Sunt maşini hidraulice dublu reversibile, deci atât din punct de vedere al

sensului conversiei cât şi din punctul de vedere al sensului de debitare. Volumele de

lucru sunt delimitate de paletele glisante, rotor şi stator. După modul cum se
realizează aspiraţia, pompele cu lamele pot fi cu aspiraţie interioară sau cu aspiraţie
exterioară.
În general, sunt cu acţiune simplă. Asta înseamnă că în timpul unei rotaţii
complete a rotorului spaţiile de lucru efectuează un singur ciclu aspiraţie-transfer-
refulare. In practică totuşi se pot întâlni şi pompe cu palete glisante cu acţiune
multiplă, care, prin comparaţie eu cele cu acţiune simplă, prezintă avantajele:
- debitare uniformă;
- echilibraj mai bun (posibilitate redusă de apariţie a vibraţiilor);
- presiuni şi debite mai mari;
- construcţie mai compactă.
 Pompe cu palete glisante cu acţiune simplă
e
4 5
1

Pompă cu lamele cu aspiratie interioară Pompă cu lamele cu aspiratie exterioară

În cele două figuri s-au facut notaţiile: 1- rotor; 2- lamele (palete); 3- arbore motor;
4- carcasa pompei; 5- galeria de aspiraţie; 6- galeria de refulare (notaţiile sunt
identice pentru ambele figuri).
La rotaţia în sensul săgeţii, Ia prima jumătate de cursă, volumele de Iucru delimitate
de rotor, palete şi stator variază crescător generând aspiraţia. Pe a doua jumătate de
cursă, voluniele de lucru descresc şi se produce refularea. La acest tip de maşină
reglarea debitului se face prin modificarea valorii excentricităţii “e”.

Pompe cu palete glisante cu acţiune dublă

5 6

R A

A R

4 1 2 3 7
1- rotor; 2- stator; 3- lamele (palete); 4,5,6, 7- fante de aspiraţie-refulare. Fantele 4 şi 6
comunică prin canale interioare cu galeria de aspiraţie, iar fantele 5 şi 7 cu galeria de
refulare
Statorul, la partea sa interioară, are o formă special aleasă astfel încât porţiunile de
curbă situate între fante să fie arce de cerc descrise cu raze din centrul rotorului, iar
porţiunile care corespund fantelor să fie descrise de curbe conjugate la curbele dintre
fante. Această configuraţie face ca la trecerea a două palete prin porţiunile
concentrice cu centrul rotorului, lichidul să nu mai fie comprimat, scăzând astfel
solicitarea lagărelor.
Contactul paletelor glisante cu statorul este asigurat fie prin arcuri lamelare montate
pe fundul canalului, fie prin intermediul unor articulaţii cu culisă, fie pe baza
presiunii hidraulice. Când o paletă intră în zona fantei 4, ea începe să iasă din canal
astfel încât spaţiul dintre două palete vecine să se mărească şi să se producă aspiraţia.
Când paletele trec prin zona dintre fantele 4 şi 7, deplasarea lor încetează deoarece
această porţiune este concentrică cu rotorul. La intrarea în zona fantei 6, spaţiul dintre
palete se măreşte şi are loc o nouă aspiraţie. Refularea are Ioc în corespondenţa
fantelor 5 şi 7, unde volumele scad. Se poate deci observa faptul că pe parcursul unei
rotaţii complete, o paletă efectuează patru curse: două de aspiraţie şi două de refulare.
 MATERIALE. TEHNOLOGII
La construcţia pompelor cu palete trebuie să se ţină seama de condiţiile
specifice de funcţionare ale acestor pompe şi, în funcţie de aceste condiţii, să se
aleagă materialele.
Paletele, dintre toate piesele pompei, sunt cele mai solicitate la uzură.
Acestea sunt apăsate pe stator de o forţă considerabilă, astfel încât lichidul dintre
vârful paletei şi suprafaţa interioară a statorului este expulzat şi se produce, deci, o
frecare uscată. Din această cauză, paleta se încălzeşte excesiv şi poate depăşi
temperatura de revenire a materialului, astfel încât poate avea loc o uzură extrem de
rapidă, în câteva ore sau chiar minute.
De aceea, ca material pentru palete, se foloseşte, de obicei, oţelul cu
temperatură de revenire mai înaltă şi cu o bună rezistenţă la uzură. Paletele se călesc,
iar după călire, duritatea paletelor trebuie să fie de 58…62 HRC.
Statorul se execută din oţel crom-nichel. Suprafaţa interioară a statorului
se cianurează sau se cementează. După călire, duritatea acestei suprafeţe trebuie să
fie 60…64 HRC.
Rotorul se execută din oţel crom-molibden. Suprafeţele canalelor de
glisare pentru palete şi suprafeţele în frecare ale rotorului se cementează şi se călesc.
După tratament, acestea trebuie să aibă duritatea 60…64 HRC. Discurile laterale se
execută din bronz cu staniu. Condiţiile de etanşare la aceste pompe necesită ajustaje
strânse, piesele trebuind să fie executate cu o înaltă precizie.
Astfel, jocul dintre paletă şi canalul din rotor trebuie să fie minim, dar trebuie să
permită lunecarea paletei prin canal, datorită forţei centrifuge. De aceea, atât suprafaţa
canalelor de glisare, cât şi a paletei se prelucrează fin.

PERFORMANŢE ŞI DOMENII DE UTILIZARE

Maşinile cu lamele realizează presiuni de până Ia 100 bar - cele cu acţiune multiplă
până Ia 150 bar - şi debite de până Ia 300 l/min - cele cu acţiune multiplă până la 1000
I/min. Ca pompe, sunt utilizate la instalaţiile de transfer a uleiului sau combustibilului.
Ca motoare, sunt întrebuinţate la antrenarea vinciurilor şi în general oriunde sunt
necesare turaţii inici. Cu toate acestea, maşinile cu palete glisante sunt utilizate
îndeosebi la acţionările hidrostatice.