Sunteți pe pagina 1din 28

CONDUITA IN URGENTE MEDICO -

CHIRURGICALE

Curs 3 – STOPUL CARDIO


- RESPIRATOR

Dr. Andoni Andrei


STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme


la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei
 Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica cardiaca
 82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului sunt
datorate unei afectiuni cardiovasculare
 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii si
diverse alte cauze suicidare
 doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii
gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei


probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei

 Sistemul respirator si cel circulator se afla in


interdependenta
 hipoxemia alterarea functiei cardiace
 afectiunile severe ale cordului cresterea
consumului de oxigen si implicit a travaliului respirator
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta


pulsului bun la carotida, permite ca, pe un interval de 3-10
minute, sa poata avea loc reanimarea respiratorie cu
succes
 stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat invariabil
de stopul respirator in 20-30 secunde
 practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj
cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie
artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste
imediat si respiratia
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care


determina si oprirea circulatiei cerebrale
 moartea clinica este un proces reversibil si victima poate
reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul
ajutor competent in timp util
 moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in
acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest
interval, datorita lipsei de oxigen la creier, la moarte
biologica, adica la moarte definitiva si ireversibila a victimei
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Obstructia completa a caii aeriene stop respirator si rapid


stop cardiac
 Cauzele de obstructie a cailor aeriene

 caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:

- oprirea cardiaca
- traumatisme cranio-cerebrale
- starea de coma de orice etiologie
 traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei, limbii,

laringelui, faringelui
 traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene obstructive

 traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale


Obstructia cailor aeriene

Caderea
bazei limbii

Epiglotita
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 arsurile la fata cu inhalare de fum laringospasm sau edem al limbii


 sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
 lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de inconstienta
 epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei
 corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor mici
 compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
 laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
 edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze iritante,
soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
 tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie, tetanos
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice decompensate sau


in cadrul unor afectiuni acute care determina stop respirator
 Cauzele tulburarilor respiratorii
 depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos central
 leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul respiratiei
 leziuni neurologice
 scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis
 afectiuni toracice restrictive
 boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem pulmonar,
etc.
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in situatii de


afectare primara sau secundara
 Afectare cardiaca primara:
 ischemia miocardica
 sindromul coronarian acut
 hipertensiunea arteriala
 valvulopatiile
 toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice, antidepresive triciclice, digoxin
 acidoza
 tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
 hipotermia
 electrocutia
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Afectare cardiaca secundara:


 asfixia
 hipoxemia
 hemoragiile
 socul septic
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Semne clinice care indica existenta stopului cardio-respirator


 oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
 incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in spatiul V
intercostal stang, submamelonar
 absenta pulsului la carotida
 paloarea sau cianoza tegumentelor
 pierderea cunostintei
 relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea
ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale
Absenta pulsului
la carotida
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie


 Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si
asigurarea oxigenarii creierului, trei lucruri sunt esentiale:
 A: AIRWAY - libertatea cailor aeriene
 B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa suplineasca
mecanica respiratorie si sa permita realizarea schimburilor
alveolocapilare
 C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a inimii
astfel incat sa se realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea
tesuturilor, in special a creierului
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape

 Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei =


evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
 Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara
scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”
 Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca
victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
 Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea ajutoarelor si
inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.B.C.-ul resuscitarii
STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

 fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil
 eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca victima sa-si
reia respiratia.
 accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
extrem de importanta recunoasterea acestei situatii
 obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta
pastrata incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain
 daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi, raspunde
prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin ineficiente, atat timp cat
pacientul ramane constient se pot efectua 5 lovituri puternice
interscapulare sau 5 compresiuni abdominale – manevra ce purta anterior
numele de manevra Heimlich
Eliberarea cailor
aeriene
STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

 absenta starii de constienta controleaza si elibereaza caile


aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe spate, sau
prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa, varsaturi, proteze
dentare)
 obstructia cailor aeriene absenta miscarilor respiratorii normale,
dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau la gura, cianoza,
oprirea respiratiei
 corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in tifon,
batista
 caderea posterioara a limbii se prinde si se trage
 pentru mentinerea cailor aeriene deschise hiperextensia capului
(cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei
Hiperextensia capului si
subluxatia mandibulei
STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

 daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu se


efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei, mentinand
capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

 mentinerea deschisa a cailor aeriene pipa Guedel, sau, atunci


cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

 daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de siguranta,


in decubit lateral, cu capul decliv, permitand scurgerea apei (la inecat),
a sangelui si secretiilor la traumatizati (manevra este contraindicata in
fracturi de coloana, leziuni ale peretelui toracic)
Pipa Guedel
Pozitia laterala de siguranta
Pozitia laterala de siguranta
STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR
BREATHING – Respiratia
 Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei
 privind miscarile toracelui
 ascultand zgomotele respiratorii
 simtind fluxul de aer
 verificarea respiratiei maxim 10 secunde
 daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira, se
impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia “gura la
gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)
 respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor
respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea spitaliceasca unde
se poate institui ventilatia mecanica asistata
STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
CIRCULATION – Compresiile toracice externe
 reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia
artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-
30 de secunde)
 constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu
respiratia artificiala
 persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima (pe un
plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe (in centrul
toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza podul palmei unei
maini si a doua mana deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu
coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa
compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm
 ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Resuscitarea cardio-
respiratorie

S-ar putea să vă placă și