Cursul 2

Semiologia - perceptia.
- atentie,
- memorie,
- imaginatie
 PSIHICUL
• = este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea –
- vieţii conştiente a unui individ,
- a proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice
- aflate într-un echilibru dinamic adaptativ
- ce realizează starea de psiho-stazie,
- dând expresie unităţii indestructibile,
denumită personalitate.

• = un concept fundamental care desemnează

- o lume proprie,
- un nivel autonom de dezvoltare a ființei
in raport cu mediul inconjurator
 Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri
neurofiziologice specifice, care indeplinesc functii specifice

• Cogntive Afective Conative

Dispoziția Moțivatia
Senzația Reacțiile afective Voința
Percepția Emoțiile Sentimentele Actvitatea
Atenția Pasiunile Comportamentul
Memoria
Gândirea
Limbajul
Imaginația

3
 Tulburarile senzorialitatii

- Senzatiile
- sunt procese psihice elementare care
- redau proprietatile elementare separate ale materiei
(forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)
- sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra unui singur analizator, unimodal,
- Perceptiile - sunt procese senzoriale complexe, care
- redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu
- sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra mai multor analizatori, plurimodale
Tulburari cantitative:
- Hiperestezia – cresterea-sensibilitatii la excitantii
datorita coborararii pragului senzorial
- apar - in perioade de surmenaj, de suprasolicitare fizica si psihica,
- in stadiile de debut ale bolilor infecto-contagioase,
- la debutul unor afectiuni psihice –nevroze (distimii,depresii)
- Hipoestezia - scaderea sensibilitatii la excitaantii
datorita cresterii pragului senzorial,
- apar in - stari reactive acute, stari de inductie hipnotica, isterie,
- tulburari de constiinta, oligofrenii
Tulburari calitative: - iluzii,
- agnozii,
- halucinatii.
• iluzii.- percepţia falsă –deformata-cu obiect
• iluzii fiziologice:- sunt recunoscute de subiect si corectate
-apar - la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă,
- stări afective speciale
Ex: - iluzii optice-băţul introdus în apă pare frînt;
- două linii paralele întretăiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe
• iluziille patologice- nu sunt recunoscute nu sunt corijate de bolnav pt.ca le considera veridice
-dupa modalitatile sensoriale pot fi
1- Iluziile vizuale: -creeaza impresia de deformare a
- obiectelor = metamorfopsii - obiectele sunt mai mari - macropsie,
- obiectele sunt mai mici - micropsie,
- obiectele sunt mai alungite sau largite - dismegalopsie.
- spatiului perceput.=poropsia: modificarea distantei dintre obiecte (mai apropiate / indepartate).
Pareidolia: animarea, unor percepţii simple
ex pacientul considera desenele anodine ale unui covor, norii de pe cer drept persoane, ochi infricosatori, monstrii.
False ne / recunoasteri: diverse persoane sunt gresit identificate
- falsele nerecunoasteri = iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)
- apar in psihozele discordante
- falsele recunoasteri = iluzie de recunoastere a necunoscutilor- sd.Fregoli
- apar in stari maniacale, in stari confuzionale, in sindromul Korsakov
- in sindroame dementiale senile, traumatice, vasculare
- variante particulare la falsele recunoasteri
- Fenomene de „deja vu", „deja vecu“ sau ,jamais vu“ ,, jamais vecu “
- apar in sindromul de derealizare si depersonalizare si in patologia lobului temporal
2 • iluzii auditive:
-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale
=impresii false datorita modificarilor cantitative
ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai îndepărtate, mai puternice-mai discrete,
mai distincte, , mai estompate.
- calitative--perceptia deliranta
perceptia deliranta ≠ interpretarea delirantă.
iluzia şi - perceptia este normala
interpretarea se desfăşoară pe -interpretarea sui-generis
fundalul intuiţiei delirante

ex:bataile unui ceasornic percepute ≠ ex: bataile unui ceasornic percecepute ca atare, dar sunt
ca injuriile unui persecutor interpretati ca fiind a unui persecutor

-apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă şi în melancolie

3 • Iluziile gustative si olfactive ( = parosmii)

constau in perceperea eronata a gustului sau a mirosului normal al diferitelor substante

4 • Iluziile viscerale constau in perceperea eronata a functionarii unor organe sau aparate
(cenestopatii).
6
• Schema corporala - in statica
= reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele T-S - in dinamica
- patologia schemei corporale cuprinde agnozia –
1. Agnozia: (grecescul a - fara, gnosis - cunoastere).
Definitie: = nerecunoasterea obiectelor percepute
Ex– nerecunoasterea - propriei ½ de corp=sd.Babinski=hemi somatognozia
-segmente ale corpului-nu stie care e dr.care e stg.-sd.Pick- stenoto-pagnozie
- propriilor degete= sd.Gerstmann
- sd.membrului fantoma-diferite senzatii la nivelul membrului amputat
- propriei I magini nu se recunoaşte în oglindă prosopagnozia-
- cifrelor si a semnelor matematice acalculie -
- imbajului scris- alexie - (- agrafie - imposibilitatea scrierii cuvintelor )
- obiectelor prin pipait – - astereognozie -
- incapacitatea - de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbală) sau melodii amuzie
- de a aprecia distantele, de a localiza obiectele Agnozia spatiala:
- recunoasterii obiectelor, imaginilor Agnozia vizuala (cecitatea psihica)

- Agnoziile se asociaza frecvent cu apraxiile – nerecunoasterea modului in care este utilizat un obiect
Exemplu: sindromul afazo – apraxo –agnozic din cadrul dementei Alzheimer
2. Iluziile de modificare a schemei corporate
= consta in perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei propriului corp.

- manifestari: senzatia de marire sau micsorare a corpului sau a diferitelor segmente.

La obsesivo-fobici se intalneste impresia ca fata este stramba, asimetrica, nasul mare, gura pana la urechi
(dismorfofobie).
7
 Halucinatiile. def = percepţii false, fără obiect (Falret ) de perceput (H Ey)
- Halucinatii functionale :perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real
Ex:halucinatii auditive concomitent cu percepeperea rotilor de tren
- Halucinoze : - sunt ,, halucinatii,, cu simt critic
- bolnavul recunoaste că formele percepute nu corespund realităţii,
dar acestea sunt atit de intens traite incit il determina
sa le verifice autenticitatea(comportament halucinator)
pe care dealtfel o neaga
- apar frecv. in psihoza alcoolica, mai ales sub forma de zoopsi, animale mici,
amenintatoare
Halucinatii propriu zise (psihosenzoriale):percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
- caracteristici generale
a)- absenţa obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -
- crede ca intr-un adevar indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente

d)- sunt percepute prin - modalităţile senzoriale obişnuite

(ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- căile senzoriale normale
(halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive
•
Halucinatiile psihice ( denumite asa de Baillarger)sau pseudohalucinaţiile,
- sunt imagini ale unor obiecte sau fenomene numai partial reale (voci speciale, vedenii stranii);
- se petrec in minte, in interiorul corpului;
- bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor (ele sunt provocate de cineva din afara).
- caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) -absenţa obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central al analizatorului
(ochi,nas, papile gustative,tegumente)
are senzorialitate
adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul său"
fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă adica
stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice ale analizatorilor,
perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice
(de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).
d) - automatism şi exogenitate( xenopatie, influenta exterioara)
(xenopatie) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
(de exemplu prin telepatie)
 Tulburările de atenţie =disprosexie
Atentia -este procesul psihic prin care activitatea unei persoane
este orientată, spontan sau voluntar,
asupra -unui obiect sau fenomen din lumea exterioară
- propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi

- Tipuri de atentie - zilele saptaminii

A) -atenţie involuntara, neintenţională - ex.- - numara de la 1 la 10
B) - atenţia voluntară (intenţională) ex.- zilele saptaminii in ordine inversa
- numara de la 100 inapoi din 3 in 3
C)-atenţia habituală sau postvolunţară -starea de pregătire în vederea unei recepţii mai corecte

Tulburările de atenţie disprosexie

I -tulburari cantitative –frecvent intilnite
- hiperprosexii = exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
-generale- manie, intoxicaţie uşoară
-selectiv-tematic-ideia depresiva la melancolici/
ideia deliranta la deliranti
- fobia la obsesivo-fobici
- hipoprosexii = diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
- aprosexii =dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.

II - tulburari calitative= paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară

-in manie exista hiperprosexie spontană şi hipoprosexie voluntară.
 Tulburarile memoriei
- Memoria este procesul psihic de intiparire, stocare ,evocarea si reactualizare a informatiilor
• Psihopatologia distinge o
- memorie imediată de scurta durata
- reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recentă
- reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria înderpărtată
– reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de citeva luni de la prezentarea lui.
-memoria evenimentelor îndepărtate
-se referă reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite de la începutul vieţii pînă în perioada prezentă
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
-1 -Legea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge de la complex la simplu.

- explicată de J. Delay -ordinea uitarii - numele proprii,

- numelor comune,
- adjective,
-2-legea „regresiunii memoriei'‘descrisa de Th. Ribot - - verbele.
- conform căreia uitarea se întinde atât de la prezent spre trecut, cât şi de la complicat la simplu,.
de la inconstant la constant, de la neobişnuit la automatizat ;
▪ Ordinea uitarii -evenimentele -recente
-vechi
- afectele
- obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
-ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect ontogenetic şi social
- limbajul raţional istoric)
- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional
 Tulburările de memorie= dismnezii
a, Tulburari cantitative b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- hipermnezia, - tulburarile sintezei mnezice imediate - (iluziile de memorie)
- hipomnezia si - tulburarile rememorarii trecutului (allomneziile).
- amneziile
a, Tulburari cantitative
I Hipermnezia, = exagerarea evocarilor care sunt multiple, tumultuoase, cu o marcata tendinta
involuntara, indepartand subiectul de la preocuparile sale prezente
- forme particulare- Hmnezice
1- mentism (descris de Chaslin)
=desfăşurărea incoercibila şi tumultuoase a ideilor şi amintirilor unui subiect
care devine astfel propriul spectator al acestor desfasurari
-2-viziunea retrospectivă,
= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata .
Mentismul si viziunea retrospectivă - sunt si instante ale accelerarii ritmului ideativ (v.gandirea)
II -Hipomneziile: =scăderea de diferite grade a forţei mnezice.
- pot fi - de fixare-anterograde,
- de evocare-retrograde,lacunare=lapsus
III-Amneziile: = pierderea capacitatii mnestice -fie fixarea de noi informatii
fie evocarii informatiilor anterior fixate,
fie ambele (atat fixarea cat si evocarea
Amnezii anterograde –(de fixare ) incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice
spre prezent , cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
•Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate (normal)
anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
 b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- A - Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie
- B - Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului

A • Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie

= evocari eronate prin: -incadrare gresita in timp /spatiu ale unor evenim. ant, traite de
pac.
Variante clinice: - nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite
a)-Criptomnezia – considera ca un material literar, artistic, muzical sau ştiinţific pe
care l-a citit/audiat/vazut
este al lui propriu
(este un “plagiat” realizat in mod inconstient si involuntar)
b)-Instrainarea amintirilor – consideră că evenimentele trăite sînt doar citite, auzite /
văzute,
c)-Falsele nerecunoasteri -iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras
(-iluzia sosiilor)
d)-Falsele recunoasteri –- iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregoli-
e)paramneziile de reduplicare
–carac prin dedublarea perpetuă a obiectelor şi situaţiilor trăite.
- Sunt dat. nerealizarii unei continuitati între amintire şi trăirea actuală,
B • Allomneziile sau Tulburările rememorării trecutului:
= reproducerea unor evenimente reale din trecut pe care bolnavul le situează în mod fals în
prezentul trăit
Variante clinice:
1-Confabulatiile
= si halucinaţii de memorie
prin analogie cu percepţia fără obiect care defineşte halucinaţia
= reproducerea unor amintiri ireale, netrăite de bolnav
fara ca acesta sa realizeze ca minte ;
- nu este constient de distinctia dintre adevar si eroare ca in minciuna
2-Pseudoreminiscentele
constau in reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului,
pe care acesta le trăieşte ca evenimente prezente
3-Ecmnezia – traire completa in trecut:
persoana pierde contactul cu prezentul - prezentificarea personalitatii -,
prezentul este in intregime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita.
≠ pseudoreminiscenţa unde este vorba de prezentificarea trecutului
adica un anumit eveniment real din trecut,
încadrat de pacient - ca timp- în prezent,-
4-Anecforia – o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si aminteasca
anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.(voi la examen)
 Semiologia imaginatiei

-definitie:proces psihic de - prelucrare, a - reprezentarilor ant.formate in scopul

-transformare, - ideilor unei noi-imagini
- sintetizare -idei
-forme ale imaginatiei:
- neintentionata sau pasiva cuprinde visul,reveria
- intentionata sau activa cuprinde - imaginatia reproductiva,
- visul de perspectiva,creatoare

Tulburarile de imaginatie reprezentate de :

-↓ fortei imaginative-intalnita in nedezv./ deteriorari cognitive,depresie,nevroze
-↑ fortei imaginative- intalnita in intoxicatiile usoare,starii de excitatie,delir cr,sk

Forme particulare ale tulburarilor de imaginatie

- mitomania
- simularea si disimularea
15
Mitomania = si pseudologia fantastica-Birkbaum:
Definitie: exaltare a imaginatiei care se caracterizeaza prin:
-aspectul formal al discursului care este in contrast cu continutul
-ideile converg spre crearea unei imagini a propriei persoane
care sa corespunda asteptarilor anturajului
referitoare la o persoana valoroasa

-are ca scop captarea atentiei – caractersitic dar nu obligatoriu

-impresia ca in absenta fabulatiilor pacientul nu va fi luat in seama si
nu va putea sa realizeze legaturi interpersonale
-mitomania devine simptom cand continutul discursului satisface mai mult si
mai compensator cerintele subiectului erou
-mitomania este intalnita in :
- psihopatii-unde constituie prototipul mitomaniei
- isterie-unde M -este -intrinseca si implicita conduitei isterice
- perversiunile sex.-M este mijloc de negare a tulburarii instictive
-mitomania ≠ sarlatanie-prin aceea ca nu operaza deliberat,
nu beneficiaza de experiena si legatura autentica cu realitatea
-mitomanie ≠ confabulatie
Fabulatie - coerenta fabulatie - relativ incooerenta
-relativ adaptata circumstantelor - rupta de realitate
-mitomanie ≠ minciuna
tendinta de alterare a adevarului - alterarea intentionata a adevarului
16
-constiinta si posibilitati cog.intacte
 Simularea si disimularea:
Simularea
Definitie: declararea unor simptome inexistente in vederea obtinerii unor beneficii
Exemplu: pacient care acuza o serie de simptome somatice (cefalee, ameteli, etc.)
psihice (depresie, insomnie, iritabilitate, etc.)
fara a avea senzatiile subiective respective, in vederea obtinerii unei pensionari pe caz de boala
•Tabloul clinic descris este cu atat mai plauzibil cu cat
pacientul poseda cunostinte din domeniul medical sau
are in anturajul apropiat o persoana care este diagnosticata cu o boala somatica
sau psihica de la care preia in mod voluntar simptomele corespunzatoare
Simularea la isterici si debilii mintali are un caracter caricatural
Starea confuzionala nu poate fi simulata
Disimularea:
Definitie: ascunderea unor simptome prezente,
fie pentru a nu fi catalogat ca bolnav
, fie pentru ca acele simptome sunt jenante si inacceptabile din punctul de vedere al pacientului
Disimularea este situatia opusa simularii
Exemple:
-ascunderea unor halucinatii sau idei delirante pentru a nu fi catalogat ca “nebun”
-ascunderea tulburarilor de dinamica sexuala (la un pacient de sex masculin),
acestea fiind percepute ca rusinoase

* Anumite simptome psihice pot fi insa decelate din comportamentul bolnavului, de exemplu:
-pacientii cu halucinatii auditive isi acopera urechile in dorinta de a scapa de sub imperiul acestora
-pacientii cu idei delirante de persecutie sunt suspiciosi si neincrezatori in toate actiunile lor, 17