1caz/100.000 u.
• Risc rezidual HC: 1caz/2.000-6.000 u.
Retrovirusuri: HIV1, HIV2, HTLV1-2
– Risc rezidual HIV: 1 caz/225.000 unităţi
Alte virusuri: CMV, Epstein-Barr, Parvovirus B19 –
screening la transplantaţi
Bacterii (contaminare): Pseudomonas, E. coli, Serratia, S.
epidermidis, Y. enterocolitica

49
Profilaxia INPT
Screening-ul donatorilor
Teste serologice cu specificitate ridicată
Excluderea de la donare a celor cu factori
de risc
Donatori voluntari sau onorifici
Vaccinare anti HB a celor care necesită
transfuzii repetate
Limitarea numărului de transfuzii la strictul
necesar
Încurajarea autotransfuziilor în chirurgia
electivă
Procedee de atenuare virală - filtrarea
leucocitară, fotoinactivarea, pasteurizarea
Adm. sângelui după menţinerea la
temperaturi joase 50
Profilaxia infecţiilor nosocomiale
Supravegherea epidemiologică:
Indicatori de frecvenţă, măsurarea riscului pentru infecţii
depistare precoce a epidemiilor, alertă precoce, intervenţie precoce
Igiena mediului de spital:
Comportament
Dezinfecţie zilnică, periodică
Asigurarea sterilizării
Circuite funcţionale
Igiena alimentaţiei, aerului
Controlul focarelor de IN: sistem de alertă precoce integrat în
sistemul de supraveghere (circulaţia tulpinilor bacteriene)
Supravegherea folosirii antibioticelor şi chimiorezistenţei
Respectarea precauţiilor standard, de izolare dependent de
modul de transmitere (aerogen, picături de secreţii, prin contact)
şi a izolării de protecţie (imunodeficienţi)
51
Profilaxia infecţiilor nosocomiale
AGENŢI INFECŢIOŞI
Bacterii - Fungi -Virusuri Identificarea rapidă şi
Rickettsii – Prioni corectă a germenilor
Tratamentul bolii Protozoare - Helminţi
de bază

GAZDĂ SUSCEPTIBILĂ Personal


Imunosupresie medical
Recunoaşterea Diabet – Chirurgie – Arsuri REZERVOR sănătos
pacienţilor cu Cardiopulmonar – Uman Igiena
risc înalt Nou-născuţi IMPLICĂ Echipament mediului
Mediu
ÎNTREGUL Apă Dezinfecţie/
PERSONAL sterilizare
MEDICAL
Tehnici
Spălarea
aseptice
POARTA DE mâinilor
Cateter INTRARE
CALEA DE Controlul
Mucoasa GI /
ELIMINARE excreţiilor
urinară / tract
Excreţii – Secreţii secreţiilor
respirator / Spălarea
Plăgi tegument lezat Tegument - Picături
mâinilor CĂI DE
operatorii TRANSMITERE
Contact direct / Evacuarea
Obiecte Izolare deşeurilor
- Injecţii / Ingestie -
aerosoli Igiena alimentelor
Sterilizare 52
Controlul
fluxului de aer
În concluzie

53

S-ar putea să vă placă și