TEMA 4.

SPECIFICUL FINANŢĂRII
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE
PUBLICE
1. Particularităţile proiectelor
investiţionale publice.
2. Organizarea finanţării
proiectelor investiţionale
publice
 INVESTIŢIILE PUBLICE SUNT
DEFINITE CA:
 consum/cheltuieli de resurse investiţionale cu
scopul creării cadrului normal de desfăşurare a
serviciilor destinate membrilor unei colectivităţi
teritoriale.
 totalitatea cheltuielilor efectuate de autorităţile
publice în scopul acumulării de capital pe baza
creării, modernizării sau înlocuirii de active fixe
ce au drept rezultat obţinerea unor beneficii
economice, sociale sau ecologice la nivelul unei
ţări sau a unei regiuni teritorial-administrative.
Domenii de interes strategic
pentru investiții publice
 Proiectul investiţional public (PIP) este instrumentul de punere
în practică a strategiei administraţiilor publice/guvernelor,
folosind resursele pe o perioadă limitată şi într-o strictă
localizare la nivel naţional, zonal sau local.
Cele mai importante domenii care necesită investiţii publice

 Finanţarea necesităţilor ce ţin de asigurarea securităţii statului contra

primejdiilor externe – construcţia clădirilor, blocurilor şi obiectelor
militare, întreţinerea forţelor armate etc.
 Finanţarea necesităţilor ce ţin de asigurarea securităţii statului contra
primejdiilor interne – construcţia clădirilor, edificiilor şi obiectelor
poliţiei etc.
 Educaţie şi învăţământ.
 Ocrotirea sănătăţii – asigurarea tratamentului gratuit, derularea
programelor de profilaxie şi combatere a maladiilor contagioase etc.
 Protecţia naturii, păstrarea echilibrului ecologic.
 Combaterea consecinţelor calamităţilor naturale.
 Realizarea programelor economice de nivel naţional – construcţia
căilor ferate, autostrăzilor, dezvoltarea ramurilor strategice etc.
 Asigurarea efectuării cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi
aplicative.
 Menţinerea şi dezvoltarea tezaurului cultural, istoric etc.
 Clasificarea proiectelor investiţionale
publice conform destinaţiei investiţiei
 Proiecte cu caracter industrial – de mare complexitate
tehnică şi tehnologică (centrale electrice şi
termoelectrice, staţii de tratare şi distribuire a apei
potabile, instalaţii de tratare şi prelucrare a deşeurilor);
 Proiecte de infrastructură în transporturi şi comunicaţii
urbană şi interurbană (metrou, străzi, autostrăzi, staţii
de sosire/plecare, gări, aerogări, autogări, sisteme de
transport urban, magistrale de telecomunicaţii,
transport energie etc.);
 Amenajări urbane, instalaţii cu caracter edilitar, servicii
publice;
 Proiecte în domeniul apărării şi siguranţei;
 Proiecte de investiţii cu caracter cultural, de învăţământ,
cult, sănătate, sportiv, petrecerea timpului liber etc.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Evaluarea fiecărui “PIP” trebuie făcută în contextul
general al concepţiei de amenajare teritorială si/sau
modernizare a serviciilor publice la nivel naţional
sau local.

 analiza în termeni de competiţie, respectiv

identificarea concurenţilor şi a domeniilor de
rivalitate;
 analiza în termeni de competitivitate, respectiv
evaluarea avantajelor şi a slăbiciunilor în faţa
provocărilor de mediu;
 analiza în termeni de poziţionare, care permite
delimitarea caracteristicilor distinctive ce vor trebui
promovate prioritar în cadrul proiectelor oraşului.
TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
PIP evoluează într-un sector relaţional deschis şi
mult mai complex, care implică o structură de
concepţie tridimensională pe trei paliere:

 proiect ca ambiţie globală cu orientare

predominant economică – proiectul oraşului,
 proiect de amenajare a spaţiului sub definirea de
proiect urban,
 concretizare a proiectului urban in sarcini
prioritare ale edililor localităţii, sub formă de
proiecte de servicii publice.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
La fundamentarea socio-economică a PIP se au în
vedere nu numai efectele directe si imediate, ci şi
efectele propagate şi de perspectivă, bazate pe
studii de impact socio-economic şi de mediu
asupra colectivităţii.

 nivelul de instruire/şcolarizare,
 stare de sănătate,
 confort,
 venituri,
 rată a şomajului,
 sistemul ecologic etc.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Analiza şi sistemul de criterii ce stau la baza finalităţii evaluării
unui proiect PIP au caracter aparte, fiind necesară
personalizarea lor la nivel de proiect sau colectivitate.
Având în vedere diversitatea geografică şi de domenii de interes
public, este necesară elaborarea unei concepţii metodologice
unitare de evaluare, dar care să permită particularizări pe
domenii importante de lucrări publice:
 proiecte complexe cu caracter industrial (centrale termo-
electrice, instalaţii de tratare a deşeurilor, sisteme de transport
etc.),
 proiecte de infrastructură şi servicii publice (drumuri, sisteme
de transport etc.),
 proiecte în domeniul apărării,
 proiecte cu caracter cultural, educaţional, de sănătate etc.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Specificul şi diversitatea domeniilor de servicii publice
permit structurarea PIP după modul în care se
finanţează costurile de investiţii şi operare

 Proiecte care se autofinanţează integral, respectiv,

efortul investiţional este recuperat integral pe durata
ciclului de viaţă a acestora;
 Proiecte de investiţii care, deşi pe durata lor de viaţă
obţin anumite venituri, ele trebuie susţinute financiar,
deoarece aceste venituri nu acoperă integral costurile;
 Proiecte care, prin natura lor, şi/sau destinaţiei nu
generează venituri din exploatare.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Proiectele de investiţii publice se deosebesc de cele din
sectorul comercial şi după sursele de finanţare, care pot
fi:

 alocaţii bugetare;
 disponibilităţi din fondurile de dezvoltare ale agenţilor
economici prestatori de servicii: regii autonome, societăţi
comerciale;
 alte fonduri disponibile la nivelul colectivităţilor locale,
organizaţiilor filantropice sau umanitare autohtone sau
străine;
 sponsorizări de la persoane autohtone sau străine;
 împrumuturi pe piaţa financiară internă sau externă;
 fonduri accesate prin proiecte de asistenţă financiară
internaţională.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE

În cazul proiectelor publice sunt trasate obiective

multiple de ordin economic, social, ecologic etc.
dar şi a unei diversităţi culturale.

 Obiectivul primordial/general al oricărui

serviciu public este considerat bunăstarea
socială a oamenilor.
 Obiective specifice/sub-obiectivele, structurate
pe o anumita scală a importanţei.
 Obiectivele PIP pe exemplul unui proiect de
reabilitare a sistemului de alimentare cu apă
Realizări Rezultate Obiectiv specific Obiectiv general

Reabilitarea Creşterea
sistemului de gradului de Venituri Dezvoltarea
alimentare cu satisfacţie a suplimentare din economică şi
apă a
consumatorilor creşterea cantităţii socială a localităţii
casnici şi/sau de apă livrată
localităţii industriali

Cuantificări prin indicatori numerici verificabili

Constrângeri şi riscuri
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Analiza economico-financiară trebuie realizată atât
asupra proiectelor de investiţii publice comerciale,
cât şi noncomerciale.

 Investiţiile publice se realizează pe “bani publici”;

 Cetăţenii contribuie la formarea fondurilor
publice, suportând impozite, taxe etc., şi trebuie sa
fie informaţi corect asupra modului de cheltuire,
utilitarii si eficientei destinaţiilor spre care se
îndreaptă aceste fonduri;
 Investitorul privat este privit ca potenţial
beneficiar al investiţiilor publice.
 TRĂSĂTURILE SPECIFICE PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE PUBLICE
Sinergia proiectelor de investiţii publice

 rezultatul conjugat al investiţiilor publice

are efecte superioare şi chiar diferite faţă de
cele pe care le produc sau le-ar produce
fiecare dintre acestea luate izolat;
 impacturile pozitive induse de investiţiile
publice la nivel de program sau zonal se
realizează conform principiului “bulgarele
de zăpadă”.
 Sursele de finanţare a proiectelor
investiţionale publice
 alocaţii bugetare (bugetul de stat, bugetele UAT,
fondurile extrabugetare);
 disponibilităţi din fondurile de dezvoltare ale
agenţilor economici prestatori de servicii: regii
autonome, societăţi comerciale;
 alte fonduri disponibile la nivelul colectivităţilor
locale, organizaţiilor filantropice sau umanitare
autohtone sau străine;
 sponsorizări de la persoane autohtone sau străine;
 împrumuturi pe piaţa financiară internă sau
externă;
 fonduri accesate prin proiecte de asistenţă
financiară internaţională.
 Investiții în active imobilizate pe
surse de finanţare în anul 2018
În % faţă de:
Realiză ri,
 
mil. lei anul 2017 total
Investiţii în active
imobilizate - total 27 464,7 112,9 100,0
finanţate din contul:      
bugetului de stat 2 883,5 191,1 10,5
bugetelor unită ţilor
administrativ-teritoriale 1 510,4 113,7 5,5
mijloacelor proprii 16 792,7 105,7 61,1
surselor din stră ină tate 1 439,0 93,4 5,3
altor surse 4 839,1 119,5 17,6
 Administrarea mijloacelor financiare în domeniul
investiţiilor capitale publice se realizează de Secţia
cheltuieli capitale din cadrul Ministerului Finanţelor

Obiectivul de bază a Secţiei:

Realizarea politicii de investiţii capitale, orientată spre

sporirea eficienţei alocaţiilor bugetare de stat, necesităţii
folosirii investiţiilor străine, eficienţii cheltuielilor efectuate din
contul fondului rutier, cheltuielilor bugetului de stat şi
fondurile speciale pentru agricultură, gospodăria silvică,
piscicolă, apelor, protecţia mediului şi hidrometeorologia,
transport, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatica,
transport naval, gospodăria comunală şi gospodăria de
exploatare  a fondului de locuinţe, geodezie, cartografie şi
cadastru, prospecţiuni geologice şi alte ramuri  ale
economiei naţionale,  de asemenea şi a mijloacelor
bugetului  preconizate pentru reparaţii capitale şi curente
 Categoriile cheltuielilor capitale conform
Clasificării bugetare în Republica Moldova

 Investiţii - achiziţionarea activelor ale căror

beneficii se aşteaptă să dureze mai mulţi ani
(construcţia locuinţelor, clădirilor administrative,
ţevilor de distribuţie a gazelor ş.a.);
 Achiziţionarea activelor fixe cu valoare mai mare de
6000 lei şi durată de funcţionare mai mare de 1 an;
 Lucrări de reparaţii capitale – reabilitarea activelor;
 Achiziţia acţiunilor, terenurilor ş.a. active;
 Transferurile capitale în interiorul ţării
întreprinderilor de stat, Fondului rutier ş.a.;
 Transferurile capitale pentru implementarea
proiectelor finanţate din exterior – cota Guvernului,
cota împrumuturilor şi granturilor.
 Cadrul regulator – Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1029 din 19.12.2013
“Cu privire la investiţiile capitale publice”
Principiile de aprobare şi gestionare a proiectelor de investiţii
capitale finanţate de la buget
a) principiul planificării strategice - propunerile de proiecte de
investiţii capitale se supun unui proces de prioritizare din punctul de
vedere al impactului asupra priorităţilor de politici şi obiectivelor
stabilite în documente de planificare strategică pe termen mediu;
b) principiul performanţei - alocarea resurselor pentru proiectele de
investiţii capitale şi rapoartele de implementare a acestora se
fundamentează pe performanţă;
c) principiul raportului cost-calitate – beneficiarii de proiect trebuie
să asigure utilizarea resurselor bugetare  în mod econom, eficient şi
eficace, asigurând un nivel înalt al raportului cost-calitate;
d) principiul sustenabilităţii - în procesul de planificare şi aprobare a 
proiectelor de investiţii capitale se ţine cont şi de costurile de
funcţionare şi de întreţinere ulterioară după finalizarea acestora;
e) principiul realismului - la planificarea proiectelor de investiţii
capitale se ţine cont de disponibilitatea resurselor bugetare şi de
capacitatea de implementare a proiectului.
 Cadrul instituţional de pregătire şi
gestionare a proiectelor de investiţii
capitale publice
 Cancelaria de Stat – asigură cadrul metodologic
general, asistenţa externă pentru implementarea
proiectelor;
 Ministerul Finanţelor – suport privind identificarea
proiectelor, estimarea posibilită ţilor financiare,
limitarea şi finanţarea investiţiilor;
 Ministerul Economiei și Infrastructurii – examinarea
eligibilită ţii, proiectarea tehnică , estimarea costurilor şi
selectarea proiectelor investiţionale;
 Autorităţile publice centrale/locale – elaborează
propuneri de proiecte, prezintă solicită rile pentru
finanţare, asigură suport în implementarea proiectelor.
 Etapele ciclului proiectului de
investiţii capitale publice
a) identificarea proiectului şi evaluarea preliminară – prioritate au
proiectele orientate spre soluţionarea anumitor  probleme abordate în
cadrul strategiei naţionale sau sectoriale de dezvoltare ;
b) pregătirea documentaţiei de proiect – pentru proiectele avizate
pozitiv, autorităţile publice centrale/locale efectuează studiile necesare
de fezabilitate (economice, financiare, tehnice), precum şi evaluă rile de
impact (de mediu, social etc.);
c) examinarea şi aprobarea finanţării – proiectele de investiţii noi,
pentru a fi incluse în buget, de rînd cu propunerile de cheltuieli pentru
proiectele în curs de execuţie se prezintă ca parte a proiectului strategiei
sectoriale de cheltuieli, în termenele stabilite de calendarul CBTM, şi se
examinează în contextul stabilirii limitelor sectoriale de cheltuieli pe
termen mediu. Formatul prezentă rii propunerilor de cheltuieli pentru
investiţii capitale se stabileşte de Ministerul Finanţelor;
d) implementarea şi monitorizarea - toate achiziţiile aferente
implementă rii proiectului de investiţii capitale se efectuează în
conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice;
e) evaluarea finală (post-implementare) - la finalizarea implementă rii
proiectului de investiţie capitală , beneficiarul întocmeşte un raport
analitic de finalizare a proiectului, prezentîndu-l Ministerului Finanţelor.