COXARTROZ

A
Codoban Naomi
Ce este coxartroza?
 Coxartroza este o boală degenerativă,
caracterizată prin degradarea progresivă
a articulaţiei şoldului.
 Efectele acesteia sunt distrugerea
cartilajului articular şi apariţia la nivelul
şoldului a osteofitelor (ciocuri osoase).
 În lipsa cartilajului articular mişcările
şoldului se limitează şi devin dureroase.
Osteofitele dezvoltate reprezintă un
obstacol mecanic ce limitează de
asemena mişcarea şoldului.
 Articulatia coxofemurala
 Articulația coxofemurală este o articulație sinovială sferoidă ce leagă capul femural de osul coxal (bazin).
Oasele de la acest nivel se articulează în cavitatea articulară. Aceasta este acoperită cu un strat de cartilaj
hialin, cartilaj articular, care acopera oasele cu un strat neted, reducand in acest fel frictiunea din timpul
miscarilor si de asemenea amortizeaza si socurile.
 Articulatia coxofemurala este o articulatie sferoida, adica suprafata sferica a osului, femurului in acest caz,
se adapteaza unei cavitati concave si profunde, in forma de „ceasca” a celuilalt os, osul iliac in cazul de fata.
 Acetabulul este cavitatea delimitata de osul ilion, ischion si pubis si este locul in care se articuleaza capul
rotunjit al femurului. Acetabulul limiteaza amplitudinea miscarilor, prin adancimea lui, conferind in acelasi
timp o forta deosebita articulatiei. I se descrie pe latura anterioara incizura acetabulara care formeaza un
orificiu (foramen) care reprezinta locul de trecere pentru nervi si vase sanguine (manunchi vasculo-nervos).
 Elementele articulatiei
 Capsula articulara  ligamentul ischio- femural
 se intinde de la nivelul circumferintei  ligamentul capului femural
acetabulului pana la colul femural  ligamentul transversal al acetabulului
 este foarte densa si foarte rezistenta  Labrumul acetabular
 Ligamente  este un inel alcatuit din cartilaj fibros si
 ligamentul ilio-femural fixat pe circumferinta acetabulului.
 ligamentul pubo-femural
 Musculatura soldului
 Soldul este inconjurat de muschi grosi. Muschii gluteali formeaza musculatura de la nivelul feselor si din
spatele soldului. Coapsa interna este formata si din muschii adductori. Principala actiune a adductorilor
este de a aduce coapsele una langa alta.
 Muschii care flecteaza soldul se afla in fata articulatiei. Dintre acestia face parte si muschiul iliopsoas.
Acest muschi profund isi are originea la nivel lombar si pelvin si se insera pe fata interna a femurului
superior. Alt flexor mare al soldului este dreptul femural. Acest muschi face parte dintre muschii
cvadriceps, cel mai mare grup de muschi de pe fata anterioara a coapsei. Muschii mai mici isi au
originea la nivelul pelvisului si merg pana la sold pentru a ajuta la stabilizarea si rotatia acestuia.
 In sfarsit, muschii ce se gasesc pe fata posterioara a coapsei isi au originea la nivelul pelvisului. Intrucat
acesti muschi traverseaza fata posterioara a articulatiei soldului in drumul lor spre genunchi, ei ajuta la
extensia soldului.
 Simptomele coxartrozei
 Artroza poate determina durere, pierderea mobilitatii si deformarea zonelor
afectate. Durerea initiala are caracter mecanic, adica pacientul simte durere la
efortul fizic – cand merge, cand urca scarile. Ea este localizata in regiunea
inghinala si poate iradia pe fata anterioara a copasei catre genunchi. Durerea se
accentueaza pe masura ce procesul de degenerare al structurii periarticulare sau al
cartilajului avanseaza.
 Alte simptome sunt senzatia de slabiciune la nivelul membrului ca urmare a atrofiei
musculare si senzatia de oboseala deoarece pacientul trebuie sa depuna un efort mai
mare cand se deplaseaza.
 Tratamente non-chirurgicale
 Kinetoterapie pentru a creste sau mentine mobilitatea soldului
 Administrarea medicatiei antiinflamatorii nesteriodiene pentru durere
 Balneoterapia
 Scaderea in greutate pentru a reduce fortele la care articulatia este supusa in timpul
mersului si a statului in ortostatism
 Evitarea eforturilor prelungite
 Odihna periodica
 Tratament chirurgical
 Capacitatea de miscare este pierduta aproape in totalitate si este necesara interventia chirurgicala. Cele
mai comune interventii sunt urmatoarele:
- artroplastia – consta in modelarea tesutului cartilaginos din materiale sintetice sau din tesutul
pacientului;
- endoprotezarea – articulatia soldului este inlocuita, interventia fiind destul de simpla;
- osteotomia – consta in taierea oaselor, eliminarea deformarilor si imbinarea tesutului ramas, in cel mai
bun mod posibil. Uneori, pot fi pastrate anumite parti ale articulatiilor;
- artrodesia – zonele articulare sunt conectate cu placi si suruburi. Miscarile articulatiei sunt reduse sau
eliminate complet. Se restabileste functia de sprijin a picioarelor. Este recomandata doar atunci cand
toate celelalte optiuni nu au dat rezultate sau daca nu exista contraindicatii.
 Evaluare durere
 Se evaluează cu ajutorul scălii VAS. Această scală semnifică o linie orizontală
gradată de la 1 la 10, fiecare valoare fiind atribuită unei intensități a durerii. Între 0-
1 nu este durere, 2-3 este un ușor dincomfort, 4-5 durerea este suportabilă, 6-7 este
o durere intensă, 8-9 durerea e oribilă, iar la 10 deja e groaznică și insuportabilă, în
funcție de care pacientul trebuie să aleagă și să spună subiectiv ce tip de durere
manifestă.
 Evaluare mers

 Se realizează cu ajutorul “scălii evaluării mersului” care este destul de complexă,

cuprinzând o serie de mișcări automate din mers ale articulațiilor membrelor
inferioare și superioare. Gradele de apreciere ale acestei scăli sunt de la 0 la 3, 0
reprezentând normalitatea, iar 3 aspectul cel mai grav. Scala cuprinde inițierea
pasului, lungimea pasului, simetria pasului, continuitatea pasului, atacul cu călcâiul,
mișcarea coxofemurală în mers, mișcarea genunchiului în mers.
 Evaluare mobiliate
 Flexiașoldului: Pacientul în decubit dorsal, Kt-ul homolateral față de de pacient. Axul goniometrului este situat in centrul articulatiei șoldului pe
pacient. Axul goniometrului este situat în centrul articulației șoldului pe fața fața anterioară, brațul fix pe o linie paralelă cu spinele iliace antero
laterală, brațul fix pe linia mediană a trunchiului pe fața laterală, brațul superioare, brațul mobil pe linia mediană a coapsei pe fața anterioară.
mobil urmărește linia mediană a coapsei pe fața laterală. Pacientul realizează Pacientul realizează abducția șoldului. ​
flexia șoldului, care se poate realiza cu genunchiul flectat/extins ​  Rotația externă/internă a șoldului: Pacientul în așezat, Kt-ul situat
 Extensia șoldului: Pacientul în decubit ventral, Kt-ul homolateral față de anterior față de pacient. Axul goniometrului este situat in centrul articulatiei
pacient. Axul goniometrului este situat în centrul articulatței șoldului pe fața genunchiului pe fața anterioară, brațul fix perpendicular pe sol, brațul mobil
laterală, brațul fix pe linia mediană a trunchiului pe fața laterală, brațul urmărește linia mediană a gambei pe fața anterioară. Pacientul realizează
mobil urmărește linia mediană a coapsei pe fața laterală. Pacientul realizează rotația internă/externă a șoldului. ​
extensia șoldului.​
 Adducția șoldului: Pacientul în decubit dorsal cu membrul opus abdus, Kt-
ul situat homolateral față de pacient. Axul goniometrului este situat in
centrul articulatiei șoldului pe fața anterioară, brațul fix pe o linie paralelă
cu spinele iliace antero superioare, brațul mobil pe linia mediană a coapsei
pe fața anterioară. Pacientul  realizează adducția soldului.​
 Abducția șoldului: Pacientul în decubit dorsal, Kt-ul situat homolateral față
 Obiectivele recuperarii

 Combaterea durerii;
 Asigurarea stabilitatii soldului;
 Asigurarea mobilitatii functionale;
 Cresterea capacitatii de coordonare si echilibrului in mers;
 Exercitiul 1

 P.I. Pacientul in ortostatism;

 T1. Flexia soldului.
 T2. Extensia soldului
 Se realizeaza bilateral, a cate 10-15 repetari.
 Exercitiul 2

 P.I. Pacientul in ortostatism

 T1. Abductia soldului
 T2. Adductia soldului.
 Se realizeaza bilateral a cate 10-15 repetari.
 Exercitiul 3

 P.I. Pacientul in asezut la marginea mesei sprijinit, genunchii usor flectati la 30 de

grade
 T1. Ridicarea in ortostatism
 T2. Revenire in P.I.
 Se repeta de 10-15 ori, a cate 3 serii.
 Exercitiul 4

 P.I. Pacientul in decubit dorsal, un sold rotat exterior iar celalt picior este flectat.
 T1. Rotatia interna a soldului;
 T2. Mentinere pentru 10 secunde;
 T3. Revenire in P.I;
 Exercitiul se realizeaza bilateral, a cate 10-15 repetari.
 Exercitiul 5

 P.I. Pacientul in decubit lateral, genunchiul flectat, calcaiul sprijinit pe genunchiul

opus
 T1. Coborarea genunchiului spre masa
 T2. Revenirea in P.I
 Exercitiul se realizeaza bilateral si se repeta de 10-15 ori.
 Proceduri de fizioterapie
 Ultrasunete:
Ultrasunetele terapeutice au o frecvenţă cuprinsă între 800-1000KHz.
Tehnica de aplicare – vom urmări manipularea câmpului emiţător şi manevrarea aparatului. Undele
ultrasonice sunt proiectate din capul emiţător în linie dreaptă sub forma unui fascicul perpendicular
pe suprafaţa de emisie a localizatorului.
Pentru ca transmiterea undelor la bolnavi să fie continuă este nevoie de un contact perfect între
suprafaţa emiţătoare şi tegument care se realizează folosindu-se un strat de gel, ulei sau apă.
Şedinţele au o durată variabilă cuprinsă între 15-30 minute şi se reco-mandă zilnic sau la 2 zile.
 Efecte: antiinflamatorii; termice locale; fibrolitice.
 Curentul galvanic
 Curentul electric de frecventa zero sau curentul continuu, poarta numele de curent galvanic. Intensitatea curentului poate varia,
crescand la 0 pana la nivelul dorit, caz in care vorbim de curent continuu ascendent sau descrescand spre zero, caz in care avem
curent continuu descendent. Daca aceste cresteri si descresteri au loc ritmic, curentul electric format se numeste curent variabil.
 Senzatia resimtita de bolnav difera in funcite de intensitatea curentului aplicat: furnicaturi, intepaturi, arsura, durere.
 Curentul continuu sau curentul galvanic are ca principale actiuni: cele de tip analgetic (sub polul pozitiv, prin cresterea
sensibilitatii tactile si dureroase) si cele de tip excitomotor (sub polul negativ, prin cresterea excitabilitatii fibrelor motorii).
 Utilizarea curentului galvanic in medicina de recuperare se poate face sub forma de galvanizare simpla (cu electrozi), bai
galvanice partiale sau complete (bai hidroelectrolitice) sau ionogalvanizare (introducerea unor substante medicamentoase cu
ajutorul curentului electric).
Efectele galvanizarii:
• Efect analgezic, manifestat mai ales la anod(+).
• Efect de stimulare, excitare manifestat la catod(-), realizează contracţii musculare ca urmare a acţiunii curentului asupra fibrelor
nervoase motorii.
• Efect sedativ, datorat acţiunii asupra Sistemului Nervos Central
• Efect hiperemiant–vasodilatator– biotrofic, datorat activării vascularizaţiei locale dar şi cu efecte asupra circulaţiei generale
 Unde scurte
 Este o metoda de fizioterapie care foloseste  Undele scurte au efecte calorice de profunzime,
proprietatile campului condensator generat de fara a produce leziuni cutanate.
curenti de inalta frecventa cu proprietatea ca la
Efectele terapeutice ale undelor scurte:
trecerea prin tesuturi produce caldura in
• Hiperemizant;
profunzime.
• Analgetic;
 Avantajul terapiei cu unde scurte consta in
• Miorelaxant – antispastic;
penetrabilitatea mult mai mare în comparatie cu
alte metode de fizioterapie. • Activarea metabolismului.

 Terapia prin caldura este recomandata indeosebi in

afectiuni cronice ale incheieturilor, pentru dureri
articulare sau afectiuni cauzate de tulburari ale
circulatiei periferice venoase ale membrelor.
 TENS
 TENS (stimularea nervoasă electrică transcutanată) este un curent cu impulsuri dreptunghiulare, emise de
aparate mici, cu unul sau două canale de ieșire, deci beneficiind de unu sau două circuite, putându-se aplica
doi sau patru electrozi pe suprafață de tratat. Indicații de aplicare:
• afecțiuni reumatice
• stări dureroase posttraumatice
• nevralgii postherpetice
• dureri din afecțiuni neurologice periferice
• dureri „fantomă” după amputarea membrelor
• cicatrici dureroase postoperatorii
• stări dureroase acute si cronice postoperatorii
• dureri dupa anestezie