Unirea Principatelor

Române cunoscută și
ca Mica Unire 
(Marea Unire fiind cea
de la 1918)
a avut loc la jumătatea
secolului al XIX-lea și
reprezintă unificarea
vechilor
state Moldova și Țara
Românească.
 Unirea este strâns legată de personalitatea lui 
Alexandru Ioan Cuza
și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în
Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a
fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și
economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu
realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească.
 Adunările ad-hoc au fost adunări convocate în 1857 în Țara
Românească și în Moldova, care trebuiau să se pronunțe asupra
organizării politice și sociale a țărilor române.
 Adunările ad-hoc având caracter consultativ, erau alcătuite din
reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii. 
Divanul ad-hoc din Ţara Românească
Theodor Aman - Proclamarea Unirii
Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859 avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca:

Mormântul de la Cimitirul
Eternitatea din Iaşi.

Mihail Kogălniceanu
(1817-1891)  avocat, istoric și publicist, prim-
ministru al României la 11 octombrie 1863,
după Unirea din 1859 a Principatelor
Dunărene în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al
Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. I.
Casa Mihail Kogălniceanu din Iași
 Mormântul de la Mircești, jud. Iași

Vasile Alecsandri
(1821-1890) poet, dramaturg, folclorist,
om politic, ministru, diplomat, membru
fondator al Academiei Române, creator
al teatrului românesc și al literaturii
dramatice în România
Casa memorială de la MIRCEȘTI – IAȘI
 Costache Negri (1812-1876)
 scriitor, om politic și patriot român Târgu Ocna - Bacău
 Moș Ion Roată
Țăranul care în 1859 a votat pentru Unirea Principatelor, ca
reprezentant în Divanul Ad-hoc al Moldovei;
Țăran fruntaș, om și cuviincios pentru care cinstea este “cel mai
scump lucru”.

Casa memorială – Câmpuri- Vrancea

 Hotelul Concordia este clădirea din București care a găzduit
istorica întâlnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care
s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru
Ioan Cuza drept domn al Țării Românești.
 Hotelul a fost construit în anul
1852 și avea 90 de camere. 
În anul 1884, un mare incendiu
a izbucnit în strada Smârdan,
din Centrul Istoric.
Hotelul Concordia, proprietate
pe atunci a maiorului Fănuță, a
luat foc și a ars în mare parte.
Refăcut, hotelul a mai avut de
suferit de pe urma unui alt
incendiu, prin 1901-1902
 La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza ajungea la
București. În aceeași zi a depus jurământul în clădirea Catedralei
Mitropolitane București:''Jur în numele Preasfintei Treimi și în
fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele
Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la
respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea
ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu
și confrații mei să-mi fie întru ajutor!''
Sala în care s-a decis alegerea lui Cuza
Născut în Bârlad, Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova.
A avut un frate, Dumitru, care a murit tânăr într-un accident de călărie, şi o
soră, Sultana, căreia i-a arătat o deosebită afecţiune.

Casa din Bârlad

unde pe 20
martie 1820 a
văzut lumina
zilei.
Cuza şi-a petrecut restul vieţii în Germania, unde îşi va îngriji
sănătatea şubrezită. A murit în 1873, la Hotel “Europa” din
Heidenberg, în braţele Elenei Cuza.

Hotelul Europa
În acest hotel Cuza și-a trăit ultimele zile.

Placa memorială de pe clădirea

hotelului Europa
Palatul Ruginoasa
Muzeul Unirii- Iași- a fost reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan
Cuza şi a regelui Ferdinand.
Urnele care au consemnat
alegerea lui Cuza
În 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, când castelul
lui Cuza de la Ruginoasa a fost bombardat, rămăşiţele
pământeşti au fost duse la Curtea de Argeş, iar după aceea la
biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Mormântul de la Trei Ierarhi – Iași

La 2 mai 1864, Cuza va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege
electorală. Puterea legislativă era deţinută de cele două
camere:Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul),
fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral
la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce
erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Clădirea primului Senat al României

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii:alegători
direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care
ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi
împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau
neştiutori de carte, darcareplăteau o contribuţie stabilită pe
categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o
contribuţie bănească erau excluşi de la vot.
Prin “Legea Instrucţiunii Publice” de la 1864, se proclama
obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-
au stabilit trei grade de învăţământ:primar, secundar şi
superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar
de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.
Prima universitate din ţară ia
naştere în 1860, la Iaşi şi va
purta numele
domnitorului.
 LEGEA nr. 1251 din 15/27 decembrie 1863 pentru
SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI
EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 17/29
decembrie 1863. Domnitorul avea să afirmecă ”Unui călugăr
nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe
rogojină”
A inclus în Codul Penal pentru prima dată pedepse pentru fapte de
corupție, inclusiv pentru abuz în serviciu. În urmă cu mai bine
de un secol și jumătate, funcționarii publici sau magistrații
care erau prinși luând șpagă erau excluși pe viață din sistem,
primeau ani grei de închisoare și nu mai aveau dreptul la
pensie. Codul Penal al României a fost considerat la vremea
respectivă unul dintre cele mai moderne din Europa, fiind
inspirat din legislația franceză și cea prusacă.
Promulgă LEGA RURALĂ. Prin acest act normativ, peste 400.000
de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren
agricol, iar alți 60.000 de săteni au dobândit locuri de casă și
de grădină. 
 Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn,
1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.
 Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al
guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă
denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate,
după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un
proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și
aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma
protestelor Imperiului Otoman. Abia șapte ani mai târziu, la 22
aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege
moneda națională leul.
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne
 https://ziarulunirea.ro/24-ianuarie-1859-mica-unire-unirea-principatelor-romane-sub-alexandru-ioan-cuza-240383/
 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/24-ianuarie-mica-unire-cum-a-schimbat-economia-tarii-unirea-principatelor-romane-din-1859-
1439393
 https://newsbv.ro/2021/09/16/leul-romanesc-implineste-186-de-ani-cum-a-aparut-moneda-nationala/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Casa_Memoriala_Mos_Ion_Roata.jpg
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu
 https://editiadedimineata.ro/descopera-romania-biserica-trei-ierarhi-unde-se-odihnesc-trupurile-domnitorilor-cuza-si-cantemir/
 https://www.revista-ferma.ro/articole/dezvoltare-rurala/reforma-lui-cuza-de-la-1864
 https://materialedeistorie.com/2021/03/03/formarea-statului-roman-modern-domnia-lui-alexandru-ioan-cuza-schita-lectiei-prezentare-
powerpoint-fisa-de-lucru/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_memorial%C4%83_Vasile_Alecsandri_de_la_Mirce%C8%99ti
 https://lataifas.ro/destinatii-turistice-unice/46872/palatul-ruginoasa-loc-legendar-prea-putin-cunoscut/
 https://vatra-mcp.ro/muzeul-unirii-iasi-palatul-cuza-voda/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negri
 http://turismbarlad.ro/ro/casa-memorial-alexandru-ioan-cuza/
 https://www.news.ro/cultura-media/istoria-unei-cladiri-care-moare-hotel-concordia-simbolul-nasterii-romaniei-moderne-primul-loc-
din-bucuresti-vizitat-de-bacalbasa-si-preferat-de-tolstoi-1922400024002018010717641796
 https://bercenidepoveste.ro/cladirea-primului-senat-al-romaniei/
 https://povestidecalatorie.ro/galeria-de-fresce-sabin-balasa-sala-pasilor-pierduti-a-universitatii-al-i-cuza-din-iasi/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_%E2%80%9EAlexandru_Ioan_Cuza%E2%80%9D_din_Ia%C8%99i