Încălzirea globală

De Lucasevici Emilia
Cuprins
•   Ce este încălzirea globală? 
•   Ciclul solar + ciclul glaciar

• Evoluția în perioada actuală

• Cauze ale încălzirii

• Efecte ale încălzirii

• Măsuri
Ce este încălzirea globală?

• Încălzirea globală este fenomenul

de creștere continuă
a temperaturilor medii înregistrate
ale atmosferei în imediata apropiere
a solului, precum și a
apei oceanelor, constatată în
ultimele două secole, dar mai ales
în ultimele decenii. Fenomene de
încălzire globală au existat
dintotdeauna în istoria Pământului,
ele fiind asociate cu fenomenul
cosmic de maximum solar, acestea
alternând cu mici glaciațiuni
terestre asociate cu fenomenul
de minimum solar.
Ciclul solar+ciclul polar
• Ciclul solar
• Ciclul solar, este o variație a activității solare cu o durată
medie de 11,2 ani, însă se cunosc cicluri solare cu durate
între 8 și 15 ani. Se presupune că un ciclu solar este
determinat de câmpul său magnetic, care se inversează o
dată la 11 ani, un ciclu magnetic complet durând de fapt
22 de ani. Activitatea solară este caracterizată prin
numărul de pete solare, numărul de erupții solare
și radiația solară. Cel mai bun indice este considerat cel al
radiației de 2,8 GHz, adică a radiației cu lungimea de
undă de 10,7 cm.
(Nu se cunoaște prea bine influența ciclului solar asupra
climei, însă lipsa petelor solare din a doua jumătate
a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioadă foarte
friguroasă, perioada minimului Maunder, numită „mica
glaciațiune”, sau „mica eră glaciară)
• Ciclul glaciar
• Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de
acum 1,8 milioane de ani) și până astăzi se poate face pe
baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul stației
Vostok, carotaje care pot extrage gheață de la adâncimea
de 3500 m. Vechimea gheții este de câteva sute de mii de
ani. Compoziția izotopică a oxigenului extras din gheață
permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o
perioadă în urmă de până la 700 000 de ani.
Studiului glaciațiunilor a relevat perfecta corelație între
temperatură, întinderea ghețurilor și concentrația de dioxid de
carbon în atmosferă.
 • Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul
Evoluția în perioada deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-
lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani
actuală (vezi tabelul de mai sus). Epoca actuală este mai caldă cu
câteva zecimi de grad față de maximul medieval. 

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Creșterea de
temperatură  °C 0,35 0,12 0,14 0,24 0,38 0,30 0,40 0,57 0,33 0,33

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Creșterea de 0,48 0, 56 0,55 0,49 0,62 0,54 0,57

temperatură  °C
Cauze ale încălzirii
• Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența deplasării pe
orbită în jurul Soarelui,] erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Ponderea
diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de
știință  este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de
seră datorită activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50
de ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este evident.
• Efectele forcingului nu
sunt instantanee. Inerția termică a solului și oceanelor duce
la presupunerea că starea curentă a climei nu este în echilibru cu forcingu
rile. Studiile pe modelele climatice indică că, chiar dacă concentrațiile gas
elor cu efect de seră s-ar menține la cele ale anului 2000, clima tot s-
ar mai încălzi cu 0,5 °C.
Efecte ale încălzirii
• Efectele asupra atmosferei se manifestă prin
creșterea vaporizației, a precipitațiilor și a
numărului furtunilor. După cum s-a spus mai
sus, creșterea temperaturii duce la creșterea
cantității de vapori de apă care poate fi
conținută în atmosferă. Deși în secolul al XX-
lea vaporizația s-a redus ca urmare a
întunecării globale, în perioada actuală
vaporizația crește datorită încălzirii oceanelor.
Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în
natură trebuie să crească și nivelul
precipitațiilor. Creșterea precipitațiilor poate
duce la intensificarea eroziunii în unele zone,
de exemplu în Africa, ceea de poate duce
chiar la deșertificare, sau la favorizarea
creșterii vegetației în zonele aride.
• Unii oameni de știință consideră că vaporizația
crescută va genera furtuni. În
general uraganele apăreau doar în Atlanticul de
nord. Totuși, în 2004 a apărut primul ciclon în
Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a
afectat Brazilia. Deși a avut o viteză a vântului de
40 m/s (144 km/h), unii
dintre meteorologii brazilieni zic că n-ar fi fost
uragan. Nu există consens cum că acest uragan
ar fi legat de încălzirea globală, dar unele
modele climatice prevăd apariția cicloanelor în
Atlanticul de sud ca urmare a încălzirii globale.Se
spune că în a doua jumătate a secolului al XXI-
lea va crește numărul de furtuni în zonele
temperată și arctică din emisfera nordică și în
zona antarctică,însă mecanismul furtunilor nu
este limpede. Furtunile care nu sunt de origine
tropicală depind de gradientul termic, care
scade în emisfera nordică, deoarece regiunile
polare se încălzesc mai mult decât restul
emisferei.
Măsuri
• In cadrul UE se discută despre limitarea încălzirii globale, care prevede
măsuri pentru limitarea încălzirii globale la 2 °C, în contrast cu adaptarea
la încălzirea globală, care prevede măsuri pentru reducerea
efectelor încălzirii globale.
• Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentrațiilor de
CO2 la 400 - 500 ppm în volum. Valorile în ianuarie 2007 sunt de 383 ppm
și cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depășire a celor
2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se
întrezărește prin prisma programelor actuale. Calea propusă este
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor
energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile.
• Economia de energie
• Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea • Energiile alternative
încălzirii globale este reducerea consumului • În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă
de energie prin:
utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de
• Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică
energointensive. Acest lucru este valabil în special pentru și energia eoliană. Captarea energiei solare este dificilă,
România, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi. actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub
Consumul specific de energie primară pe unitatea de formă de biomasă. Energia hidraulică exploatabilă
venit național este în România de circa două ori mai mare actual este limitată și nu poate satisface cererea, însă ea
decât media din Uniunea Europeană. joacă un rol cheie în acoperirea vârfurilor de sarcină.
• Reducerea consumului energetic prin reducerea Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone,
iluminatului artificial. Pentru popularizare, iar randamentul captării sale este scăzut.
în 2007 Sydney a avut inițiativa stingerii luminilor timp de
o oră, inițiativă la care au participat 2,2 milioane de case
și agenți economici.În 29 martie 2008 la inițiativă au
aderat încă 23 de orașe mari din lume și au participat 50
de milioane de oameni, iar în 2009 „ora Pământului” a
fost în 28 martie, orele 20:30 - 21:30, ținta fiind un miliard
de becuri stinse.
• Eficientizarea transportului prin
folosirea hidrogenului drept combustibil în
locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieseluli drept
combustibil regenerabil și prin înlocuirea transportului
cu camioanele cu cel pe calea ferată.

• Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional scade cantitatea de combu
stibil consumată, deci emisiile de CO2 în atmosferă. Producția de CO2 în România depășește pe cea a Regatului
Unit datorită tehnologiilor ineficiente.
• Biomasa
• Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din
punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul
coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO2, acest carbon provine chiar din CO2 din
atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a
carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de
CO2. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic,
regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului,bcare în cultură
se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru
asigurarea necesităților energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din
suprafața agricolă. Opțiunea este sprijinită de American Corn Growers Assocication (AGCA - româ Asociația
Cultivatorilor de Porumb Americani) și National Corn Growers Assocication (NGCA - română Asociația
Națională a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se poate face atât în termocentrale, care însă trebuie
echipate cu instalații de ardere adaptate acestui tip de combustibil, cât și în instalații de încălzire
individualecare ard boabe de porumb în loc de peleți, instalații care se găsesc în comerț.]
• Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producției de etanol, însă aceasta este considerată o
cale mai puțin eficientă.
• Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soi și în special rapiță, uleiul
rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.

Energia nucleară  
Deși în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a intrat într-un con de umbră, recent, prin prisma
reducerii emisiilor de CO2, este reluată fezabilitatea acestei soluții.
Mulțumes pentru
vizionare!!!

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc
%C4%83lzirea_global%C4%83